Călătoria către o stare de bine începe cu un pas

În ultima vreme, recunosc spășită că am considerat că a da prioritate activităților intelectuale înseamnă, automat, să lași deoparte preocupările legate de sănătatea și de frumusețea trupului. N-am mai reușit să înghesui în program, printre orele lungi de scris sau de studiu în bibliotecă, și plimbări sau antrenamente, cât de scurte, la sală sau în curte, și, ca să am mereu o dovadă că așa am făcut și să regret toată viață, la susținerea tezei mele de doctorat am plecat nepieptănată. La propriu. Nu-mi trecusem cu pieptănul prin păr, convinsă că voi găsi vreo perie în mașină, dar n-am găsit! Așa că o să rămân pe vecie în pozele mele de intelectuală proaspăt împroprietărită cu titlul de doctor, emoționată și cu părul vâlvoi, de-o să se sperie nepoții de ce ciufulită era mamaie în cea mai importantă zi a vieții sale academice.

Știu exact că e absurd să gândești așa: ori, ori… E ca atunci când spui că, dacă ai carieră, nu poți avea și o viață fericită de familie. Ba da, poți să ai orice vrei pe lumea asta! Și iubire mare și job bun, și minte înțeleaptă și corp atletic. Doar că e greu să-ți strunești voința în mai multe direcții și, uneori, pentru că obosim, lăsăm pe altădată o parte dintre preocupări… La ele ne vom gândi mâine, poimâine sau niciodată – ne zicem…

Am tot glumit în ultima vreme, văzând că m-am îngrășat câteva kilograme și că nici nu mă mai simt așa de în formă, parafrazând vechiul dicton Călătoria de 1000 de mile începe cu un pas. Călătoria spre 100 de kile începe cu un pas. Spui „pas” mișcării. Apoi spui „pas” dietelor și mai spui câte un „pas” fiecărei preocupări de viață sănătoasă și, astfel, vei ajunge negreșit acolo unde nu ți-ai propus. Și aș minți să spun că m-am dezmeticit din proprie inițiativă, dar mi s-a ivit în cale, ca un mare noroc, propunerea de a participa alături de câteva câștigătoare ale unui concurs organizat de emisiunea Ce se întâmplă, doctore? la programul „Provocarea Activia”. Două săptămâni de viață sănătoasă, cu cel putin cinci antrenamente pe săptămână la o sală elegantă, numai pentru doamne, Ladyfit Gym, și un program nutrițional recomandat de Cori Grămescu, alături de care am făcut și primul antrenament.

Am început o călătorie în care nu mai spun niciun Pas, ci multe Da-uri.

Da, mișcării. Da, unui regim în care monitoriz ce mânânc (îi trimit lui Cori fotografii cu mâncarea de la fiecare masă și apoi discutăm…), Da, minunatului iaurt Activia Finesse, recent lansat în cadrul provocării Activia – mulțumită sau banii înapoi, care e fin, cremos, și poate fi mâncat nu doar în combinație cu cereale sau fructe, ci și cu legume sau, simplu, ca gustare. Da, speranței că-mi pot recăpăta, în două săptămâni, energia care părea pierdută pe veci. Da, convingerii că, în aceste două săptămâni, voi pierde și măcar două kilograme. Da, nădejdii că voi continua să trăiesc sănătos și după aceste două săptămâni, pentru totdeauna… Da, bucuriei de a-mi reaminti că în viață poți avea tot ce vrei, doar să îți concentrezi voința, puterea, bucuria, nădejdea că va fi bine.

Călătoria de o mie de mile începe cu un pas, cu o îmbrățișare, cu o speranță, cu o invitație la sala de sport, cu un iaurt fin și bun, cu o dimineță cu zâmbete alături de copiii mei adorați, cu o încurajare din partea antrenoarei, cu darul unui concurs Activia câștigat atunci când aveai mai multă nevoie de asta.

P.S. Promit să vă țin la curent cu rezultatele, dar vă rog și să îmi țineți pumnii să fie ușor, să fie bine, să fie frumos, să fie cu folos!

#provocareaActivia #Activia