fbpx
„Doamne, n-am genunchi să-ți mulțumesc! – Magda Isanos“

Asteptand, asteptand…

de

M-a ravasit povestea Corinei Ingman. Istoria ei e atat de simpla, aparent, dar musteste de talc, ne scutura de neintelesuri. Intoarsa din concediul ei tunisian, Corina s-a urcat in avionul spre Zurich, alaturi de multi elvetieni distanti si precisi ca niste ceasornice de firma. Apoi avionul a avut o defectiune, n-a decolat, ei au fost nevoiti sa coboare si sa astepte, ore si ore, desi nu-s deloc invatati cu asteptarea… Ati citit comentariul ei , nu?

„Observam, fara panica, cum se schimba relatiile intre noi, cum devenim directi, prietenosi, infratiti. Parca eram la sfirsit o familie mare, unita. Cind am urcat in avionul nou, paream o tabara care se stie de cind lumea. Apoi, la final, am luat bagajele si pe pamint elvetian s-a instaurat aceeasi raceala politicoasa, ne-am urat toate cele bune si am plecat fiecare la casa lui.
A fost un episod care m-a pus pe ginduri. Trebuie intr-adevar sa intervina un fapt neprevazut, cu iz de catastrofa ca oamenii sa fie prietenosi si calzi unii cu altii? Chiar eu, care ma dezic de anumite trasaturi ale poporului in mijlocul (sau la marginea) caruia traiesc, ma surprind avind alta fata decit cea stiuta de mine, ,,umana,,¦
Uneori imi pare ca si noi (unele), aici, suntem ca intr-un aeroport asteptind zborul nostru, fara alte informatii, facind prietenii si destainuiri, petrecind impreuna un fragment de timp greu, cu multe intrebari”- a scris Corina, obligandu-ma sa cad pe ganduri, sa ma intorc in melancoliile mele.

„Am venit (cred) ca sa asteptam impreuna un impuls; traiesc cu ideea ca, daca ne adunam in grup compact de nadajduitoare, se va intimpla ceva maret. Cind se stringe lumea in port, e semn ca vine un vapor” scria mai demult Simona Catrina, descriind aceeasi stare in care ne-am regasit una pe cealalta si am devenit splendid dependente de intalnirea noastra. Dar… viata e in alta parte.

Fericirile noastre de pana acum au fost defecte si-am fost nevoite sa coboram intr-o sala de asteptare, unde ne-am gasit unii pe ceilalti. Dar noi nu ne suntem sens unul celuilalt, ci doar tovarasi de drum. Intr-o buna zi, poate ca vom fi atat de fericiti, incat nu vom mai avea cuvinte sa ne descriem lumina din suflet, sau ne vom teme sa nu-i strivim pe ceilalti cu bucuria din noi. Vor veni pentru noi avioanele, vapoarele, covoarele fermecate, care sa ne duca spre marile iubiri dupa care tanjim. Pana atunci, insa, ne suntem casa unul celuilalt. Pana atunci, ne dam speranta, ne incurajam atunci cand unii dintre noi isi pierd rabdarea sau nadejdea. Nu, fericirea intreaga, desavarasita, n-o vom trai aici. Ea va veni sa ne ia si sa ne poarte spre lumea reala, acolo unde ne este locul, acolo unde tanjim, cu totii,  sa fim impliniti. Pentru ca fericirea dragostei in doi este experienta suprema, este telul cel mai inalt, rostul cel mai adanc. Dupa ce ai iubit o data cu adevarat si ti s-a raspuns cu iubire, ramai cu un jind pentru totdeauna. Si cu puterea de a cauta, mai departe, iubirea cea mare, intreaga, desavarsita, singurul lucru pentru care merita sa traiesti.

Aici doar facem popas, asteptand, asteptand, in cea mai calda si mai primitoare sala pe care mi-as fi putut-o inchipui vreodata. Iar cel mai frumos lucru pe care ni-l putem promite cat suntem inca aici este ca, si dupa ce vom atinge marginea cerului, ne vom gasi ragaz sa ne-amintim cat de mult am insemnat unii pentru altii.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:
Confesiuni

Comentarii

  • Frumos ai scris Alice!
    E precum spui. Ne.am cautat unii pe altii si ne.am dat intalnire in aceasta sala a prieteniei, a sperantei, a incurajarilor, a zambetelor, a lacrimilor…Asteptam sa ne luam zborul iubirii in doi, sa traim povestea… Si apoi, sa ne intoarcem in Marea Sala spunand: ” Visele se implinesc! Nu incetati sa credeti in ele!”
    Nu stiu daca ati vazut aseara filmul, „Eu sun Sam”.
    O lectie incredibila despre ce inseamna sa iubesti.
    Va sarut pe toti cu o bucurie imensa.

    Carmen Sofianu 2 mai 2009 12:37 Răspunde
  • Draga mea Alice- ma onorezi asa de mult citindu-ma. O intimplare ca cea cu avionul defect insa te scoate din ritmul normal si, dupa noi firesc, al vietii. Da, se poate si altfel, insasi viata ne demonstreaza tutror din timp in timp, ne pune la munca, la facut scenarii de iesire din crize de tot felul. Lipsa de dragoste, cautarea partenerului de suflet si trup mi se pare cea mai grea criza din toate. Mai ales cind ai, ca si tine, o nevoie asa de organica de dragoste. Romanele tale sunt un strigat delicat, dar disperat dupa dragoste, nu am mai intilnit inca intensitatea pe care o descri.
    Sunt inca sub semnul acestor scrieri, a Pinzei de paianjen…
    Incerc sa revin la viata mea de dinainte de vacanta, dar parca s-a schimbat ceva in atmosfera sufletului meu, a destinului- nu prea inteleg mare lucru.
    Simt ca ne-am adunat aici, pentru ca avem aceleasi vibratii, aceeasi inclinatie de a scrie si de a cauta sensuri frumoase in viata.
    Ce frumos ca ne primesti in szfletul tau, Alice, ca ne stringi din colturi de lume.

    corina ingman 2 mai 2009 12:43 Răspunde
  • Ma simteam asemeni unui pasager abandonat intr-o escala, uitat la numaratoarea de verificare, strain in tiparele celorlalti, stalcind o limba straina a carei intelegere imi era imposibila.Fara sa ma mai zbat sa ajung din urma vreun tren, vreun avion, am simtit o autenticitate venita de dincolo de ecran…Am cautat apoi sufletul pe care il cunosteam demult, fara sa stiu de unde…Alice.Aici am gasit gandurile bune, gesturile frumoase si sincere, pe care nu le mai consideram contemporane .Aici am primit sustinerea in momentele grele, felicitarile in cele vesele. Si de aici ele trec usor si firesc in viata noastra dinafara tehnicii, dinfara indoielii si-a scepticismului.Prietenia, la fel ca si iubirea, exista pe de-a-ntregul, sau nu exista deloc, se simte, se primeste, se construieste …sau se anuleaza. Jumatatile de masura sunt acceptate doar daca cei implicati sunt deopotriva de acord.
    Prietenia dintr-o sala de asteptare, dintr-un compartiment de tren, de la o lansare de carte poate fi permanenta, sincera si adanca nu doar prin schimbul numerelor de telefon , ci prin gasirea unor liante,care sa atraga neconditionat. Altfel, ramanem in balta amicitiilor de orice fel, realizate ad hoc la colturile si unghiurile existentei noastre. Si, imprumutandu-l pe „How do you do!”, zambim pasiv tuturor celor care nu ne cunosc numele.

    rosanne 2 mai 2009 12:45 Răspunde
  • Ma alatur si eu voua, in imensa sala de asteptare. Dar m-am grabit si n-am pus in bagaje nimic altceva decat sperante. Unele mici, altele mai mari. Dar am vrut sa am cu mine toate sperantele la care eu nu vreau si nu pot sa renunt. Nu inca. Si de-o fi ca in asteptare, uneori grea, cand tabela e goala, cand niciun zbor nu e anuntat si nicio destinatie nu se intrezareste, sa deschid bagajul si sa va ofer, de-oi putea, cate o speranta din bagajul de care nu ma voi desparti…va promit.

    Roberrta 2 mai 2009 12:45 Răspunde
  • …frunoasa sala asteptarilor noastre..o simt atat de calda ,de luminoasa..de plina!

    ..mi-e gandul plin de frumos!

    ..multumesc alice,multumesc carmen sofianu pentru bucatile de gand,pe care le asez cu grije, una langa alta,ca intr-un joc de puzzle, si imaginea gasita de plina de senin!

    danutza 2 mai 2009 12:46 Răspunde
  • “Sala voastra de-asteptare, pat si saltea
    Pentru voi, sarmanii lumii, inima mea
    Nu mai vine trenul vostru, ce bine stiu
    Si pe linia ferata este pustiu.”
    (Adrian Paunescu)

    E asa cum zici tu Alice. Cred ca cei care ne-am regasit aici tanjim, fiecare, dupa ceva. Un “ceva” pe care poate il vom gasi intr-o zi, cand vom saluta frumos tovarasii de asteptare si vom pleca. Sau poate unii se vor plictisi sa astepte aici si vor pleca in alte locuri, in alte sali.

    Important e altceva. Important e ceea ce se intampla cat suntem aici. E un exercitiu de apropiere, de sinceritate, de intelegere. E o lume frumoasa. Cineva face cafea dimineata sau ceai seara. Se spun poezii. Se impartasesc ganduri. Se impart tristeti si se aduna bucurii.

    Nu stiu cat timp voi sta aici. Nu mi-am pus niciodata problema asta. Stiu insa ca e un timp petrecut frumos. Stiu ca e un loc cald si primitor. Stiu ca sunt mai implinita, ca “ies in lume” cu mai mare incredere in mine daca va salut de dimineata; ca adorm mai senina daca imi spuneti noapte buna. Iar cand va fi sa plec voi fi mai bogata.

    simona ioana 2 mai 2009 13:00 Răspunde
  • Ma pregatesc sa plec la o nunta…in a carei sala de petrecere ma voi simti..in asteptare.Dar nu intr-o asteptare din care la un moment dat iesi pentru a-ti primi desavarsirea ci intr-un a din care poti sa observi spectacolul celor care pleaca fara sa stie incotro si vin fara sa stie de unde…Este o nunta care ‘trebuie”, si nu una care” doreste”. Incerc sa ies din propriile mele inchistari si sa ma bucur de ocazie, tinuta, muzica si fast…
    Va imbratisez . Mi-e dor si mi-e drag de voi.

    rosanne 2 mai 2009 13:00 Răspunde
  • La putina vreme dupa nasterea fratiorului sau, micuta Sanda incepu sa le ceara parintilor sai sa o lase singura cu nou-nascutul.Acestia erau credeau ca fata lor de 4 ani ar putea sa fie geloasa si l-ar putea lovi sau brusa in vreun fel si de aceea spusesera „nu”.

    Dar Sanda nu dadea semne de gelozie.Se purta cu pruncul cu foarte multa delicatete si-si exprima tot mai insistent dorinta de a ramane singura cu el.Astfel, parintii hotarara sa ii faca acest hatar.In culmea bucuriei, Sanda merse in camera bebelusului si se apropie de patutul fratiorului.Usa camerei ramase crapata, incat parintii puteau auzi si zari ce se intampla.Vazura astfel ca micuta Sanda s-a aplecat linistita spre fratiorul sau si, apropiindu-si fata de a lui , i-a spus :

    -Copilas , spune-mi cum este Dumnezeu.Eu am inceput sa-L uit…”

    Costi 2 mai 2009 13:06 Răspunde
  • Multumesc Costi pentru adevarul spus in cateva randuri.

    Carmen Sofianu 2 mai 2009 13:22 Răspunde
  • ,,sala asteptarilor „, vs ,,viata pe (…)peron”….iata provocarea unei femei de 40+

    mi 2 mai 2009 13:35 Răspunde
  • O imensa sala de asteptare, in fata fericirii desavarsite…foarte frumos spus…Asa o fi, mai ales ca aici am reusit sa gasesc atatea suflete care vibreaza la fel. Sper si eu, ca si Alice, sa nu uitam sa scriem si despre fericirea atat de mult asteptata, dorita si visata, de indata ce o vom atinge.

    In Duminica Floriilor, la lansare, mi-a atras atentia o femeie bruneta cu parul lung, frumoasa si calda, care si-a prezentat povestea din carte prima. Cand am aflat ca traieste in Elvetia, i-am intrerupt cu totul nepoliticos si abrupt (iarta-ma, Corina!) discutia pe care o purta in acel moment, ca sa ii spun ca si pe mine m-a dus personajul din povestea cu aeroportul in Geneva, anul trecut de ziua mea. Acesta a fost inceputul prieteniei noastre. La plecare, avea sa-mi spuna sa nu ma schimb, intrucat „in afara” oamenii nu sunt atat de directi si de calzi. Acum, citindu-i insemnarea, inteleg mai bine ce a vrut sa zica. Si sper, asa cum mi-a scris in ultimul mail, ca prietenia noastra sa dureze vesnic. Iubesc cuvantul asta, „vesnic”…si oamenii care nu se tem de cuvinte puternice…Si incerc, iar si iar, sa fac minunile sa dureze pentru totdeauna.

