„Avem o singură viață și, când nu iubim, o mie de morți.“

Culorile și bucuria au înviat. Adevărat au înviat!

de

Nici nu știu care bucurie e mai mare: să dăruiești sau să primești daruri din dragoste. E o întrebare în lumina căreia mă legăn de multă vreme – ne-am legănat și la propriu, în scrânciobul din curte, în dimineața de Paște, ieșind din casă val-vârtej, în căutarea miracolelor și a darurilor –  și probabil că, așa cum se întâmplă mereu, copiii mei au preluat de la mine – printre altele care sunt, să fim serioși, cu mult mai întunecate sau mai îmbufnate – și îndoiala asta. Așa că de câțiva ani încoace, de când au devenit ei înșiși îndeajuns de mărișori încât să fie capabili să facă surprize părinților, îi văd șușotind pe la colțuri în preajma tuturor sărbătorilor importante, cum sunt aniversările sau zilele care strălucesc în calendarele întregii lumi, iar apoi, când eu mă pregătesc să le înmânez cadouri, mă trezesc că ei mi-au luat-o înainte cu o surpriză.

În dimineața de Paște, am ascuns prin iarbă, ca-n fiecare din anii din urmă, ouăle pe care le-am vopsit împreună, alături de delicatese dulci și iepurași de ciocolată. I-am invitat la căutare și, pentru prima dată, copiii ne-au anunțat că trebuie să căutăm și noi, părinții, împreună cu ei, stabilind, însă, regula că tot ceea ce e colorat și bun de mâncat e pentru ei, în timp ce tot ceea ce e colorat, dar nu poate fi devorat, e pentru noi, cei mari.

Recunosc că am crezut întâi că au găsit ouă de lemn sau de ipsos și le-au ascuns pentru noi, dar am fost bucuroasă să descopăr că au fost mult mai ingenioși de atât. După îndelungi căutări, Paul a izbutit să găsească toate culorile unui set nou de markere de care spunea de multă vreme că are nevoie, iar eu am reușit să completez o colecție întreagă de lacuri de unghii, din acelea cu aspect de gel, dar care se aplică fără lampă UV, rezistă mult pe unghie și nu-și pierd strălucirea, așa cum spusesem de mai multe ori că îmi doresc.

Am găsit mai întâi sticluța cu ojă turcoise și am țopăit, pur și simplu, de bucurie, așa de frumoasă mi s-a părut. Apoi am dat peste cea cu lac roșu, după care am scotocit din ce în ce mai curioasă și am găsit-o pe cea roz, pe cea violet, pe cea albastru sidefat, una cu ojă neagră și una, foarte elegantă, de culoare bej… În total s-au făcut nouă sticluțe, toate din gama cea bună de la Gerovital Beauty, pe care o îndrăgesc atât de mult, iar copiii mei și-au dat cuvântul de onoare că fuseseră zece, convinși că o să mă bată la cap să-mi fac fiecare unghie în altă nuanță, numai că una dintre sticluțe s-a pierdut fără urmă. Nu ne-am supărat. La masa de Paște am glumit cu previziunea că, din sticluța îndesată pe sub cine știe ce ierburi, o să crească pentru anul viitor un arbust ale cărui fructe vor fi sticluțe de ojă Gerovital Beauty Magic Gel Effect, în multe alte culori, pe care să le culegem în funcție de nuanță când sunt mai crude sau mai intens colorate și să ne pictăm fiecare vârf de deget după pofta inimii.

Știu, sărbătoarea Paștelui nu e despre daruri. E despre înțelesuri mult mai profunde, despre jertfă și renaștere, despre veșnicie și despre măreție. Dar, la nivelul nostru atât de omenesc, nu-i putem omagia cu adevărat înțelesul decât dacă reușim să o facem memorabilă prin zâmbetele și culorile pe care ni le dăruim unii altora sub forma unor bucurii durabile, colorate, dulci, strălucitoare, fermecătoare.

Hristos a înviat, prieteni dragi!

 

 

Tag-uri:
· · · · ·

Comentarii

  • Adevarat a inviat! Ce culori frumoase,intr-adevar!

    Olga Vi. 30 aprilie 2019 3:40 PM Răspunde
  • Adevarat a inviat!
    Cred ca a fost mare bucurie dupa gasirea surprizelor.

    Muza 1 mai 2019 7:48 AM Răspunde
    • Muza, a fost, într-adevăr! Și înainte, și după… Sunt zile fermecate, în care cel mai valoros e timpul petrecut împreună, de fapt…

      Alice Năstase Buciuta 1 mai 2019 10:52 AM Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title