În ultima vreme, articolele cu titluri de genul „Ce bine arată la 40 de ani”, Ce sprintenă e la 50″, „Dansează la 80 de ani!” sau „A devenit tătic la 90 de ani” fac înconjurul întregii planetei. Eu, recunosc, de când am înaintat în vârstă, le citesc cu un soi de strângere de inimă pe care sunt sigură că n-aş fi avut-o acum 10 sau 20 de ani.
Poate că existau asemenea afirmaţii şi pe vremea când eu eram chiar în floarea vârstei, numai că, pe atunci, treceam cu o privire superficială peste ele, fără să le iau în seamă. Acum, însă, recunosc, sunt un pic ofensată de câte ori dau peste vreo asemenea mirare. Cât de rău ar trebui să arate o femeie de 40, de 50, de 60 de ani, ca să nu mai genereze o uluire? Cât de neputincioasă ar trebui să devină după 70 de ani, ca să fie în rândul lumii? De când boala, urâţenia, neputinţă, impotenţa, blazarea au devenit legile firii, în timp ce semenii noştri evadaţi de sub oropsirea etăţii lor, sănătoşi, frumoşi, voinici sau îndrăgostiţi sunt priviţi ca nişte ciudăţenii?
Eu m-am făcut, cu siguranţă, având toată demnitatea vârstei intactă, mai frumoasă trecând de 40 de ani decât eram la 20 şi, fără să fac nimic special şi fără să mă deghizez în ţinute prea tinereşti, am speranța că voi arăta din ce în ce mai bine, mai elegantă și mai echilibrată – chiar dacă asta poate fi numai o senzaţie:-) … Pentru că eu ştiu sigur că n-am să-mi las mintea să lâncezească şi nici dragostea să se preschimbe în nepăsare. Pentru că voi avea mereu motive să vreau să-mi aşez trupul în îmbrăţişarea nepreţuită a bărbatului meu şi să mă pot cuibări firesc între braţele lui. Pentru că voi avea mereu ceva de scris, de citit, de iubit. Şi asta îmi va fi de ajuns.
Când îmbătrânim, de fapt?
Cred că filmulețul pe care l-am găsit întâmplător și pe care l-am preluat aici are câteva răspunsuri relevante. Nu cumva așa am gândit și noi, cândva?
O…Doamne Alice,cine traieste frumos stie si sa imbatraneasca frumos.Cine traieste frumos,stie sa se roage,sa citeasca,sa ierte,sa calatoreasca,sa invete,sa iubeasca…si cine face toate aceste,va ramane nemuritor si tanar!
Ce poza frumoasa! Ce bine semanati toate trei! Si sunteti frumoase, fiecare la varsta ei. Parca sunteti una si aceeasi femeie, la trei varste diferite.:))
Pe cuvant ca-mi vine sa le trag un sut celor cu filmuletul. Asa cred ei, bietii, ca se misca un om sa zicem trecut de 50-60 de ani? Eu am binisor peste 50 de ani si fac gimnastica, ma plimb, pot dansa, sunt supla comparativ cu fostele colege de scoala care s-au resemnat cu varsta, cu grasimile, cu bolile (doar sunt normale, draga, la varsta noastra). Ei, bine, eu refuz sa ma vaiet intruna, sa ma resemnez. Nu-mi arog nici un merit pentru asta, ci Ii multumesc lui Dumnezeu zilnic ca ma pot misca. Stiu ca El imi da si sanatatea, si totul. Presupun ca doamna din centrul fotografiei este mama dvs. Arata senzational.
Va doresc multa sanatate, acelasi spirit tanar si aceleasi frumoase plete blonde.
Simina, asa este, Dumnezeu ne da sanatate, bucurie, prosperitate, doar trebuie sa primim darurile si s amultumim pentru ele. Si eu ma apropii sprintena de 50 de ani si ma simt mai tanara ca niciodata! Va imbratisez, cu iubire!