    Anda 2 mai 2009 14:32 Răspunde
    • M-am intors aici, v-am citit, si am plans. Anda, si eu iubesc cuvantul „vesnic”. Numai pentru a-i intelege desavarsirea traiesc si ma zbat. Costi… of, ce frumos esti tu cu amintirile tale! Carmen Sofianu, cu ochi la fel de inlacrimati ca si acum, am revazut, aseara, „Eu sunt Sam”. Ce ma bucur ca n-am fost singura privindu-l, l-am vazut, de fapt, impreuna cu tine.
      Rosanne, noi doua traim o mare prietenie, intamplata precum marile iubiri, fulgerator, pentru totdeauna. Amintirea intalnirii noastre dintai imi da fiori precum amintirile marilor mele intalniri de dragoste. As veni cu tine la nunta, si totul s-ar face minunat, am rade si am dansa amandoua, ar fi o nunta ca-n povesti. Dar esti departe, insa eu la fel, departe… Dar vezi, viata e cu adevarat frumoasa doar daca traim in miezul marilor iubiri sau al marilor prietenii. Cum spunea Dalila ieri – ne putem bucura de o zi cu ploaie si nor, traita langa omul iubit, mai mult decat cea mai insorita si imbelsugata zi petrecuta langa cine nu ne e, de fapt, pereche cu adevarat. Si, cel mai adesea, traiesc fragmente marunte de timp langa omul iubit, care iradiaza sens si lumina peste bucatile enorme de vreme, in care nu-l vad, nu-l aud, nu il chem decat in gand.
      Mi, nu vreau sa ma tem de varste. Sunt atatea lucruri urate pe lume, de ce sa ne temem de ceva ce nu putem schimba. Avem sau vom avea 30, 40, apoi 50, apoi 60, 70… Doamne, cata viata, cata dragoste ne mai asteapta!
      Simona Ioana, iti doresc sa pleci, asa cum si mie imi doresc sa am unde sa plec- pentru ca stiu ca noi doua vom avea puterea sa ne intoarcem si sa daruim mai departe. Suntem puternice si intelepte, asa cum suntem, deopotriva, fragile si nauce, uneori. Asa suntem toate, asa e si Roberrta cea cu bocceaua plina de sperante, ca si mine, sau Danutza cu gandul senin, cum sunt si Lisa, si Felice, si Pisica, si Ema, si Ina, si Valin, si Cristina, si Simona, si Amore sau Monica mea de la Deva, sau Cora, sau iubita Amalia, sau Raluca cea draga… Va imbratisez, cu emotie, si pe cele pe care nu le numesc, dar le port in gand.
      Corina, iti multumesc si eu, pentru revelatie, pentru generozitate.

      Alice Nastase 2 mai 2009 15:16 Răspunde
  • Anda, te imbratisez, e frumos cind ceva bun tine vesnic…

    corina ingman 2 mai 2009 15:19 Răspunde
  • Drumurile destinului meu, nu m-au purtat intotdeauna, spre intamplari minunate. Dar, intr-o noapte tacuta si pustie, in care zapada se asternuse peste toate visele mele, cu ochii decolorati de atata plans, destinul m-a purtat spre acest blog. Si, in intunericul orelor tarzi, am citit, pentru prima data, randuri superbe, si tot atunci i-am scris pentru prima data lui Alice. In acea noaptea in care am intalnit sufletu frumoase, cum nu mai credeam ca exista. Si, de atunci, nu ieseam de pe usa fara sa le zic Buna dimineata, si nu adormeam fara sa le imbratisez de Noapte buna, fara sa le spun ca le i-au cu mine in vis. Si, atunci cand le-am intalnit cu adevarat, am ramas fermecata de tot ceea ce erau, de cata frumusete aveam in fata ochilor. Si, mai micuta fiind, am avut mereu de invatat cate ceva de la ele. Cuvintele lor mi-au tinut de urat si de singuratate, palmele lor mi-au sters lacrimile. Mi-au ascultat bucuria si durerea, mi-au redat speranta ca va fi bine, si chiar mi-au implinit vise. Am gasit aici, o lume pur si simplu minunata, o lume in care nu exista minciuna, o lume in care nu avem nevoie de haine, de machiaj, de orice alt accesoriu care sa ne faca sa parem altceva decat ceea ce suntem. Eu, una, martiurisesc, ca nu stiam sa zic “te iubesc”, de frica ca “te iubescul” meu sa nu fie gresit interpretat, de teama sa nu par ridicola. Dar aici am invatat ca iubirea este totul, ca ea te face mai frumos, ca trebuie sa o areti atunci cand o simti, caci amanarea ar putea insemna “prea tarziu”. Si tot aici am invatat ca exista prieteni fara interes, ca imbratisaile pot fi oferite din suflet, ca nu e nevoie sa te prefaci ca esti altceva ca oamenii sa te placa. Lucruri pe care le stiam, pe care le faceam, dar urmarile erau, aproape de fiecar data, dureroase, ucigatoare. Si, in aceasta lume, in care sunteti voi, eu, noi, mi-e bine, mi-e liniste. Si nu mi-e teama sa va spun ca va iubesc, pe tine Alice, pe voi dragelor. Nu mi-e teama sa va spun ceea ce simt, ceea ce gandesc, chiar daca, uneori sunt paradoxala, sau lipsita de sens, sau continuu trista. Pentru mine, voi sunteti o lume. Si naiva cum sunt, cred in oameni fara a avea margini, si de fiecare data, din locul unde credeam ca primesc iubire, am primit lovituri. Dar stiu ca aici e altceva, e altcumva…e special, e adevarat. E o lume frumoasa. Si, asa cum azi impartim lacrimi si dureri si singuratati, asa intr-o zi vom imparti si fericirea, care e atat de aproape, incat daca am avea ochi sa o vedem, am simti-o. Dar ea va veni. Stiu asta!

    alyce 2 mai 2009 15:33 Răspunde
  • Multumesc, Carmen Sofianu.
    Multumesc, Alice, ca astazi cititoarea din mine a mai citit o postare din scriitoarea preferata, Alice Nastase.

    vioviod 2 mai 2009 15:45 Răspunde
  • Tu spui, liniÅŸtit: “adevăr”.
    Ei se uită la tine şi tac,
    fără să priceapă ce vrei,
    dar pentru că sunt oameni educaţi
    întreabă: “Cât costă?”
    Tu le arăţi mâinile goale,
    dar ei nu mai pricep gestul de mult
    şi, nedumeriţi, dau să plece.
    Tu alergi şi le spui: “speranţă”.
    Politicoşi, ei se opresc şi te întreabă
    încă o dată: “Cât costă?”
    Iar tu nu ştii ce valoare are speranţa. Şi taci.

    Perplexitate – Octavian Paler

    Alice, simt din nou nevoia sa iti multumesc, pt. sufletul tau nobil, pt. tot ceea ce insemni tu pt. noi toate, pt. casuta in care ne primesti cu atata caldura…

    Cristina Socaciu 2 mai 2009 15:46 Răspunde
  • AI JURAT ÃŽN ALTÄ‚ VARÄ‚

    de Maria Timuc

    Ai jurat că-s eu destin
    De caisă
    ÅŸi de crin,
    ţie-n palme,
    mă dau azi
    ca ochiu-n toamne.

    mă dau naltelor urzeli,
    ielelor – viaÅ£a de ieri.
    ai jurat că-s eu
    în mers
    de idee
    pân la cheie,
    până să descui femeie.
    lacăt într-al urmei har
    ai jurat
    să-ţi fiu pahar.

    şi vin bun şi vin de ceartă
    altă uşă închisă-n
    soartă.
    mă dau frunzelor de vie
    ca ÅŸi tie
    ca ÅŸi tie.
    har ascuns sub
    pas de toamnă,
    mângâiere-n palmă,
    doamnă.

    şi-ai jurat pe nesfârsit
    că-s destin de infinit.
    de cais,
    de crin,
    de seară.
    ai jurat
    în altă vară.

    Costi 2 mai 2009 15:57 Răspunde
  • http://www.youtube.com/watch?v=O_FklOwMyoE&feature=related

    Andy Williams – Love Story

    Melodia din cel mai frumos film de dragoste …

    Cristina Socaciu 2 mai 2009 16:03 Răspunde
    • Vioviod, te imbratisez si iti multumesc din tot sufletul.
      Am si eu un cantec, sub armonia caruia mi-a stat ziua de azi. Sub mesajul caruia mi-am asezat, de buna voie, viata.

      Answer- Sarah McLachlan

      I will be the answer
      At the end of the line
      I will be there for you
      While you take the time
      In the burning of uncertainty
      I will be your solid ground
      I will hold the balance
      If you can’t look down

      If it takes my whole life
      I won’t break, I won’t bend
      It will all be worth it
      Worth it in the end
      Because I can only tell you what I know
      That I need you in my life
      When the stars have all gone out
      You’ll still be burning so bright

      Cast me gently
      Into morning
      For the night has been unkind
      Take me to a
      Place so holy
      That I can wash this from my mind
      The memory of choosing not to fight

      If it takes my whole life
      I won’t break, I won’t bend
      It will all be worth it
      Worth it in the end
      Because I can only tell you what I know
      That I need you in my life
      When the stars have all burned out
      You’ll still be burning so bright

      Cast me gently
      Into morning
      For the night has been unkind
      http://www.youtube.com/watch?v=c27lPJRjZ7w

      Alice Nastase 2 mai 2009 16:13 Răspunde
  • Va imbratisez cu emotie.Sunteti,toti , fara seaman.Alice,ai demonstrat,pentru a mia oara,harul tau,fara margini si nobletea ta,desavarsita…Iti sarut sufletul,te rog,sa nu te superi,ca nu pun ghilimelele,prietenii stiu de ce,si recunosc sursa mea de inspiratie.

    Ina B 2 mai 2009 16:08 Răspunde
  • nu stiu cum era sufletul meu cand v-am cunoscut, nu stiu ce forta mi-a asezat degetele pe tastatura si mi-a deschis portile sufletului…dar stiu ca de atunci necontenit va caut, va chem. cu fiecare gand ma apropii de voi, cu fiecare clipa ma leg de mainile voastre, de sufletele voastre. Si va spun ca atunci cand cautarile mele vor ajunge la final, cand dragostea mea va fi curata precum izvoarele muntilor tot la voi am sa ma intorc sa-mi strig fericirea cu aceeasi pasiune,cu aceeasi forta cu care-mi strig neputintele, deznadejdea. Pentru ca voi mai bine ca oricine imi recunoasteti lacrimile si oftatul, stiti cum se cutremura in mine ganduri.
    alice de fiecare data cand imi vad numele scris de degetele tale, cand realizez ca imi citesti gandurile plang…si ma intreb ce am facut eu asa simpla cum sunt ca sa-ti atrag atentie, tu care ai un suflet asa de mare, un dar atat de nepretuit…
    si pisica draga mea acum am curaj in sfarsit sa zic: da , exista prietenie si acum cred in ea.
    mi-e dor in fiecare zi de voi…sunt cel mai mic copil dintre copiii lumii si invat de la voi. mi-ati fost alaturi cum nici nu as fi banuit ca sa poate, cum n-as fi indraznit sa sper…si cand am sa plec, ratacind prin univers…tot la voi am sa ma intorc pentru ca pur si simplu va iubesc, pentru ca toate formam o inima mare, rosie…si eu sunt o particica din inima aceea rosie…

    roberrta asta e adresa mea de mail: dalila_tua@hotmail.com , imi lasi acolo un loc, o adresa unde te pot gasi. Iti trimit cu bucurie cartea!

