Mi-am asezat mereu dorul de fratii mei de peste Prut sub versurile splendide ale lui Nicolae Dabija: „Dor imi e de Dumneavoastra/ Ca unui zid de-o fereastra”. Iar atunci cand am pornit, pentru a doua oara in viata, catre taramul fermecat al viselor mele de patriot posesor de inima neimplinita, m-am simtit pregatita sa zbor, sa evadez, din iubire, prin geamul rupt in zidul dintre noi.
Am mai fost la Chisinau, candva, parca in alta viata. In urma cu mai bine de cinci ani m-am trezit cu un telefon din partea unei fete cu glas bland si suflet de poveste: Valentina Luchian. Nu ma intalnise niciodata, dar ma poftea la o ceremonie unde aveam sa primesc un premiu, fara sa fi facut nimic deosebit. Ma premia pentru felul meu de-a fi, de-a scrie, de-a marturisi. Si am fost onorata, fericita, grabita sa alerg atunci la intalnirea cu o lume intreaga de care-mi fusese dor intreaga viata. Dar, dupa aceea, iarasi s-au asternut uitarile. Fereastra din zid s-a astupat.
Anul acesta, in luna mai, nu am primit un telefon, ci o scrisoare. Una electronica, asa cum se poarta astazi, cand iubirile au devenit virtuale, iar sufletele se intalnesc online. Alte doua femei, la fel de frumoase si de curajoase, ne rugau, pe mine si pe Simona Catrina, sa venim si sa vorbim femeilor din Clubul Nostru despre dragoste, despre tradare, despre sex, despre speranta, despre desteptare… Ne-au asteptat la aeroport gazdele noastre: Viorica Nagacevschi si Doina Cernavca. Una tinea in mana doua buchete de flori. Cealalta un urs enorm, in bratele caruia sa doarma Izuta noastra nelipsita. Si, alaturi de ele, prietenul nostru drag, marele fotograf Mihai Potarniche, camarad din vieti trecute al lui Paul Buciuta, barbatul cu care m-am insotit, din mare dragoste, pentru toate vietile viitoare.
Am intrat impreuna intr-un oras verde si primitor in care, inainte de toate, am cerut ingaduinta de a ne prezenta omagiile poetului Arcadie Suceveanu, pe care l-am gasit la Uniunea Scriitorilor. Apoi ne-am lasat conduse la o alta intalnire pretioasa, unde am dat peste Nata Albot, moderatoare a unor emisiuni de mare succes, de adanc adevar. Celebra jurnalista a moldovenilor, frumoasa Nata Albot, ale carei invitate am fost si in emisiunea de la radio Aquarelle, si la Jurnal TV, ne-a ispitit in atmosfera discutiilor oneste, pregatindu-ne pentru intalnirea programata pentru seara. Ne-a provocat sa povestim despre noi si despre cautarile noastre, intr-un studio de radio in care aerul vibra de emotie. Apoi, la televiziunea unde ea si Andrei Bolocan realizeaza emisiunea Sare si Piper, cei doi s-au oprit din gatit, ca sa mai povestim putin, ca sa ne mai pregatim inca un pas pentru marea intalnire.
Si s-a pravalit apoi peste noi o seara miraculoasa, in care ne-am infrant teama si noi, si ele. O seara in care discutiile au pornit sovaielnic, dar au terminat fulminant. O intalnire in care, oricat de timide ne-ar fi fost la inceput glasurile, adevarurile s-au aratat indraznete, remarcabile. N-a fost loc pentru platitudini. Nu si-a gasit nimeni ragaz pentru banalitati. Nu au vorbit decat cei care au avut ceva de spus, cu adevarat. Ipocrizia s-a autoexilat, spasita. „Parca nu v-am vazut niciodata asa de frumoase, asa de in verva”, ne-a complimentat Paul, sotul meu, care ne-a privit si ne-a fotografiat dintr-un colt de Sala de Aur. „Parca n-am fost niciodata atat de libere, atat de acasa”, i-am raspuns noi, promitandu-ne noua si prietenilor nostri de la Chisinau sa nu mai inchidem, niciodata, fereastra.
P.S. Voi reveni, in saptamanile urmatoare, cu interviurile de la care nu m-am putut abtine. Deja, pe siteul nostru am publicat conversatia pe care am avut-o nu de mult cu marea lor creatoare de moda, Valentina Vidrascu. https://revistatango.ro/valentina-vidrascu-o-fata-poate-fi-manechin-fara-sa-faca-prostitutie-2010
Urmeaza interviul cu Arcadie Suceveanu:
Arcadie Suceveanu: Sufletul omului nu imbatraneste niciodata
