„Avem o singură viață și, când nu iubim, o mie de morți.“

Intalnire de dragoste la Cluj

de

M-am intrebat mereu daca oamenii din alte orase sunt mai buni decat in Bucuresti, iar opiniile mele s-au contrazis, rand pe rand. Aseara, insa, m-am decis macar asupra unui raspuns localizat: cei din Cluj sunt, categoric, mai plini de suflet, mai deschisi, mai invatati cu faptele bune decat am fost noi, regatenii, vreodata. Am avut parte de o primire presarata cu emotii de soi nobil, am intalnit din prima clipa oameni frumosi, calzi, care ni s-au preschimbat intr-o clipa in prieteni adevarati. (Dau si un exemplu, pe cel mai frumos: Ana Maria Armean.) Ne-am instalat apoi in cel mai elegant si luminos hotel pe care l-am vazut vreodata pana acum, in City Plaza, (unde am intalnit-o pe delicata, priceputa, amabila Anca Popovici). Iar apoi, la Euphoria Music Hall, peste o suta de oameni care mai de care mai buni si mai frumosi, ne-au intampinat cu flori, cu vorbe de drag, cu ganduri tulburatoare, ca sa ne dovedeasca iubirea lor de noi si de Tango, dragul de cartile Simonei Catrina si ale mele, credinta fata de blogurile noastre pline de marturisiri.

Trei dintre colegele noastre de cuvant asezat in lumea virtuala a intalnirii noastre de fiecare zi, Flavia Stoian, Lacramioara Salajan si Iulia Gheorghe, au fost prezente si au deschis, indraznet si emotionat, dialogul despre dovezile de iubire. Iar seara insotita de prietenii nostri de la www.prajituria.ro a avut gust dulce, de prajitura facuta in casa, de iubire asezata in adevar. (Zana Prajiturica a premiat trei dintre prietenele noastre care au adus prajituri facute cu mainile si cu dragostea lor). Nu pot sa asez aici toate numele celor pe care i-am intalnit si imbratisat, pentru ca ar fi nedrept fata de cei care au trecut fara sa-si dezvaluie numele, ci doar sufletul, prin incaperea noastra vibrand de muzica buna si de drag. Dar va rog pe toti, pe toate cele care ati fost alaturi de noi sa va lasati aici numele, sub pozele voastre, daca apareti in imagini, sau altundeva – numele in varianta lui reala sau virtuala, cum doriti- si un gand pe care sa il luam cu noi mai departe, in intalnirile noastre. P.S. A fost si Izuta cu noi, dar, ostenita de drumul cu avionul, a dormit ca un inger in caruciorul ei, toata seara. E drept ca au vegheat-o doar ochi plini de iubire: cei ai zanei bune si cei ai matusilor ei Simona Galan, Paula Buciuta, Ira Vzdulski.

 

Categorii:
Confesiuni

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title