    dalila tua 2 mai 2009 18:09 Răspunde
  • buna seara dragele mele. v-am lipsit astazi de mine, dar vad ca a fost o zi harnica, spornica. ati scris mult, ati povestit frumos. ce dragi imi sunteti!
    ema, familia cred ca s-a adunat. eu am o cana cu maci in palme si astept… miros de ceai. bucatele de ciocolata va pun aproape de suflete.
    Alice iti datorez mult, foarte mult. eu stiu. nu voi relua povestea intalnirii noastre, povestea zilei de florii cand mi-ai daruit si mi-ati daruit atat de mult, toate povestile si gandurile care m-au intors spre tine mai mult. legamantul meu de a fi de-a dreapta ta mereu si neconditionat nu se schimba. este irevocabil. oriunde voi merge din sala noastra de asteptare eu stiu ca ma voi intoarce.
    simonaioana, minunata mea sora, m-am trezit odata cu zorii pentru ca am avut drumuri astazi ce m-au tinut departe de voi: o pomenire de 7 ani pentru o persoana cunoscuta mie.
    felice de-as putea, zau ca ti-as trimite tot soarele. dar acum ploua si la mine. de fapt isi facce programare in fiecare dupa amiaza.
    rosanne ma gandesc la nunta la care esti. mie imi plac nuntile, traditiile romanesti, adunarea neamurilor si a prietenilor, invartitele si sarbele si horele noastre. si iti doresc sa ai parte de clipe frumoase. o nunta este intotdeauna o mare emotie.
    roberrta sa stii ca imi esti tare draga.
    dalila mea, buna mea, am asa de multe si frumoase amintiri cu tine ca zambetul tau de acum e ca cireasa mare, coapta, ireala…
    lisa mic oare mai trebuie sa spun ceva? sufletul meu suna dupa bratarile tale. si suna atat de frumos!
    simonaradoi te invidiez frumos pentru reintalnirea cu Alice.
    corina noastra, velvetiana si tunisiana, trebuie sa-ti spun ca am mancat ciocolata de la tine, pe care zeite bune mi-au pus-o in palme, dupa indelungi amanari, ca si cum as fi muscat din trupul neprihanit al prieteniei. curand voi pleca si eu in vacanta, curand voi zbura si eu cu avionul (e prima oara cand o pisica va zbura!) si ma gandesc cu bucurie umbrita la vacanta. umbrita pentru ca voi fi departe de voi.
    stefana mea frumoasa ai si tu partea fara de seaman in aceasta sala de asteptare…
    si pentru ca nu vreau sa uit pe nimeni si nu vreau sa iert pe nimeni de imbratisarile mele va spun ca sunt gheme trimise pentru toata lumea, drag de voi toti, imbratisari pentru voi toti (da vioviod, chiar si pentru tine, pentru ca esti parte din intregul nostru)

    pisica 2 mai 2009 19:13 Răspunde
  • Buna seara pisica draga- daca ai stii ce de pisici am vazut in vacanta…cum te-am purtat in gind!
    Dragelor, toate, cu nume de la A- Alice la vioviod- va imbratisez cu brate calde si inegrite de soare blind…Vin la ceai, la cintece si cele mai frumoase poezii!

    corina ingman 2 mai 2009 19:53 Răspunde
  • ei corina se pare ca mi-am ales tare bine numele (fara s-o stiu nici eu, de altfel)… ca pisici sunt peste tot. si as vrea, doamne cat as vrea, ca din fiecare zambet de pisica pe care o intalniti, sa primiti de la mine numai bine. sa va pot alunga din cale toate lacrimile.

    pisica 2 mai 2009 20:15 Răspunde
  • Alice de mult nu m-a rascolit un cantec asa de mult cum a facut-o Answer. L-am ascultat prima oara acum, am lasat muzica si versurile sa ma strabata si plang de atata frumusete.

    simona ioana 2 mai 2009 20:26 Răspunde
  • …sunt aici…va citesc..va admir…datorita voua reusesc sa-mi mai alin supararile…Multumesc!!..E perioada cand cuvintele nu ma mai ajuta..Reusesc sa spun doar atat, ca abia acum am inteles ce mi-a spus un prieten odata: „Tocul infipt in bot nu-l musca nimeni”…Va doresc in primul rand LINISTE…

    Sara 2 mai 2009 20:41 Răspunde
  • Ce ciudat, ce frumos, ca a scris asa Corina… Zborul cu avionul mi-e o dragoste mare, un amestec de inaltare si teama. Si exact asa e, cand treci impreuna prin situatii limita, prin primejdii adevarate, te legi mai profund de ceilalti. Cat dureaza? Asta depinde de fiecare dintre noi. Probabil in raceala si politetea lui occidentala, fiecare se simte un mic stapan peste regatul propriei vieti. Dar la primejdie, la emotie, se topeste pacaleala cu stapanul, se ridica la suprafata fragilitatea, nediluata de certitudini. Draga Corina ma bucur ca esti acum la tine acasa, langa muntii pictati peste orizont. iti multumesc mult de tot pentru poze.

    amallia 2 mai 2009 20:43 Răspunde
  • Femei vesnice, femei frumoase intru vesnicie, va multumesc pentru ecouri si vibratiile lor!
    Alice, ne insufli speranta si ne faci curajoase.Timpul se dilata, incap in el, deodata, cu miile de temeri sau cu naivele nadejdi… Imi port haina varstei, demodata, , in universul meu, casnic,poate la fel de demodat…Puii mei isi iau zborul, omul meu este acum, prietenul meu, rosturile par mi se clatina…
    Am citit aici povesti fabuloase de viata, cu suisuri, coborasuri, SOS-uri ale nametirii sufletului, povesti pure, ce mi-au dat imbold spre retrospectii…Mi-e tesama de bilant, mi-e treama sa nu descopar o femeie care ar fi putut avea alta destinatie, daca atunci, cand si-a inceput drumul, ar fi stiut tot ce stie acum.

    mi 2 mai 2009 20:44 Răspunde
  • Draga Alice si dragele mele, am primit langa inima Tango-ul de mai. Am sa va spun o mica poveste. Tot adevarata, desigur. Am copilarit (si ce-am mai copilarit!) la Bulci, un sat foarte aproape de Savarsin. Am crescut cu povestile bunicilor mei despre Regele Mihai. Acolo la Bulci este un alt conac, acum din pacate deghizat in sanatoriu TBC, uitat de maretie, despuiat de vraja, unde Regele era invitat de multe ori. Bunicii nu oboseau niciodata sa-mi povesteasca despre cat era de apropiat de oameni, cat de mult ii placea sa zboare cu avionul, cat era de prietenos. Bunica mea spera sa revina candva Regele Mihai in Romania. Spera sa il mai vada. Noi eram mai sceptici, mai rosi de realitati, mai neincrezatori. Bunica avea o poza, cu doua fete tinere (una era ea) care coseau fanul. SI imi spunea mereu cu mandrie, si cu drag, cu dragul acela cu care un om inimos recunoaste un alt om inimos: uite, poza acesta este facuta de Rege. Apoi s-au intamplat atatea minuni… Si s-au intalnit toate in numarul acesta de mai…

    amallia 2 mai 2009 20:59 Răspunde
  • amallia te simt atat de aproape prin ceea ce spui!
    am cunoscut familia regala si pe Regele Mihai din povestile bunicilor mei, tarani instariti care l-au cunoscut si iubit. si cum in acele vremuri ale adolescentei mele nu puteam spune nimanui ce stiu despre ei, am trait cu gandul ca numai eu am vazut albastrul ochilor bunicului meu in ape atunci cand Regele a revenit in tara lui si nu a fost lasat sa intre…
    si bunicul meu era un taran simplu, truditor…

    pisica 2 mai 2009 21:07 Răspunde
  • Dragele mele dragi,… sunt aici si va citesc, ca intotdeauna, chiar daca uneori nu am puterea sa mai scriu. Imi trag incet cate un strop de energie din vorbele voastre, asa cum am facut-o de cand v-am gasit, de cand am descopeit-o pe Alice prin cartile sale. De atunci cred ca exista prietenie adevarata, ca exista suflete bune si inimi mari, mari.
    Va imbratisez cu acelasi dor si drag ca intaia data!

    simone 2 mai 2009 21:08 Răspunde
  • simone mie una mi-ai lipsit.
    ghem de zambet iti trimit.
    in seara asta suntem fara ceai pentru ca ema n-a venit sa-l faca!!!!

    pisica 2 mai 2009 21:09 Răspunde
  • Pisica buna, imi fiecare temere a mea vorbesc in gand cu voi si sper ca voi, cumva sa ma auziti si sa imi ghidati calea. Si tu, si voi toate sunteti parte din sufletul meu..

    simone 2 mai 2009 21:14 Răspunde
  • draga mea tu stii, oricand ai nevoie trebuie sa spui miau si eu te voi auzi…glumesc…
    dar sincer cred ca daca te gandesti cu tarie la un om acesta isi intoarce gandul bun spre tine.

    pisica 2 mai 2009 21:50 Răspunde
  • Buna, draga Amalia- am fost asa de bucuroasa sa te intilnesc, asa uimita de lumina blinda din fiinta ta. Poate ca nu am reusit sa ajung insa cu adevarat la tine, a fost ceva cam mult pentru mine intilnirea cu voi- dintr-un punct de vedere- ca eu nu vad cu saptaminile oameni cu care sa comunic mai mult de ce mai faci si politeturi despre vreme si copii…Nu am observat aceasta lipsa pina de curind, sau ma obisnuisem cu ea, nu stiu…decit ca nu e chiar normal.
    In orice caz, multumesc si eu de ginduri, draga mea, da, m-am bucurat enorm sa ajung acasa, nu mi-am luat mina de pe mina copilului in avion…
    Va sarut pe toate de noapte buna, tot cu copilul in brate…sa aveti vise cu flori!

    corina ingman 2 mai 2009 22:16 Răspunde
    • Ca o cenusareasa fugita de la bal, vin in graba si-mi beau ceaiul facut de Ema. Buna seara, fete dragi si frumoase, indepartate, apropiate. Imi vine sa citez din nou din Adrian Paunescu…

      Buna seara din nou, buna seara adanc,
      Doamne dragi, domni stimati, eu am treaba, eu plec
      Si pe urma aici e un fum de ma-nec
      Nu-nteleg de ce parca…imi vine sa plang.

      Doar atat am ramas, o vuire si-atat,
      Si plamanii de-atata strigare se rup,
      Buna seara frumos, buna seara urat,
      Ca un fum de tigara mi-e sufletu-n trup.

      Poezia se numeste „Ca un fum de tigara, sufletul”.
      Simone, Amalia draga, Ina, Mi… Va spun buna seara cu dragoste. Sara, pari tare trista, cum sa te alinam?… Simona Ioana, si eu am plans ascultand Answer- ce raspuns dureros si splendid, cel mai greu de dat, cel mai nobil.
      Corina, iti sarut pe frunte pruncul. Pisica, Lisa, Dalila, Cristina… Noapte buna, cu vise cu flori, cum spune Corina noastra. Va tin de mana. (Si-n vremea asta Rosanne joaca, trista, la o nunta nedorita…)

      Alice Nastase 2 mai 2009 22:34 Răspunde
  • eu nu cred ca suntem intr-o sala de astepare aici. eu cred ca am venit aici pentru ca simtim, cum spuneati mai sus, aceleasi vibratiii, pulsam in acelasi ritm.
    eu nu cred ca atunci cand fericirea vine ne luam zborul de aici fiindca suntem „doar tovarasi de drum” si n-as vrea sa cred ca simtiti asa, Alice draga mea, oricat imi esti de draga.
    Cred ca exista mai multe feluri de a fi fericita, nu doar cel pe care ti-l poate „arata” un barbat.
    Cum spunea si Ema (sper sa nu gresesc) mangnolia este desavarsita in simplitatea existentei ei efemere si nu neaparat ca el cel visat sigur asteptat mi-o arata.
    Nu cred ca fericirea mea ca femeie depinde doar de el si fara el viata nu mai exista. Pentru ca el poate sa te raneasca mai mult decat oeicine, el poate sa-ti naruie cu un singur gest si un unic cuvan lumi crezute a fi stabile.
    Oricat suna de frumos ceea ce spui draga mea Alice mie nu-mi vine sa cred ca suntem aici „on stand by” si doar „tovarasi de drum” care-si iau zborul spre a cauta „dragostea desavarsita” si a lasa in urma prietenii desavarsite (chiar daca iscate in lumea virtuala).
    Raluca

    raluca 2 mai 2009 22:27 Răspunde
  • raluca eu cred suntem in aceasta sala de asteptare a destinului (care implica sau nu o iubire) ce ne va aduce zambet pentru ca este ceva dorit, asteptat, visat… si mai cred ca asa cum faci si tu, asa cum fac si eu, asa cum am invatat de la Alice si de la toate zanele… NE VOM INTOARCE MEREU… razand, plangand, iubind, suferint, fericite, vesele, vorbarete sau tacute… ne vom intoarce. ca cei indisolubil legati vom fi aici… sufletele noastre raman aici…

    pisica 2 mai 2009 22:33 Răspunde
  • mi-am petrecut toata dupa-amiaza (in timpul lucrului si toata seara) sa incerc sa o aduc inapoi „acasa”, in germania, pe o prietena care trece prin cea mai trista intamplare din viata ei acum. e singura, cu un copil, nu (mai) are bani sa vina inapoi, e undeva printre starini nu mai are unde sa stea chiar daca e intoarce aici in germania pt ca pt „marea dragoste” a lasat totul….firma pe care o conducea, locuinta tot tot tot… (va sta la mine o perioada sper)…si toate aceste necazur sunt „din cauza marii ei dragoste”. nu pot sa dau detalii pentru ca e o situatie chiar complicata…dar stiu ca desi „suntem intr-o sale de asteptare” in asteptarea marii iubiri …. as face asta pentru oricare dintre voi.
    Poate am asteptat prea mult, poate am crezut prea mult…

    raluca 2 mai 2009 22:35 Răspunde
  • Risc de Rudyard Kipling

    Râzând,
    Rişti să pari nebun.
    Plângând,
    Rişti să pari sentimental.
    Întinzând o mână cuiva,
    Rişti să te implici.
    Arătându-ţi sentimentele,
    Rişti să te arăţi pe tine însuţi.
    Vorbind în faţa mulţimii despre ideile şi visurile tale,
    Rişti să pierzi…
    Iubind,
    Rişti să nu fii iubit la rândul tău.
    Trăind,
    Rişti sa mori…
    Sperând,
    Rişti să disperi,
    Încercând măcar,
    Rişti să dai greş…
    Dar dacă nu rişti nimic,
    Nu faci nimic,
    Nu ai nimic,
    Nu eşti nimic…

    Alice, Rossane va tin de mana si adorm…

    Noapte buna fete dragi!

