Cele mai periculoase creaturi de pe planetă

Mi-e greu să comentez ceea ce se întâmplă acum rău în lume. Mi-e greu să vorbesc despre felul nemilos în care a fost ucis George Floyd și despre răutatea celor care, prin glumele lor proaste sau comentariile lor imbecile ori rasiste demonstrează că nu înțeleg nici azi că suntem egali în tot și în toate, deopotrivă identici și unici în splendoarea noastră de făpturi ce aparțin aceleiași rase pământești, indiferent de culoarea pielii.

Mi-e greu.

Mi-e greu să comentez faptul că lumea aclamă porcăriile dușmănoase debitate de Dana Budeanu, de vloggerul Colo, de alții asemenea lor care duc mai departe ideea superiorității sexului bărbătesc asupra celui femeiesc.

Mi-e greu și mi-e rușine.

Mi-e greu să comentez iuțeala de gură a celor care au sărit să denunțe așa-zisele excese ale corectitudinii politice din pricina căreia, chipurile, ar fi fost interzis filmul Pe aripile vântului (informație trunchiată și neverificată, căci filmul n-a fost și nu va fi niciodată interzis, este doar retras, temporar, pentru o mai bună așezare a sa în context istoric) și care, numa-ndată, au prezis arderea cărților „incorecte”, somându-ne să ne întoarcem la incorectitudinea de pe toate planurile, cât mai curând. Sunt cei ce nu știu exact ce este corectitudinea politică și-o reneagă a priori, denunțând-o din pricina exceselor ei, fără să-i știe, însă, beneficiile datorate măsurilor neexcesive. Asta-mi amintește de cei ce contestă feminismul din cauza feminismului extremist – pe care, însă, evident, nu l-au întâlnit niciodată. Și de cei ce contestă politicile afirmative, fiindcă nu le condamnă pe cele totalitariste…

Mi-e greu și îmi e milă de cei care sunt, deopotrivă, proști și răi. Și mi-e, așa, cam lehamite de cei care-s deștepți și răi.

Și-atunci, într-o zi de vineri pe care o vindec așezând-o sub semnul poveștii și al magiei, îmi amintesc de postulatul lui Newt Scamander – unul dintre personajele care apar în seria adiacentă a cărților cu Harry Potter ale scriitoarei J.K. Rowling (care, între noi fie vorba, a ieșit și ea recent în lume cu câteva afirmații bâiguite, otrăvite de un fel de incertă transfobie sau poate de teamă, de grabă, de prostie, de răni nevindecate… Dar cărțile ei sunt, cu siguranță, mai presus de greșelile sale de discurs neliterar pentru care, de altfel, s-a și scuzat.)

În volumul care conține scenariul Animale fantastice și unde le găsim, Newt, personajul central, venit în America să mai salveze câteva animale fantastice de cruzimea oamenilor, pierde câteva dintre creaturile vrăjite pe care le ascunsese în geamantanul său fermecat. Un occami, un murtlap, un erumpent, un niffler. Iar în demersul său va fi ajutat nu doar de prietenul său ne-vrăjitor, ci și de un alt animal magic, un swooping evil.

Trebuie să plec acum și să găsesc animalele care au evadat, până nu pățesc ceva, îi spune Newt lui Jacob.

Până nu pățesc ceva?! – se miră Jacob.

Da, domnule Kowalski. Vezi tu, în acest moment, ele se află pe un teren necunoscut, înconjurate de milioane de creaturi dintre cele mai periculoase de pe planetă. (O clipă de tăcere…) Oamenii.

Așa îi răspunde ocrotitorul creaturilor magice…

Oamenii sunt cele mai periculoase animale de pe planetă. Mai periculoase decât orice fiare, căci în agresivitatea lor îi pot călăuzi nu doar foamea sau spaima, ci și orgoliul, trufia, rănile nevindecate, egoismul, furia, lăcomia, mania superiorității, dorința maladivă de popularitate… Dar eu simt că acestea sunt, fie că vrem, fie că nu vrem, timpuri ale vindecării. Întâmplările prezentului ne rănesc cumplit, dar astfel o să aflăm că rănile se vor închide definitiv doar dacă le vom pansa în bunătate, în noblețe, în educație, în artă, în spiritualitate, în generozitate, în umanitate. Paradoxal, ne putem aduce aminte de toate cele dinăuntrul nostru, privind spre natură, spre cer, spre animalele, magice sau nemagice, care trăiesc lângă noi, în păduri, în file uimitoare de carte sau în imagini splendide de film.

P.S. Anunț astăzi, așa cum am promis, și cei doi câștigători ai premiilor oferite în colaborare cu Provideo.ro cărora le voi trimite cele două filme din seria Harry Potter de care v-am vorbit în postarea de vinerea trecută și, fiindcă e de fapt vorba despre două doamne, Diana Ghe. și Magdalena Diac, care au comentat la postarea de acum o săptămână, ca un dar suplimentar, le trimit și minunata carte Una din noi e de prisos de Sidonia Drăgușanu și câte o revistă Marea Dragoste, cel mai recent număr. (V-am trimis detaliile pe mail, fiecăreia în parte). Weekend cu liniște și cu bunătate, tuturor!