fbpx
„Doamne, n-am genunchi să-ți mulțumesc! – Magda Isanos“

Acasă la Harry Potter

de

Am meritat acest dar! L-am plătit în avans cu iubirea noastră, cu loialitatea, cu fidelitatea și uimirea pe care le-am așezat în întâlnirea cu universul magic creat de J.K. Rowling, cu dragostea din glasurile împletite în lecturile de fiecare seară și, uneori, când acțiunea din carte ne acaparase cu totul, și de dimineață, înainte de școală… Și chiar dacă a fost nevoie să strângem bani mai multe luni ca să avem cel mai exclusivist traseu într-un grup privat, și bani de buzunar pentru cele mai frumoase suveniruri din magazinul Harry Potter, ne-am întors acasă (la căsuța londoneză în care suntem găzduiți cu iubire în mica noastră vacanță) după o zi pe care am declarat-o, cu toții, cea mai intensă și mai emoționantă dintre toate cele așezate până acum sub semnul – fulgerat – al lui Harry Potter.

La studiourile Warner Bros din Londra, recuzita și o parte din butaforia spectaculoasă din spațiile în care s-au filmat ecranizările filmelor cu Harry Potter au devenit destinație turistică, spre care se îndreaptă mii și mii de oameni în fiecare zi. Dar, dincolo de conceptul de marketing, creat cu pricepere și evident spirit lucrativ, aici totul mi s-a părut construit cu iubire, ca să te simți parte din poveste, ca să tresalți de emoție amintindu-ți detalii pe care le pierduseși din vedere, ca să te trezești cu ochii în lacrimi dând peste turnurile castelului în care ai fi vrut să mergi și tu ca să înveți tainele vrăjilor, ascultând muzica splendidă de pe coloana sonoră a filmului sau dansând sub fulgii de zăpadă coborâți special pentru tine dintr-un cer al poveștilor.

Eu și copiii mei am fost fericiți la studiourile Harry Potter și nu am regretat nicio secundă – nici măcar aceea în care ne-am dat seama că ne dor picioarele ca după un maraton – că am ales să ne petrecem acolo o zi întreagă din vacanța noastră londoneză. Sigur că mai sunt și alte lucruri de văzut, de revăzut, de străbătut, deși noi revenim la Londra iar și iar, până când ne vom lămuri dacă rămânem aici de tot sau plecăm mai departe. Însă noi, cei mai aprigi fani ai epopeei magice, am meritat acest dar, această evadare din realitate, acest răsfăț prețios pe care, desigur, l-am serbat cu o halbă de butter beer – bere caramel sau berezero, cum a fost numită în diversele traduceri românești – care ne-a lăsat pe buze nu doar gust irezistibil și spumă diafană, ci și zâmbete de păstrat în suflet pentru totdeauna.

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Comentarii

  • Wow ce Butterbear aratos. Ce frumos!

    Si eu am fost acum 2 ani dar parca vad multe lucruri noi acum acolo. Sau poate e vorba de incepari diferite pe care le vezi doar in traseul exclusivist?

    Ela 11 ianuarie 2020 13:06 Răspunde
    • Ela, sincer, nu cred ca pastreaza lucruri de vazut doar pentru cei care merg in grup, doar ca sunt atatea amanunte, incat nu le poti observa dintr-o singura vizita. Noi, dupa ce am facut turul ghidat, am facut inca o data tot traseul pe cont propriu si, totusi, sunt sigura ca si noua ne-au scapat multe lucruri, ne-am putea duce inca si inca data si am mai avea surprize, sunt sigura!

      Alice Năstase Buciuta 13 ianuarie 2020 17:27 Răspunde
  • O familie minunata, intr-o aventura pe masura! Imi doresc sa o trăiesc și eu, când o mai creste băiețelul meu Luca…❤

    Andreea 11 ianuarie 2020 15:31 Răspunde
    • Andreea, da, neaparat sa mai asteptati, fiindca Luca e prea mic acum. Dar lucrurile acolo devin tot mai frumoase, intre timp se vor mai face, sper, si alte filme din seria Animale fantastice, vom tot avea ce vedea…

      Alice Năstase Buciuta 13 ianuarie 2020 17:28 Răspunde
  • Ati meritat si sunteti tare frumosi!

    Muza 12 ianuarie 2020 14:48 Răspunde
  • Pingback: Dreptul divin la libertate, la fericire, la iubire | Femei de 10

Dă-i un răspuns lui Ela Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title