    Cristina Socaciu 2 mai 2009 22:39 Răspunde
  • Frumoasa poezia d-lui Paunescu, Alice!

    Cristina Socaciu 2 mai 2009 22:41 Răspunde
    • Cristina, nu te pot intrece in alegerea poeziilor. Te tin si eu de mana, cu drag. Raluca, te iau in inima mea si adorm. Intr-o buna zi ne vom intalni, stiu…

      Alice Nastase 2 mai 2009 23:07 Răspunde
  • ascult U2 in noapte. in inima mea e liniste. de prea mult. de prea putin.
    povestea spune ca el o iubea, nebuneste si neconditionat.
    povestea spune ca ea venea spre el ca o caprioara cu botul umed.
    asa scrie la pagina aceea din carte, stiti si cartea si stiti si pagina….
    bono de la U2 ma intreaba in casti: how long need we sing this song?
    pana cand sa te astept iubirea mea?
    pana unde sa iti duc stelele singura in noapte?
    povestea nu spune, dar intr-o zi, mica noastra eroina a intalnit un suflet de poveste. o zeita care a zambit spre ea asa cum nu mai zambise nimeni, niciodata. mica noastra inimioara o stia pe zeita, o vazuse in carti, in reviste, in imagini pe sticla televizorului si a simtit atunci, sub privirea calda, privirea aceea care o vedea pe ea, cea mica si neinsemnata, nevoia sa-i spuna ei, zeitei blonde, nepamantenei cu inima rosie, povestea ascunsa, tacuta nespusa, necrezuta nici de ea insasi.
    sufletul ei s-a ascuns in cuvinte si a prins conturul unei povesti.
    intr-o zi zeita i-a zambit cu vorbe si a atins-o cu imbratisari.
    intr-o zi zeita i-a spus ca o iubeste si i-a daruit o carte.
    astazi… pisica isi daruieste inima. in puterea noptii…
    Alice de prea multe ori am promis ca voi veni sa spun continuarea povestii mele scrise. o poveste nestiuta de nimeni pana nu am rostit-o aici.
    si pentru ca nu stiu sa spun in vorbe frumoase amarul, continuarea este cam asa:
    intr-o zi, dupa luni de tacere, el a sunat-o sa-i comunice un diagnostic. si o intrebare: „crezi ca o sa mai traiesc mult?”
    inima ei s-a rupt, ochii ei au inceput plansul fara de lacrimi si fara de sfarsit.
    in ziua cand el a fost operat pe cord ea a fost aproape nebuna.
    cat timp el a fost in spital, ea a vegheat candela noptii de la distanta.
    drumul spre el ii este acum interzis.
    pentru el mai urmeaza o operatie. cumplita.
    ea se mai trezeste dimineata cu gandul ca daca el nu va mai fi, nimeni nu o sa-i spuna si ei. doar sufletul ei o sa simta, asa cum a simtit mereu.
    el o suna si ii spune: „mor si-as vrea sa te mai vad o data”
    ea tace. la usa lui sunt strajeri destoinici.
    ea trece prin viata zambind.
    fiecare zi in care el raspunde la telefon e o zi castigata.
    ziua urmatoarei operatii, cea decisiva, se apropie.
    ea zambeste.
    inima ei a murit.
    demult.
    intr-o noapte de iarna.
    pe chipul cu orbite goale machiajul ei arata o femeie frumoasa.
    dar in noapte nu e nimeni sa vada pretul pe care il plateste ea atunci cand lipeste ochi acolo unde nu mai sunt si deseneaza zambet pe oasele uscate.
    iubirea mea, daca inima mea ti-ar fi pe masura, iti jur ca as scoate-o eu insami din locul ei…. dar astazi, intaia oara, inima mea nu-ti mai ajunge….

    va eram datoare cu asta… va eram datoare sa va spun ca sunt in sala de asteptare… a mortii.

    pisica 2 mai 2009 23:05 Răspunde
  • pisica draga…nu am cuvinte, nu am comentarii.
    Nu esti singura -n noapte. Atat
    NOapte buna, noapte buna Alice, noapte buna fete, noapte buna Simone. Mai e putin…

    raluca 2 mai 2009 23:13 Răspunde
  • http://www.youtube.com/watch?v=gbNuIqiVPbU

    incantatie de noapte, incantatie de moarte…

    pisica 2 mai 2009 23:18 Răspunde
  • Cami, sora mea, pana si la asta a trebuit sa ne asemanam ? Plang eu cu lacrimile tale.

    simona ioana 2 mai 2009 23:33 Răspunde
  • simonaioana eu nu plang. eu zambesc.
    cand am citit povestea ta in carte atunci am plans de n-am mai stiut de mine. stateam cu cartea in baie si plangeam.si imi spuneam mereu ca macar tu, macar pe tine te-a anuntat cineva…
    si nu, cand am ghicit ziua nasterii tale (a noastre de fapt), cand am ghicit ca exista tristete in ochii tai, nu am stiut ca ne privim in oglinda… nu atat de mult.

    raluca stiu ca nu sunt singura. dar e crucea mea. si mi-o duc singura. asa trebuie.

    pisica 2 mai 2009 23:38 Răspunde
  • …Multumesc Alice…multumesc!!!..singurul lucru care ma alina e locul acesta..As vrea sa am cuvinte, as vrea sa am..
    ..Si ma gandesc la Rosanne, care in curand se va intoarce acasa de la nunta unde nu a mers de placere..ma gandesc in special la ea..pentru ca am nevoie de cuvintele ei..
    ..Dar pana atunci va citesc pe fiecare..va citesc din urma..va citesc de la inceputuri..

    Sara 3 mai 2009 0:00 Răspunde
  • Draga Alice, revin, desi sunt constienta ca nu imi stiu explica sentimentele. De cate ori citesc Tango-ul, de atatea ori ma cuprinde o bucurie totala, am o energie grozava, care nu se compara cu nimic. Simt nevoia doar sa o marturisesc iar si iar. Numarul acesta de mai este un vis. De fiecare data cel mai recent numar este cel mai frumos si de fiecare data stiu ca urmatorul numar va fi iar cel mai frumos. Sunt uimita si fericita ca pot sa scriu alaturi de voi. Si sunt mandra, da, sunt mandra, si mandria mea e motzul unei fericiri complete.

    amallia 3 mai 2009 1:00 Răspunde
  • Liliac alb

    ” Adieri de suflet
    pe fire de liliac alb…
    Gustul buzelor tale
    uitat pe o margine de vis…

    Nopti cu stele
    atat de calde
    incat ploua
    cu liniste…

    Si …
    atat de albe
    incat chipurile noastre
    par scanteieri
    pe o catifea albastra.

    Mirare in ochi,
    chemari in tacere,
    tremur pe pleoape…
    maini intinse
    spre trupuri
    cu miros de verbina…

    Asteptare…

    Clipe prelungite
    cu dor,
    cu durere,
    cu sarutari,
    cu secunde
    ce devin
    tot mai des…amintiri…

    Clipe care trec,
    clipe care isi ard ecoul
    in gesturi
    de ieri,
    de maine…

    Adieri de liliac alb
    pe suflete
    ce se apropie obsesiv
    de cifra… 1.”

    lelia mossora

    ..scuturata de cenusiul unei zile obisnuite,acoperindu-ma cu cele mai frumoase amintiri,intru in carema nostra..luminata de atatea suflete exceptionale..parfumata de atatea ganduri mirosind a liliac ..buna dimineata!

    danutza 3 mai 2009 9:20 Răspunde
    • Va spun buna dimineata, inainte de a face cafeaua. Amalia, si eu sunt mandra de noi, de revista noastra, de numarul asta de mai, care e plin de noblete si de dragoste. Si mie Tangoul imi da exact aceeasi senzatie de implinire, de mandrie. Si iubesc oamenii care scriu in Tango, tine, probabil de o formula miraculoasa a retetei editoriale, daca lasi sa scrie oameni pe care nu-i iubesti, revista nu mai iese la fel. Iti multumesc, Amalia, ca scrii pentru noi. Si va multumesc voua, scriitoarelor mele de aici, si din cartile viitoare, si din revistele viitoare.
      Multumesc pentru liliac, Danutza- ce minunatie… Sara, azi e o zi speciala, as vrea sa iti dau putere…
      Cristina, Rosanne, buna dimineata. Pisica mea, Simona Ioana, va trimit dragostea mea.
      Raluca, tu esti o faptura fragila, minunata, puternica. Sunt fericita ca te-am cunoscut.
      Corina, ma uit mereu la poza noastra cu inima.

      Alice Nastase 3 mai 2009 9:37 Răspunde
  • buna dimineata in zambete.
    in zambetul intrat in carne.
    in crucea ale carei brate mi-au lovit gura de atatea ori.
    in stalpul de cruce ce mi-a zdrobit coloana.
    buna dimineata in norii negri ce zic despre ploaie.
    e frig in orasul meu. dar voi iesi printre oameni.
    e frig in inima mea. dar stiu ca mainile intinse ale zeitelor imi aduc caldura.
    e noapte in ochii luminati de o noua zi. dar va am pe voi de partea mea.
    buna dimineata:
    Alice, simonaioana, lisa, rosanne, anna, dalila tua, oana, monica, corina, raluca, stefana, carmen sofianu, cristina socaciu, cristina bizu, roberrta, amallia, danutza, mi, soso, felice, simonaradoi, simone, anda ema, ella, sara, valin si costi… si toti cei pe care nu i-am rostit.

    pisica 3 mai 2009 9:37 Răspunde
  • Va spun si eu Buna dimineata. Sunt inca somnoroasa, caci a fost ziua prietenei mele, si ne-am petrecut trei zile si trei nopti, ca-n povesti. Si v-am purtat si pe voi cu mine, in sufletul meu, in cuvintele mele. Va imbratisez pe toi, cu brate neputincioase de nesomn, dar cu bucurie ca poti fi alaturi de voi.

    Buna dimineata, Alice draga-draga! Buna dimineata, tuturor!

    „http://www.trilulilu.ro/Andreika/41411ed8b52077”
    (Shania Twain-Forever and for Always)

    alyce 3 mai 2009 10:05 Răspunde
    • Lisa mic, buna dimineata! Te invit la cafea!
      Pisica mea, vino sa te asezi la mine in brate, am sa te mangai, am sa te rasfat, si tu o sa iti regasesti zambetul, trebuie, asa e in poveste! Si daca n-ar fi, nu s-ar povesti.

      Alice Nastase 3 mai 2009 10:09 Răspunde
  • Buna dimineata, suflete dragi. Special pentru tine, pisica, voiam sa-ti spun ieri, dupa ce am citit, tirziu, lacrimile tale- ca esti o fiinta asa de speciala, de puternica (aura ta razbate rindurile acestui blog de-atitea ori cu o forta mare mare), ai intotdeauna o vorba calda pentru toti care scriu aici- esti minunata si cred cu toata taria ca puterea ta ajunge si la inima prietenului bolnav si o sa-i ajute.
    Te sarut cu drag, si-ti multumesc mereu,( e drept ca mai mult in gind), ca te-am intilnit. In planificatul meu tur de vara cu masina si sotul, am Brasovul si o intilnire la cafea cu tine cu rosu scrise! Trebuie sa te cunosc!Pina atunci eu cred in vesti bune, in minuni…
    Va doresc la toti o duminica frumoasa! Raluca- imbratisari pe fir lung in curind…

    corina ingman 3 mai 2009 10:08 Răspunde
  • Buna dimineata, Zeite dragi….

    De o vreme incoace, dinainte de Floriile cu Flori si Zeite, cafeaua nu mai are asa gust decat daca e servita, impreuna cu cea virtuala, impreuna cu voi. Recunosc ca am citit aseara totul, dar imi pierdusem cuvintele in fata voastra. In fata melodiei Answer a dragei noastre Alice, in fata poeziilor voastre, in fata gestului Ralucai fata de prietena ei, a „Riscului” pe care ni l-a impartasit Cristina Socaciu, iar destainuirea Pisicii noastre tandre si bune m-a facut sa ma jenez ca, uneori, ma doare atat de tare…singuratatea, ca indraznesc sa ma plang ca linistea e prea liniste, ca pustiul e prea mare, cand inima ei indura cu demnitate ceea ce se intampla intr-o lume, inteleg, paralela si interzisa, ceea ce e cu atat mai sfasietor. In fata unui suflet ca al tau, Pisica minunata, ca al Dalilei care de atat de departe imi face o imensa bucurie ca sa va pot citi si eu cartea, in fata lui Alyce, a SimoneiIoana, a Corinei, Cristinei, Amaliei, a lui Felice, Ralucai,a lui Carmen si Rosanne si a tuturor Zeitelor adunate in jurul inimii rosii a lui Alice, ma inclin cu respect si tac din admiratie. Fiindca uneori superlativele cele mai graitoare se dovedesc prea sarace, ma intorc la a va spune simplu: va multumesc ca sunteti aici, va multumesc ca sunt cu voi.

