Sunt tristă, dar de tine niciodată…

„Sunt tristă, dar de tine niciodată” este unul dintre versurile Constanţei Buzea care îmi descriu foarte adesea starea de suflet. Dar, pentru totdeauna, dintotdeauna, mă adăpostesc, când vreau să fug de lume, în eminescianul „Mai suna-vei, dulce corn, pentru mine vreodată?”…

Cu riscul de a mă repeta în invitaţia mea de a alcătui împreună clasamente nonconformiste, romantice şi, obligatoriu, subiective, vă rog să aduceţi aici, în restul nostru de toamnă binecuvântat de curcubee și de dragoste, câte un vers dintre cele care v-au emoţionat şi v-au schimbat sufletul. Nu o poezie. Nu o strofă. Un vers, poate două… Pentru că a izbuti să aşezi în câteva cuvinte o lume întreagă, aşa cum fac marii, neasemuiții poeţi, e cel mai frumos exerciţiu de stăpânire a limbii şi a gândului profund.

Vă prezint eu, mai întâi, o parte din colecţia de versuri pe care o port în inima mea, pretutindeni.

„Ea era frumoasă ca umbra unui gând./ Între ape numai ea era pământ” – Nichita Stănescu

„De ce-aş fi trist? Şi totuşi…” -Tudor Arghezi

„Şi cornul sună, însă foarte puţin.” – Ştefan Augustin Doinaş

„Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată” – Mihai Eminescu

„Soarele s-a topit şi a curs pe pământ” – Nicolae Labiş

„Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş…” – Tudor Arghezi

„Într-un moment de neatenție am îmbătrânit puțin” – Alex. Ștefănescu

„Eu te privesc în ochi şi-n jur se şterg copacii” – Nichita Stănescu

„Există îndrăgostiți fericiți, auziți, auziți!” – Nina Cassian

„A mea, de-a pururi, ca un braț în umăr” – Adrian Păunescu

„Doru-mi-i de Dumneavoastră ca unui zid de-o fereastră” – Nicolae Dabija

„Fără tine mi-e frig. N-am înțeles niciodată/ cum simte aerul că ai plecat”- Ana Blandiana

„Bună seara, iubito, te aştept ca şi când” – Lucian Avramescu

„Fiecare artist are ieșire la mare prin lacrimă” – Grigore Vieru

„În fiecare zi ne batem joc de păsări, de iubire şi de mare” – Romulus Vulpescu

„O femeie pe care am iubit-o și cu aceeași femeie care nu m-a iubit/ fac zero” – Marin Sorescu

Și vă poftesc în casa mea şi a dragostei, să vorbim despre marile versuri.