Pentru mine, şi pentru atâţia alţi semeni ai noştri români, astăzi este sărbătoare înaltă, frumoasă, luminoasă. E sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, cei consideraţi căpeteniile apostolilor şi învăţătorii lumii. Dar dincolo de măreţia sărbătoririi sfinților din calendare, pentru mine e ziua onomasticilor noastre de familie.
La noi în casă, pe 29 iunie a fost mereu zi de mare bucurie. Apoi, după ce l-am pierdut pe tata, s-a preschimbat în răgaz de tristețe, însă acum, când inima mea începe să-și găsească drumul către lumina lui din eternitate, știu că pot să mă bucur din nou și să-mi amintesc de anii noștri, cu recunoștință, pomenindu-i numele, rememorându-i glasul și gesturile…
Și e zi de mare sărbătoare și pentru că, astăzi, îl aniversez pe soţul meu Paul, al cărui nume l-am visat în singura noapte din viaţă când mi-am aşezat sub perna de fecioară busuioc sfinţit – iar aceasta este o poveste adevărată, pe care v-am mai spus-o, dar încă mă mai minunez și eu de frumusețea ei pe care o uitasem, apoi, târziu, după ce l-am întâlnit pe Paul al meu, mi-am amintit-o. Și am avut și martori care să-i confirme autenticitatea, căci Simona dragă îmi era alături când povesteam cum, în studenție, după noaptea în care toate fetele din cameră ne-am așezat busuioc sub pernă, eu m-am trezit și mi-am amintit perfect că am visat un băiat pe nume Paul. Iar una dintre colegele care stăteau cu mine și cu Sim în camera de cămin s-a supărat, pentru că pe prietenul ei îl chema așa, și m-a acuzat că-l plac, pe ascuns, pe băiatul cu care ieșea ea în oraș și la pizza. Și chiar dacă i-am jurat că în vis era altcineva cu același nume, ea a rămas cam bănuitoare față de mine, până când Paul al ei s-a însurat cu alta și atunci s-a convins că nu eu aveam de gând să i-l suflu, ci alte ispite pândeau prin orașul natal…
Îmi amintesc că, în copilărie, părinţii mei spuneau că la zilele onomastice nu trebuie să îţi inviţi prietenii sau să aştepţi invitaţii. Farmecul era să dai buzna neanunţat peste câte-un Petre, câte-un Vasile, câte-un Ion, iar el trebuia să se bucure şi să aşeze masa. Am impresia, însă, că ospitalitatea românească e din ce în ce mai anemiată, iar asemenea gesturi n-ar mai fi privite azi decât ca îndrăzneli barbare. Aşa că eu vă promit să nu vin în vizită la voi, chiar dacă aveți în familie vreun Petre sau Pavel, vreo Paula sau Petruţa (apropo, aveți? și cam pe unde stați?) și mărturisesc, spășită, că n-o să pun nici eu masa de-adevăratelea… Aşez doar măsuţa virtuală de cafea și cocofeturi şi vă poftesc să bem împreună ce vrem noi, să mâncăm și niște tort – că băuturile și mâncărurile astea formate din 1, 0 și visare nici nu îmbată, nici nu îngrașă.
La mulți ani!
Sa-ti traiasca Paul si sa fericiti! La multi ani !
La multi ani, draga mea Muza, multumesc! Te poftesc la cafeaua cu frisca!
Mi se confirma inca odata ( de parca mai era nevoie!!)ca sunteti un om special,de care ingerii evocati intr-o postare anterioara au mare, mare grija !! Cu toate ca nu sunt fericita posesoare a unui nume ce mi-ar oferi inca o zi de sarbatoare, raspund cu mare drag prezent la intalnirea virtuala care imi fac diminetile mai frumoase. Iata un motiv in plus sa ador diminetile,cea mai frumoasa parte a zilei, din punctul meu de vedere.
Incepem petrecerea, deci, Mona, pentru ca au sosit primii invitati! Asez pe masa intalnirii noastre un bol de cirese de iunie, un tort cu frisca, ornat cu capsune si, desigur, nelipsitele cani de cristal in care am pus cafea cu frisca- am si frappe pentru cine vrea sa se racoreasca! La multi ani, tuturor si buna dimineata!
La mulți ani, Paul!
Dragă Alice,
Să vă iubiți mulți-mulți ani de acum înainte!
Eu am și cafea, și prăjituri 🙂
Deci vă aștept să dați buzna că așa știu și eu din moși strămoși că se face la ziua de nume 🙂
Petronela
La multi ani si tie, draga Petronela, ce nume minunat! Intr-un an sa stii ca o sa dam buzna peste tine si-o sa petrecem impreuna! <3
Paul, La multi ani! Alice, La multi ani, iubirii voastre!
Multumim, nasa noastra scumpa!
La multi ani lui Paul! Si La multi ani si tatalui meu, Patritiu! Pepe, petru prieteni, ca asa a ramas de cand l-a „rebotezat” nepotul.
La multi ani, scumpa Simona Ioana, sa ne traiasca cei dragi si sa ne si reintalnim candva, ca sa ii serbam!
Sa va iubeasca bucuriile si fericirea. Ma bucur mereu cand iti citesc postarile , ma fac mai buna si mai linistita.
Elena, inseamna ca nu traiesc degeaba, daca aduc in lume bunatate si liniste. Multumesc, te imbratisez cu drag, iti sunt recunoscatoare ca mi-ai scris ceva atat de valoros!