    Buna dimineata…

    Roberrta 3 mai 2009 10:17 Răspunde
  • Alice scumpa, vin al cafeaua ta, care e atat de buna. Mi-e dor de tine. Atat de dor!
    Pisica mea neagra, m-a tulburat povestea ta. Mi-au incoltit lacrimile intre gene, citindu-te. Te strang tare in brate, ca ultima data cand ne-am vazut.
    Corina draga, cat de mult astept sa ne revedem!

    alyce 3 mai 2009 10:20 Răspunde
  • Buna dimineata, Alice! Buna dimineata, zeite! Vin si eu la cafea…
    Pisica, te tinem de mana strans…

    Cristina Socaciu 3 mai 2009 10:25 Răspunde
  • roberrta mea sunt oameni care indura mai mult decat mine. mai mult decat noi, in parte si in intreg.
    sunt oameni care si-au pierdut si rostul si viata si sensul in incercari ce nu se pot rosti.
    dar fiecare dintre noi are o poveste, are o durere, o lacrima. si cea mai grea lacrima este cea pe care o varsa ochiul propriu. asa ca sunt convinsa ca si tu ai o poveste mare, si pe tine te doare cumplit. si sunt de-a dreapta ta.
    te imbratisez.

    Alice am scris impreuna! ce mult te iubesc si cat de mult ma bucur ca pot sa te iubesc. pe tine! si zambesc. pentru tine, spre tine.

    corina mea, minunea mea, imi plang ochii de drag de tine. o sa iti trimit gand de lumina de la salzburg, de la munchen, din sicilia… si o sa te iubesc cu tot sufletul si tacerile mele… la brasaov.

    pisica 3 mai 2009 10:30 Răspunde
  • lisa mic… povestea mea o traiam deja asa cum este acum, atunci cand ne-am intalnit si prima oara si a doua oara. si stiu ca se va termina, ca finalul este acesta. eu imi doresc ca operatia sa-l faca bine, chiar daca asta inseamna ca va trebui sa invat sa ma feresc din calea lui.
    eu pot sa duc asta. il vreau fara de mine, dar in viata. numai ca sansele sunt extrem de mici. si te rog sa ma ierti ca nu am putut sa spun nimic pana acum.
    pe voi toate va rog sa ma iertati. ca am tacut atat de mult.

    cristinasocaciu, stiu, iti multumesc. nu te-am intrebat de mult de mama ta. te rog sa ma ierti. sper ca ai zambet cand privesti zambetul ei.

    pisica 3 mai 2009 10:37 Răspunde
  • Dragele mele- astazi sunt luminoasa- am planuri!
    As vrea sa va invit, pe toate, vara asta la casa noastra din padure in judetul Hd. Vreau sa fac dupa ani de zile, un party in natura, de ziua mea, pe 13 august…E o casa veche, pe stinca, decorul e idilic, cit vezi cu ochii numai natura necalcata de oameni.
    Timp de un weekend cred ca ati avea toate loc(desi e timp de concediu si banuiesc ca majoritatea sunteti altundeva), dar cine stie?
    Eu m-as bucura enorm!

    corina ingman 3 mai 2009 10:39 Răspunde
  • Va insotesc si eu la o cafea tarzie, fara zahar, insa cu mult lapte. Azi-noapte am adormit citind, din nou, povestile din carte. Acum le simt altfel pentru ca, incet-incet, se contureaza si sufletele mari din spatele lor. Pisica, ma bucur asa de mult ca, desi nu te-am cunoscut direct, am reusit sa iti les un mesaj pe cartea ta. Simona Ioana, am plans si eu alaturi de tine. Poate pe unele din voi nu va recunosc, dar de citit, v-am citit si v-am simtit cu siguranta.

    Alice, numarul din mai este unul regal, cu parfum de liliac si de suflet. Mama mea a cumparat si ea revista la mine acasa in Aiud si mi-a spus ca in prima zi nu a mai reusit sa faca nicio treaba in casa, iar a doua zi a luat-o cu ea la serviciu, sa o termine de citit.
    Inima din ea, care esti tu, trece, mereu, dincolo de cuvinte.

    Anda 3 mai 2009 10:41 Răspunde
    • Eu vreau sa vin la Hunedoara, de ziua ta, Corina! Daca suntem sanatosi, daca copiii si eu vom fi bine- si vom fi!- iti promit ca am sa vin. M-as bucura tare mult sa fim impreuna. Si mi-e drag sa facem planuri pe termen lung, cum spune Anda, sa traim sub semnul minunat al lui „vesnic”. Poate vii si tu, Cristina, e aproape de tine, cumva… Imi doresc mult sa ne intalnim.
      Pisica, si eu te iubesc. O sa fie bine, printr-o minune o sa fie bine! E anul marilor iubiri, eu cred, continuu sa cred.
      Roberrta, aici e locul tau, langa noi.
      Raluca, poate ca tu ai dreptate, ca aici e mai mult decat o sala de asteptare, aici uneori zburam impreuna cu adevarat.
      Rosanne, cum a fost la nunta? Cand eram mici si parintii mei plecau la o nunta- nu prea erau alte feluri de petreceri pe atunci-, stateam pana tarziu si-o asteptam pe mama, si-o rugam sa imi povesteasca… Cum avea rochia mireasa, ce s-a servit la masa, daca au dansat… Si mama imi spunea tot felul de amanunte grozave, despre gusturi, si parfumuri, si culori. Si adormeam iubind-o nebuneste pe mama, si imagindandu-mi o petrecere de basm, desi, poate ca fusese doar o dantuiala intr-un restaurant oarecare…

      Alice Nastase 3 mai 2009 11:51 Răspunde
  • ma desprind atat de greu de voi ca sa ies in strada!
    anda de-ai stii cat m-am bucurat sa te gasesc si in carte si pe blog! si iti sunt datoare o imbratisare mare si un gand pe carte.
    corina… eu in august o sa impusc 2 sapt de vacanta si deocamdata nu am planuri…
    nu promit nimic dar gandul de a fi prin paduri si frunze cu tine… in ziua nasterii tale, zau ca ma face sa luminez ca o pisica in fata soricelului!

    pisica 3 mai 2009 11:10 Răspunde
  • http://www.youtube.com/watch?v=iH98d1SpCQQ

    candva, demult, la inceputul povestii mele, am primit aceasta melodie de la el. era despre o despartire cu stele, cu rai, cu lacrima si noi eram abia la inceput.
    dar el mi-a daruit-o ca si cum ar fi stiut, ca si cum ne-ar fi fost ursit.
    si vreau sa o impart cu voi.
    apoi voi iesi pe usa… cu voi de mana, de suflet!
    ascultand u2…

    pisica 3 mai 2009 11:22 Răspunde
  • Imi stavilesc acum repede dorul cel mare de voi, citindu-va..cu admiratie si cu teama de a nu ma fi uitat…Din decembrie , de cand am scris prima data pe blog, am fost aproape zilnic, pentru ca va vreau, pentru ca am nevoie…Cand se intampla sa lipsesc o zi, doua, am o stare amestecata de dor cu tremur de inima , un fel de tensiune si frica, dorinta de a pastra, de a fi pastrata.Da, Alice, ca in marile iubiri…
    Eu am nevoie sa dezvolt o prietenie-fundatie pentru a dansa iubirea pe podeaua de lemn a sufletului.
    Gasindu-mi numele scris de voi plutesc deasupra indoielilor …altora, cum ca aici nu e decat ambalaj.Eu stiu ca nu ne uitam in perioadele de vacanta, in timpul petrecut prea mult in cotidian, pe patul bolilor noastre sufletesti sau trupesti…
    Da, Alice, ne-am fi distrat, asa cum am ras si-am vorbit la cafeaua si la ceaiul baut la terase verzi sau printre randuri, cu toti prietenii de aici.Asa ca, eu confirm participarea la HD, Corina, vin, vin…
    Pisica, am citit un capat de poveste, nu un final.Te tin de mana impreuna cu Alice si Cristina.
    Raluca, sa-i transmiti prietenei ca suntem cu gandul bun catre ea.O va ajunge.
    Sara..si eu vorbeam despre liniste zilele trecute, e ceea ce-mi doresc acum, ca dupa o tornada in care s-au invartit gesturi, vorbe, numere, imagini, simboluri…Astept ca linistea sa le aseze in matca.Si sa aud doar linistea…
    Alice, Alyce, Simona Ioana, Roberrta, Amallia, Ema, Cristina S,Danutza, Corina,Valin, Costi…in linistea mea va chem pe toti.

    rosanne 3 mai 2009 11:37 Răspunde
  • Alice, nu promit, dar voi face mai mult decat tot posibilul sa vin la ziua Corinei… La fel de mult imi doresc si eu sa va intalnesc! Multumesc frumos pt. invitatie, Corina!
    Pisica, boala mamei mele nu se vindeca dar se tine sub control cu medicamente. Iti multumesc pt. gand!

    Cristina Socaciu 3 mai 2009 12:05 Răspunde
  • Ce frumos ar fi sa veniti- mai vorbim oricum. Pentru copii e un paradis- avem mici bazine de plastic cu apa, se pot face drumetii, e chiar fain- Doar ca lipseste un pic confortul- dar pt scurt timp, nimeni cred ca nu va suferi. Avem insa masina de cafea, automatica!
    Va imbratisez pe toate, cu soare mult de aici, sa va mearga la inima…!

    corina ingman 3 mai 2009 12:15 Răspunde
  • „http://www.youtube.com/watch?v=blz5WdH6HbQ”

    Rosana – Si tu no estas aqui

    Pt. ca duminica mi-e si mai dor…asa cum imi este si luni, si marti…

    Cristina Socaciu 3 mai 2009 12:19 Răspunde
  • Imi beau cafeaua, tarziu, am intarziat asteptand sa mi se limpezeasca gandurile…Asteptari, asteptari de toate felurile, mozaic de asteptari, coktail ceresc de nadejde si deziluzii…Toata viata am asteptat in toate felurile: cu freamat, cu nerabdare, cu spaima…am invatat sa fiu cuminte si rabdatoare in asteptarile mele. Si resemnata. Nimeni, niciodata nu m-a invata cum s-o fac. Am luat puterea de la copiii mei si uneori de la prieteni. De cele mai multe ori am asteptat singura. Verdictele de viata sau moarte sunt cel mai greu de asteptat. Temura sufletul de spaime, asteptand sa apara un medic si sa spuna daca mama va mai fi aici, maine, sa te priveasaca cu dragostea ei nemarginita… Te infricosezi si te revolti asteptand rezultatul unei analize care iti da verdictul: mai esti sau nu peste 2-3 ani alaturi de copiii tai? Mi s-a intamplat sa traiesc si astfel de asteptare. Atunci am strabatut singura lungul drum al asteptarii…nimeni nu a stiut ca eu astept…viata, astept sa aflu daca imi voi putea duce la bun sfarsit dragostea de mama.
    Dar cea mai grea dintre toate, cea mai covarsitoare este asteparea omului tau dus la razboi.Unul de departe, de unde vestile ajung greu acasa. Si cum spuneam, nimeni, niciodata, nu te invata asta. Si cum sa iti ascunzi ochii inlacrimati din fata copiilor si cum sa ii intampini, dimineata, zambind, dupa o noapte neagra, neagra si rece ca razboiul unde el e dus…Si a venit. Si acum astept iar. Astept sa se intoarca, cu adevarat la mine, astept sa lepede nalucirile si tresaririle, sa ma gaseasca, asa, cuminte si rabdatoare, cum inca nu stie ca sunt…astept sa il paraseasca negrele ganduri si cosmaruri, pe care mi le impartaseste ca unui prieten. Si atat.

    mi 3 mai 2009 12:33 Răspunde
  • Pisica tandra si buna, imi dai voie sa te tin de mana si eu? Imi place tare mult expresia asta si ce transmite ea. Poate asta e modul in care sperantele acelea cu care mi-am umplut bocceluta, trec de la una la alta, inseninand gandul.
    Corina draga, pe mine te poti baza, voi veni cu siguranta. Si-ti multumesc mult ca-mi dai ocazia, chiar aici, undeva aproape de mine sa intalnesc Zeitele.
    Alice, Pisica, Rosanne, Cristina, oare merit eu bucuria de a va cunoaste? Ce fericita as fi! Haideti sa visam, e visul Corinei, e acel „maine” de care eu mereu am nevoie…

    Roberrta 3 mai 2009 12:33 Răspunde
  • De-ar fi alinare pentru doruri, la tine sa vina, draga Cristina- si la pisica noastra,
    Mai adaug ca in weekendul 14-15 august, sper sa ne intilnim la mine, sa luam o pauza de la blog…ar fi minunat…
    Deja vad un foc mare la semineul nostru, cintece, vin, gratare, povesti…
    nu stiu exact pentru ce sunt eu mai bine pregatita in lume asta, dar mi-e drag sa string prietenii, voi sunteti chiar una din minunile care mi s-au intimplat

    corina ingman 3 mai 2009 12:34 Răspunde
  • am citeva fotografii pe blogul personal, corinamirela, pe wordpress- Casa din Govajdie- nadajduind ca o sa va treceti in agenda negresit data si locul unde va astept.
    pina atunci, insa cu drag, aici, la casa lui Alice, care are forma de inima rosie!

    corina ingman 3 mai 2009 12:52 Răspunde
  • alice zeita ai fost la Romeo si Julieta?

    dalila tua 3 mai 2009 13:12 Răspunde
  • Imi amintesc de cuvintele scrise pe cartea mea, asa, ca la un inceput de prietenie, Rosanne, si chiar cred ca exista prietenii vesnice, planuri de viitor implinite si lucruri care dureaza in viata. Cele care depind doar de noi. Asa ca…vei pastra si vei fi pastrata!

    Corina, ca sa vezi ca drumurile noastre (geografic vorbind) se intalnesc mereu, eu insami am copilarit in Petrosani, la bunici, asa ca am multe amintiri din Hunedoara si ii cunosc cat de cat peisajul de poveste. Mi-am insemnat deja zilele pentru august, voi fi acolo (cu automatul de cafea m-ai atras definitiv :)), asa ca, pentru a nu-mi dezminti impulsivitatea si stilul repezit, o sa strig de la etajul 6 al blocului meu de garsoniere: PAAAAARTY!!!

    Anda 3 mai 2009 13:20 Răspunde
  • Robberta draga mea este un gest atat de mic si atat de simplu…daca ai stii cum au sarit zanele sa ma ajute cand am plans ca nu pot sa vin la lansare ai sa intelegi ca sunt gesturi care pornesc din inima, pur si simplu…
    pisica draga mea ma inclin in fata sufletul tau frumos, cata putere ai tu pisica mea, cat esti de luminoasa si de frumoasa! daca as putea sa i-au o parte din povara ta as duce-o fara sa clipesc, fara sa ma plang….sa stii ca trandafirul am sa-l pastrez in suflet si am sa am grija de el in fiecare zi….in fiecare zi cate un zambet si cand va veni timpul am sa-l prind frumos de rochia mea de mireasa, singura bijuterie care-mi va lumina fiinta!
    alyce ma intrebam pe unde iti umbla pasii, gandurile…mi-ai lipsit!
    se aude ceva de o intalnire…poate sa vina si dalila? poate?

    dalila tua 3 mai 2009 13:34 Răspunde
    • Nici nu se poate petrecere fara Dalila! Anda te-a strigat deja, aplecata peste pervaz! Asa ca pregateste-ti rucsacul, draga mea! Da, am fost la Romeo si Julieta, hmm, dar de ce intrebi? Cam am o strangere de inima sa comentez.
      Mi, intotdeauna in razboaie sunt invingatori si invinsi. Dar eu cred ca cel mai important lucru e sa supravietuiesti, sa ai puterea sa traiesti mai departe, mai e atata viata, atata iubire! Si uneori ni se pare ca, atunci cand ne moare dragostea murim si noi, dar nu e asa, n-avem norocul asta. Si trebuie sa mai traim si sa iubim din nou, e o condamnare, cea mai frumoasa dintre toate.
      Roberrta, deci ne vedem la ziua Corinei! Cristina, stiu ce inseamna sa-ti fie dor, da, mai mult duminica, si mai mult lunea, si cel mai mult martea si miercurea si joia si vinerea si sambata. Degeaba rup din calendar file indragostite, dorul e la fel, nemiscat. Dar sa ne inveselim, sa ne gandim ca vom face o petrecere mare, ca-n povesti!

      Alice Nastase 3 mai 2009 13:48 Răspunde
  • Alice, a fost o nunta „fortata’de varsta, de parinti , de primul semestru de sarcina…Noi eram din partea mirelui, il cunoastem de foarte multi ani, mai mereu singur sau in cate o relatie scurta, prea scurta… Ne-a prezentat-o pe viitoarea lui sotie cand ne-a adus invitatia la nunta. S-au cunoscut in ianuarie… Ca raspuns la consternarea din culise: „Deci, te casatoresti…” a raspuns :”N-am incotro…”.Si…nu avea deloc iz de autoironie in rasuflul greu al confesiunii.
    Dar nu din acest motiv nu ma incanta ideea de a merge la petrecere cat amintirile destul de neplacute ” datorate” amicului .Am rezolvat , deci, o obligatie, asa cum se poarta in societatea noastra varuita cu zambet comercial la „cheese”, cu paharul ridicat la „cheers”, „okayuri” ca sa intram in biserica…numai dupa ce firma de organizare a nuntii a asternut cu sarg covorul rosu. Am asistat deci la un spectacol bine realizat, fara incidente, fara derapaje, fara conversatii in timpul dansului. Asemenea elvetienilor descrisi de Corina…am decolat pe usa restaurantului, multumiti ca s-a terminat cu folos, ne-am urat toate cele bune si am plecat pe rand, fiecare pe la casa cui ne are…care de piatra, care de nisip…

    rosanne 3 mai 2009 13:45 Răspunde
  • MULTUMESC ANDA!!!

    rosanne 3 mai 2009 13:45 Răspunde
  • ,,Casa in forma de inima rosie”, a Alicei, m-a primit cu ferestre si usi deschise in soare, cu suflet intregit si innobilat de trairile curate ale zeitelor Corina si Pisica, Alyce, Anda,Roberrta, Rossane, Dalila, Amalia, Danutza, Sara si voi, celelalte zeite.
    E cald, e lumina, aici, sunt miresme ale trandafirilor pe care vi-i daruiti si ii pastrati cu smerenie si dragoste, sunt albi peretii casei ca visele , acoperisul inalt, cat inaltul sufletelor voastre.
    Nu stiu ce forta m-a impins spre partea de sud ,,salii de asteptare”, am deschis usa, am vazut soarele in puterea lui si am ajuns aici.
    M-am simtit EU de la prima atingere a tastei si sper sa ma desavarsesc …pana la ultima atingere a sensului ,,BUCUROSI DE OASPETI!”,
    in casa zeitelor, construita in inima si cu inima mare a ALICEI.
    Multumesc frumos!

    mi 3 mai 2009 13:59 Răspunde
  • dragele mele n-am mai plecat in strada. norii negri m-au tintuit in locul meu, langa laptop.
    am privit imagini cu vise in care voi merge cu sotul meu de mana. curand.
    duminica viitoare voi face bagaje.
    voi lua speranta cu mine si pe voi toate. vom merge prima oara cu avionul (eu) si voi prima oara cu mine (in suflet) pana in insorita sicilie. acolo unchiul giuseppe ne va arata toate minunile de la catania la palermo si vom revedea tunisia de pe terasa casei lui.
    apoi negruta (masinuta noastra) ne va duce la mozart, la marginea raului salzach, sa ne reamintim sunetul muzicii, sa vedem domul si sa locuim in casa fermierului, intr-o pensiune veche de 150 de ani. vom trece apoi in munchen, vom face shopping la ingolstadt, ne vom plimba prin aliantz arena visand victoriile lui michael balack si jurgen klinsman. daca timpul ne va permite vom merge sa vedem bierghof, locul favorit al lui hitler, locul unde si-a permis sa fie un om indragostit. vom revedea viena si hofburg si in final, dupa atatea minuni, o vom regasi la casa ei pe sora mea laotong, pe lisa si stefana.
    pana atunci sunt de mana cu voi. Alice ma tine in bratele ei frumoase, rosanne imi umple sufletul de albastru, corina ma ademeneste intr-un dans de iele in hunedoara, roberrta imi demonstreaza inca o data ce suflet frumos are, anda pe care eu o iubesc de cand mi-a scris in carte este cu mine. in suflet imi sunt stefana cu care am plans astazi, simonaioana cu care ma privesc in oglinda, lisa mic cea plimbareata acum, dalila mea frumoasa…
    mi-e dor si o astept pe ema. mi-e dor de voi toti.
    si tuturor va daruiesc gheme de zambet si lumina.

    mi este tulburator, cutremurator ceea ce traiesti tu. mai mult nu pot spune.

    pisica 3 mai 2009 14:00 Răspunde
  • mi despre trandafir si tehnica lui te rog s-o intrebi pe dalila ce este. si daca functioneaza.
    dalila uite ce ti-am facut! mai spune acum ca ti-s draga… poti?

    pisica 3 mai 2009 14:28 Răspunde
  • Urme de nisip pe talpa mi stanga
    Se plimba coborand dinspre degetul mare
    Apoi aluneca spre dreapta si ma inghesuie sub o plaja goala
    Asternuta pe parchet
    Ascultand in fosnetul cearsafului
    O mare mult prea mare
    din iris se muta mai spre centru o licarire hasurata
    o lacrima sarata
    mototolindu mi inima sub luna
    pe plaja mea nu i nimeni
    doar muzica si vantul
    rasuna dintr un telefon mai vechi

    pe plaja mea nu i nimeni
    si obloanele – au cazut
    doar urme de nisip pe talpa mi stanga
    se plimba…

    Ioana 3 mai 2009 15:07 Răspunde
  • Ma bucur sa te cunosc, mi- bine ai venit printre noi!
    Frumoasa poezia ta Ioana, si trista de asemeni- cum e viata deseori…
    Inca simt caldura revederii cu voi toate,Alice, rosanne, anda,cristina, pisica, roberrta, sara, felice, ema, ella, raluca, alyce, simona.ioana, anna, simone, soso,,dalila- sigur ca si tu esti invitata- si toate celalalte- sotul meu deja organizeaza in cap corturi, s-a gindit chiar daca nu e posibil sa aducem acolo o formatie- i-am spus ca vom cinta noi…
    Aici e o duminica tipica, familiile cu copii sunt la plimbarea duminicala, tatii in fata, e soare si liniste- ceea ce va doresc la toti! Ieri am gasit o trotineta abandonata, dar in stare buna si am incalecat-o, copilul meu are deja una si ne-am dat amindoi ca niste michimausi pe o strada unde nu trec masini si a fost minunat, de nedescris…

    corina ingman 3 mai 2009 15:37 Răspunde
  • Sa ma iertati, va rog! Am lansat invitatia la ceai si am lipsit. Despre motivul care m-a tinut departe de voi, o sa va povestesc intr-o buna zi. Daca o sa fie…daca n-o fi foc de paie… Deocamdata, e perioada de cunoastere, intrebari, descoperiri… E agitatie in suflet. N-am stare.
    Corina bine ai venit acasa! Nimic nu ma opreste sa vin la intalnirea din august. Cand ma gandesc ca exista si masina de cafea….Stii, am ciocolata de la tine neatinsa. Am zis ca o sa o desfac, pentru o ocazie speciala. Daca nu se intampla nimic special pana atunci, o aduc sa o mancam impreuna.
    Pisica mea, draga mea, te tin in brate si-ti mangai sufletul tau mare si frumos.
    Rosanne, sambata? Pe la cat?
    Alice, draga mea! Azi dimineata, o colegaa venit la mine si mi-a spus „Alinuto, am vazut-o pe Alice a ta, era la Mall cu copii ” N-ai idee cat m-a bucurat cand am auzit „Alice a mea!”. Costi, apari rar, dar si cand apari…multumesc.
    Cristina Socaciu, poezia asta…jos palaria!
    Am ceai, pentru toata lumea. Am iubire. Pentru toata lumea.
    http://www.youtube.com/watch?v=Vml2xJi5BWE

    Ema 3 mai 2009 15:43 Răspunde
  • V-am scris cate ceva. Dar mesajul asteapta sa fie moderat. Sunt cu voi! Scaunul de la fereastra. Privesc spre viitor, cu voi de mana.

    Ema 3 mai 2009 15:46 Răspunde
  • Va pup…Am facut o pauza de trotineta si bicicleta…si vin,pe fuga, sa ma inscriu si eu pe lista invitatilor.Corina,abia astept!Pisica draga,ma bazez pe tine,stii tu de ce…

    Ina B 3 mai 2009 15:55 Răspunde
  • ema… uitati-o pe ema! stii tu suflete cat mi-ai lipsit? stii ce greu e sa numar fara de tine?
    sa ai soare pe suflet!

    stefana oare mai e nevoie de cuvinte intre noi? oare trebuie sa mai spun ceva?
    iti multumesc draga mea pentru fiecare lacrima, pentru tot ce ai plans tu pentru mine si eu nu am putut….

    pisica 3 mai 2009 17:08 Răspunde
  • @corina ingman:mersi..da,exact cum e viata
    o seara frumoasa tuturor!

    Ioana 3 mai 2009 17:09 Răspunde
  • pentru tine ema:

    http://www.youtube.com/watch?v=OPD0H-qDkJM

    pentru voi, dragii mei!

    pisica 3 mai 2009 17:23 Răspunde
  • ..am intrat iar,in camera noastra..mi-e bine,aici..din ce in ce mai bine..

    ..stiti,cu greu am vorbit,cu greu am indraznit sa patrund intr-o lume pe care o priveam doar de la fereastra,ridicata pe varfuri..nu am indraznit sa deschid usa..nu am indraznit sa vorbesc..abia cand durerea ce o simteam m-a doborat,abia cand lacrimile nu am mai putut sa le opresc ,am indraznit..si mi-e BINE!!..da,mi-e bine cu voi..

    …acum 17 ani,tata a plecat luind cu el o bucata mare din inima mea..mi-e in vise,in fiece noapte ,si acum,dupa atatia ani..la un an si jumatate,intorcandu-se de la mormantul tatalui meu,intr-un stupid accident de circulatie ,au pierit fratele meu si fetita lui…cum sa spun ce durere a ramas?….sunt prea mici cuvintele,prea mici..

    …nu stiu cum au trecut acesti ani..ii am mereu in gand..ii povestesc mereu tudorului meu,cat de mandru ar fi fost bunicul lui de toate „inventiile”lui..

    …acum,dupa plecarea,am ramas doar eu si tudorul meu..si voi!..da,voi,ce v-ati lipit de sufletul meu..cu toate dragostele voastre minunate,cu toate gandurile spuse din inima,cu toata gingasia vostra..de-ati sti ce frumoase va vad!

    pot sa va consider FAMILIA MEA?..pot?..

    …iertare ca am vorbit atat..intr-o seara de duminica..

    ..mi-esti asa draga pisica,si asa stiu ca o sa fie bine..mi,la suflet ,direct,imi ajung vorbele tale..

    carmen sofianu,corina,roberrta,simonaioana,rossane,anda,alyce,cristina socaciu,inab,dalila,sara,amallia,simone,raluca,..toate,toate imi sunteti la fel de aproape..

    alice,multumesc!..multumesc pentru carti ce mi-au veghet nopti,pentru vorbe ce au nascut speranta..

    danutza 3 mai 2009 17:49 Răspunde
  • ,,asteptand, asteptand…” spune Alice si parca mi- asezat vesnicia la indemana;
    ,,ma bucur sa te cunosc”, imi spune si Corina, si am simtit ca nu ma mai indoiesc asa mult de mine;
    ” este tulburator ce traiesti tu” imi declara pisica, punand tot sufletul din cele …multe vieti de pisica aristocrata si sentimentul acela unic, de sens al vietii renaste in mine…

    multumesc, va multumesc!

    mi 3 mai 2009 18:12 Răspunde
  • mi… noi iti multumim. pentru incredere, pentru gand, pentru curaj…
    o astept pe dalila sa iti spuna tehnica trandafirului, sper sa mai ai rabdare.. .dalila noastra se lasa putin asteptata.
    corina mea visez deja zane pornind inspre lumina, transhumante de suflet.
    imi amintesc filmele cu zane, cu druizi, cu spiridusi si gnomi, filme in care cei buni isi lepadau obisnuita ca sa se adune la chemarea celui aflat in nevoie… nevoia ta de noi, nevoia noastra de tine.
    ma gandesc tot mai mult sa-l iau pe dan (sotul meu) si cu masinuta noastra sa aducem cat mai multe zane la consiliu… daca nimic nu ne impiedica iti spun de acum: tortul il face pisica!

    pisica 3 mai 2009 18:34 Răspunde
  • Mi-am facut planuri si mi-am trasat cu speranta linile drumului meu. Mi-am scris in palma cu rosu telurile si scopurile pe care vreau sa le ating. Dar, uneori, am simtit ca drumul e anevoios, ca oamenii in care credeam imi tradeaza increderea, ca ma lupt singura cu toate relele vietii. Si asa si este, pentru ca suntem atat de singuri in destin, cum spuneai tu, Alice draga. Si am vrut sa renunt de nenumarate ori, sa las totul balta, sa fug de aceasta lume salbatica, sa fug de mine. Dar am inteles ca oriunde m-as ascunde, iau cu mine toate dezamagirile, toate noptile in care am plans, toate zambetele frante…tot. Si am suspinat cu subinteles, si mi-am sters lacrimile cu palmele celor dragi, si am mers mai departe incercand sa cred doar in mine, si nu in ceilalti. Si, am reusit sa trec cu greu peste naivitatea mea, peste durerea pe care o simteam atunci cand vedeam ca oamenii sunt rai, ca se folosesc de tine pentru a fi ei impliniti. Dar, stiam ca atunci cand ai un vis, si faci totul pentru a-l atinge, nu are cum sa se intample altcumva. Si, pana acum, viata mi-a oferit mai mult decat am visat vreodata. Dar azi, simt ca nu mai am timp. Azi sunt nelinistita, avant senzatia ca m-am avantat in prea multe lucruri odata, si ca nu voi reusi sa le duc la bun sfarsit. Mi-e teama… Dar trebuie sa fie bine. Trebuie!

    Zilele acestea, am stat putin departe de voi. Am incercat sa uit de tristeti, de dezamagiri, de lunile grele care ma vor astepta. Si am zambit mult, si mi-a fost bine. Dar, v-am purtat in sufletul meu, mereu. Si nu m-am putut abtine, sa nu va mai scriu, din cand in cand, cateva randuri. Acum m-am intors la noptile mele, in care ma impart intre voi si cartile dragi, de teatru.
    Dalila, parte din sufletul meu, si mi-e mi-a fost dor de tine. Pisica draga, sa stii ca te-am mangaiat mult zilele astea. Am avut o pisicuta prin preajma. Asa-i ca ai fost tu? Corina, sa stii ca in vara te caut, si vin la ziua ta, invitata, neinvitata. De drag sa te revad! Felice, jumatatea mea de rima, (cum a spus Simona Ioana) mai esti trista, sau acum zambesti ca atunci cand te-am cunoscut? Roberrta, de maine am sa amestec din nou in cafeaua mea, praful din sticluta ta cu speranta. Amalia, am citit povestea ta desprea Rege, si mi-am amintit si eu o poveste, pe care mi-o spunea bunica. Tot despre Rege. Am sa o scriu intr-o zi. Simona Ioana, Rosanne, Ema, Mi –ma bucur sa te cunosc-, Ralu draga mea, Cristina Socaciu, Ina B, Simone, Monica, Anna, Sara, Anda, Ioana, Danutza, mi-a fost dor de voi.
    Alice, pe tine te port in toate cuvintele mele, in suflet mereu!

    alyce 3 mai 2009 18:47 Răspunde
  • Ok, pisica- va trec pe lista mea, sa aduci in ocrice caz ceva ghimbir- m-ai facut asa de curioasa de acest condiment- suna bine!
    Ina B- da, hai, haideti cu drag- e un pic departe- dar e fain

    corina ingman 3 mai 2009 18:52 Răspunde
  • aducem ghimbir… cum sa nu! in prajitura si in friptura! 🙂
    stii ce fac acum corina? kartofelteig… nu stiu daca am scris corect, dar mi-e lene sa ma duc pana la cutie sa vad!

    pisica 3 mai 2009 18:58 Răspunde
  • da lisa, eu eram. sunt intotdeauna in toate pisicile din lume. sa nu fiti fara de mine, sa nu fiu fara de voi.

    pisica 3 mai 2009 19:00 Răspunde
  • ei dragele mele dalila a cutreierat un pic prin oras…ca au aparut niste raze de soare.
    alice draga mea zeita un prieten mi-a zis ca a fost la Romeo si Julieta si apoi asa soptit mi-a mai zis: Cred ca am vazut-o pe Alice Nastase…si mi-a tresarit inima; de parca te-as fi vazut eu 🙂 cum e piesa? as vrea sa merg si eu cu iubitul meu sa o vedem..ne-o recomanzi?
    mi, stii cum e cu tehnica trandafirului: iei o samanta de trandafir, o acoperi bine bine cu speranta, o plantezi frumusel in suflet si o uzi cu multa multa dragoste..si in fiecare dimineata te trezesti si-i zambesti trandafirului, si te bucuri de frumusetea lui, si-l mangai si-i promiti ca in fiecare zi o sa-i daruiesti cate un zambet..si-o sa ai grija de el! asa-i pisica?
    alyce deschid bratele larg spre tine sa-ti fie bine si cald, sa-ti sterg tristetile daca pot, sau macar sa incerc…sa-ti aduc zambete si flori si iarasi zambete….

    dalila tua 3 mai 2009 19:24 Răspunde
  • Alice, iubito, de ieri ma urmareste melodia asta, iar azi m-am trezit cautand-o de nebuna pe net…
    http://www.trilulilu.ro/Mantra/0960916fb65eb8

    AlinaG 3 mai 2009 19:56 Răspunde
  • Cu tine
    de Adrian Păunescu

    Cu tine viaţa mea se luminează,
    Cu tine hotărăsc a obosi,
    Cu tine urc astenic spre amiază
    Şi mă sfârşesc în fiecare zi.

    Cu tine e-mpăcare şi e luptă,
    Cu tine este tot ÅŸi e nimic,
    Cu tine-mi înfloreşte lancea ruptă,
    Cu tine sunt ÅŸi mare, sunt ÅŸi mic.

    Cu tine totu-i parcă unt pe pâine,
    Cu tine bradu-i brad, ÅŸi nu sicriu,
    Cu tine astăzi mi se face mâine.
    Cu tine mor pentru a fi mai viu.

    Cu tine poezia mea există,
    Cu tine chem zăpezi şi-alung zăpezi,
    Cu tine nici tristeţea nu e tristă,
    Cu tine eu te văd când nu mă vezi.

    Cu tine sunt nedrept ÅŸi sunt dreptate,
    Cu tine sunt gelos şi sunt gheţar,
    Cu tine-ncep şi se termină toate,
    Cu tine ̨ntr-un schit apar Рdispar.

    Cu tine e lumină şi-ntuneric,
    Cu tine zac să mă-nsănătoşesc,
    Cu tine cubul redevine sferic,
    Cu tine ce-i drăcesc e îngeresc.

    Cu tine e mai rău şi e mai bine,
    Cu tine reîncepe viaţa mea,
    Cu tine e mai greu ca fără tine,
    Dar fără tine nu s-ar mai putea.

    alyce 3 mai 2009 20:38 Răspunde
    • Ma simt indragostita de voi, va vad si va citesc cu ochi plini de iubire! Tot ce spuneti mi-e drag, cantecele voastre imi merg la suflet, poeziile pe care le alegeti sunt parca scrise pentru mine. Vreau sa va rog, la fel ca Danutza, sa fiti familia mea, sa nu ma lasati niciodata, sa ne avem mereu unii pe altii. Va iubesc, va multumesc. Am ascultat „This is life”, Alina iubita, si cantecul Nicolei, si Vama Veche- Pisica mea, da, te vad in toate pisicile lumii.
      Sa mergem la Corina cu mai multe masini, sa fie o expeditie cu emotii, asa cum visam la expeditii citind Ciresarii. Asa ma simt acum. Sunt o adolescenta indragostita, traiesc primii fiori ai iubirii si ai prieteniei profunde.
      Va spun voua, iubindu-va, ii spun celui pe care-l port in inima si-n sange, si-n puls, si-n destin, de acum… Cu tine e mai rau si e mai bine/Cu tine reincepe viata mea/Cu tine e mai greu ca fara tine/Dar fara tine nu s-ar mai putea. Ce bine ai ales, Alyce preaiubita, poezia asta, pentru ziua de azi, o zi de care-mi voi aminti toata viata.

      Alice Nastase 3 mai 2009 21:33 Răspunde
  • Buna seara va spun si eu, abia intoarsa acasa.

    A fost o zi atat de frumoasa, am fost la parintii mei la tara. Doamne cat e de frumos sa te uiti cum apune soarele, sa asculti cucul, sa fii rasfatata, sa primesti flori de la Tata…

    Corina sper ca nu ai inchis lista. Pentru ca vreau sa vin, ce bucurie mi-ai facut cu invitatia asta, habar nu ai !Asa cum zicea si Alice, daca vom fi sanatosi, voi fi acolo, alaturi de tine, de voi. Facem o „tabara de zane”.

    Maine ma intalnesc cu Alyce, cu care mi-am propus sa stau de povesti pe indelete. Si maine primesc CARTEA; o astept mai ceva decat pe Mos Craciun cand eram copil.

    simona ioana 3 mai 2009 21:30 Răspunde
  • Danutza,te imbratisez cu emotie si drag.Si eu,le povestesc copiiilor mei,neincetat,despre ce mandru ar fi fost bunicul lor…Faci parte din familie!

    Ina B 3 mai 2009 21:42 Răspunde
  • Vin si eu la ceas tarziu dupa 2 zile in care am facut si desfacut bagaje.
    Mi-a fost dor de voi. Cum mi-am instalat laptopul, am intrat sa va citesc. V-am citit, am ascultat melodiile, am plans, dar stiindu-va alaturi, m-am simtit mai putin singura.
    Alyce draga, mi-ai citit gandurile si mi-ai scris cuvintele. Corina, colega mea de zodie, mi-ar si placea si mie sa vin la petrecerea ta.
    Va sarut de noapte buna si de vise frumoase.

    Felice 3 mai 2009 21:51 Răspunde
  • Simona-ioana, alyce- sunteti invitate cu mult drag. mai e vreo indoiala?
    Alice, ce bucurie- inchei ziua pe rindurile tale ca totdeauna calde, o sa fii pe terasa casei unde de ani citeam in vacante revista ta, scrisul tau- nu-mi trecea prin ginduri ca va veni o zi cind prezenta ta va transcede hirtia si va ciocni pahar de prietenie cu mine si alti oameni asemenea mie.
    Asta da vis implinit! Sper, si sa ma ajutati si voi, sa-l implinim si in realitate… Tu ziceai ca anul asta va fi al minunilor sau nu va fi deloc. Al faptelor mari si frumoase. Parca ar incepe…
    Si dreptate mare ai, casa si decorul se preteaza la expeditii, la stat afara- contrar cliseului (dar ce as mai dori sa fie adevarat)al caselor de vacanta ale oamenilor bogati…nu stiu daca ati vazut pozele, e salbaticie mare acolo, nu sunt vecini prea aproape…Dar e minunat, va jur!
    Noapte buna, zine si spiridusi, sa avem o saptamina frumoasa si bogata in bucurii…
    Facem petrecere de pomina in august!

    corina ingman 3 mai 2009 21:55 Răspunde
  • Duminicile mi se pareau mereu ingrozitor de grele. Eram nevoita sa pun la punct lucruri pentru saptamana care urma, lasate, ca de obicei, pe ultimul moment si facute fara graba si fara chef. Azi insa am petrecut o duminica cu adevarat placuta in compania voastra si, indiferent de programul nostru, stiu ca vom avea mereu un loc „de intoarcere”, unde sa ne impartasim povestile adevarate sau visate, sa ne bem impreuna cafeaua, sa ne citim cartile si sa ne urmarim filmele.

    „Ciresarii” a fost cartea copilariei mele si a inceputului de adolescenta. O parte din starile incercate datorita ei le simt si acum, la alta varsta…si totusi la fel. Asa cum spune Alice, fiecare zi poate deveni o expeditie cu emotii, la capatul careia te asteapta ceva/cineva drag. Indiferent cat va dura calatoria si pe unde te vor duce pasii. Imi place ca ma gandesc la miezul de august de pe acum, ca sunt nerabdatoare de pe acum, ca vom merge cu multe masini de peste tot, pam-pam!

    Noapte buna si vise dulci ca un desert cu umbreluta si baghete de ciocolata crocante, pe care il serveam in studentie la Marty, in Cluj, langa camine. Va imbratisez pe toate, in seara asta in special pe Alice si Alyce.

    M-am uitat in sertarul biroului meu si nu, nu m-am inselat! Am mai pastrat o umbreluta magica, dintr-un desert de la inceput de viata…

    Anda 3 mai 2009 22:02 Răspunde
    • „Nopti dinaintea marilor plecari. Panze albe, nesfarsite, intinse pe corabia copilariei”. Am citat din memorie, din volumul intai al ciresarilor, pasajul nesomnului de dinaintea plecarii lor in cea dintai expeditie. Ne asteapta multe nopti albe, vom intinde panze enorme pe corabiile dorului nostru, dar ne vom aminti intreaga viata. Alina, sa pregatesti corturile, in miez de august avem de plecat… Anda, si eu te imbratisez, zambind de sub umbreluta magica. Felice, bine ai venit. Corina, uite ce minunatii se intampla aici datorita tie! Simona Ioana, te invidiez pentru intalnirea de maine cu Lisa, ce bine de voi! Dalila, ntzzz, mai bine-l duci la film. (Nu ma pot abtine, iti dau doar cateva citate din versiunea aceasta de scenariu, si te gandesti singura daca pe iubitul tau il va emotiona sau nu. Cand Romeo ii cere preotului sa-l casatoreasca cu Julieta, preotul ii raspunde: „Ii vei deveni sot bun/ la momentul oportun”. Sau, cand Julieta il asteapta pe Romeo, canta urmatoarele versuri „Tremur toata, nu mai pot/chinul sa il mai suport”…)
      Corina, Ina, Mi, Pisica, Ioana, Danutza, Roberrta, Ema, Carmen Sofianu, Vioviod, Costi, Valin, Sara draga, Amallia, Alina, Simone, Simona Radoi, Raluca, Monica, Alyce, Simona Ioana, Anda, Dalila, noapte buna! Rosanne, Cristina…

      Alice Nastase 3 mai 2009 22:29 Răspunde
      • Si tie, Florenta, bun venit!
        Am ras, Simona Ioana cand am citit cum i-ai fi spus tu trenului sa se duca…
        Noapte buna din nou.

        Alice Nastase 3 mai 2009 22:34
  • La ora asta, cand jumatatea de luna imi vegheaza noaptea, cand stele imi zambesc de dincolo de geam, cand visele isi picura vraja peste genele mele, mi-e greu sa adorm fara sa va privesc, fara sa va citesc, fara sa va spun Noapte buna. Mi-e dor de voi, cu un dor nelumesc.

    Anda, maine promit ca ma duc la Marty, si cumpar doua deserturi cu umbreluta si doua baghete de ciocolata crocante. Si le mancam impreuna, da?
    Maine ma vad cu Simona Ioana, cum a zis si ea. Si stiu ca maine voi zambi mult. Asa sa faci si tu Felice draga!
    Eu mai bantui inca prin noapte, dar cand voi termina de invatat, am sa va iau cu mine in vis. Dalila iubita, adorm in bratele tale, unde mi-e cald si bine.

    Noapte buna, Alice a mea, care imi esti atat de draga. Noapte buna, dragilor!

    alyce 3 mai 2009 22:13 Răspunde
  • am un zambet mare ca dragostea pentru voi.
    va imbratisez de noapte buna. de viata mai buna, de minuni care incep… sunt pe cale sa inceapa…
    ciresarii Alice? i-am iubit de n-am mai stiut… ce vrei de copilarie frumoase! ce amintiri.
    ma bucur ca ma vezi printre pisici si imi privesc furmoasa pisica, alba cu negru si cu ochi verzi si ii spun ca sunt eu insami o pisica… dar neagra.
    si ma vreau purtatoare de noroc pentru voi.
    noapte buna.
    viata buna.

    pisica 3 mai 2009 22:15 Răspunde
  • V-am citit postarile, am citit poeziile, am ascultat cantecele. Am plans si apoi a venit invitatia Corinei si mobilizarea si toata efervescenta si am inceput sa zambesc.

    Ce frumoasa e poezia Alyce. E ca dragostea pe care o traiesc eu, puternica si grea si prabusire si urcare si gheata si arsita dar nu mai pot trai fara ea, mi-am pus viata sub semnul ei.

    Buna seara Dalila, tie si trandafirului tau. Ina, Mi, Ema, Roberrta, Ioana- va imbratisez. Si pe Cristina, Raluca, Monica, Amallia, AlinaG, Simone, pe voi si pe toate pe care, din motive de memorie ostenita ( strict din motivul asta) v-am uitat numele.

    Rosanne nici mie nu imi plac nuntile. Mi se par atat de formale, de artificiale. Cu momente care trebuie bifate. Sau poate nu am mai fost de prea de mult la o nunta unde sa merg cu drag de intamplare in sine si nu doar ca sa indeplinesc o obligatie.

    Danutza- ce frumoasa e poezia cu liliacul alb- floarea mea preferata. Si ce trista povestea. Vreau in familia ta, alaturi de tine si Tudor. Matusa, verisoara, ce-o fi, vezi tu ce loc ai liber.

    Pisica draga mea, maine cand primesc cartea te intalnesc si pe tine. Am deja emotii.

    Costi esti special. Ca intotdeauna. Si apropo de baieti : Valin – miss you !!!

    Azi a fost o zi foarte vesela in “sala de asteptare”. Cred ca daca ar fi venit vreun tren i-as fi spus “du-te, eu mai stau nitel aici”

    Alice esti o minune! Uite ce ai reusit sa construiesti ! Tu, cu talentul tau, cu sinceritatea si dragostea ta, ne-ai adunat aici si nici macar sala de asteptare nu e, e Tara Inimii Rosii. Si a minunilor.

    simona ioana 3 mai 2009 22:25 Răspunde
  • Multumesc pt ca v-am gasit.Nu pot spune de cate ori mesajele voastre mi-au alinat sufletul! Pe Alice o citesc de la primul de tango si tot asa v-am gasit si pe voi, incercand sa nu -mia scape nici un rand de-al ei necitit. M-am hotarat sa scriu de-abia acum pt ca in seara asta vrea sa poposesc cu voi in sala de asteptare si sa ne cunoastem mai bine: sunt Florenta, am 32 ani si sunt mama unui baietel de 1 an si cateva luni.
    M-am casatorit din dragoste dar nu o iubirea din aceea….. dintre cele mai frumoase iubiri….
    Am crezut ca timpul le rezolva pe toate dar pt ca nu am fost niciodata trup si suflet odata cu venirea copilului ne-am indepartat si mai tare.Gandul separarii/divortului mi-a incoltit mai demult, mai ales acum, avand copilul, imi tot spun ca toata dragostea mea si atentia se v,a canaliza catre copil si imi va fi usor, dar imi e teama, si ma tot intreb, daca nu ma voi descurca, daca copilul imi va reprosa mai tarziu?!! si daca …. si cum ..?!

    As avea multe sa va spun ,sa va intreb, sa va rog sa ma sfatuiti….. probabil pe parcursul calatoriei……….. toate la timpul lor…
    Si apropo de timp… cineva drag mi-a spus demult ca „timpul e cel mai pretios cadou pe care il putem facem cuiva ” ! pt ca aceste clipe pe car eu le traiesc acum cu voi nu se vor mai intoarce niciodata……, pt ca maine nu e niciodata azi….

    va trimit si o poezie draga sufletului meu care sper sa fie si pe placul vostru:

    Dorul

    Setos iti beau mirasma si-ti cuprind obrajii
    cu palmele-amindoua, cum cuprinzi
    în suflet o minune.
    Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stam.
    Si totusi tu-mi soptesti: „Mi-asa de dor de tine!”
    Asa de tainic tu mi-o spui si dornic, parc-as fi
    pribeag pe-un alt pamânt.

    Femeie,
    ce mare porti în inima si cine esti?
    Mai cânta-mi inc-o data dorul tau,
    sa te ascult
    si clipele sa-mi para niste muguri plini,
    din care infloresc aievea — vesnicii.

    Florenta 3 mai 2009 22:27 Răspunde
  • am recitit cu drag si dor ziua de astazi.
    si va mai spun o data noapte buna.
    danutza desigur ca ne esti parte din familie… deodata cu sora mea simonaioana, intr-un grad de rudenie nestiut, nerostit, dar indestructibil.
    florenta ce bine ca ai venit si tu. nu stiam, dar te asteptam.
    noapte buna!

    pisica 3 mai 2009 22:43 Răspunde
  • Ciresarii, ce mult mi-au placut ! Ma visam in pielea personajelor, organizam expeditii in gradina bunicii, prin lanul de porumb. Invatam morse !
    Ma intreb cu ce sentimente ar citi un copil de azi Ciresarii (daca l-ar citi). Cum ar pricepe ca pe vremea aia nu erau celulare, internet- ce plicticoasa lume- dar ce frumoasa e prietenia lor !

    Vreau sa imi scriu si eu numele pe panza intinsa. Ce daca e corabia copilariei- mi-e dor de copilaria mea cu gust de Jules Verne si Toate panzele sus ! Vin la bord.

    simona ioana 3 mai 2009 23:05 Răspunde
  • Draga mea, speciala mea alyce,
    ai reusit din nou sa ma „dai peste cap” cu poeziile tale frumoase. De data aceasta si pentru mereu

    „Cu tine e mai rau si e mai bine/Cu tine reincepe viata mea/Cu tine e mai greu ca fara tine/Dar fara tine nu s-ar mai putea. ”

    am sa i-o dedic sotului meu (chiar daca nu o intelege atat de bine), pentru ca doar el reuseste sa ma surprinda de fiecare data placut, reuseste sa-mi alunge cumva tristetile mele uneori neintelese, sa ma tina de mana, sa-mi faca un ceai cald cand nu mi-e bine, sa fie pur si simplu langa mine.

    inca o data : „Cu tine e mai rau si e mai bine/Cu tine reincepe viata mea/Cu tine e mai greu ca fara tine/Dar fara tine nu s-ar mai putea. ”

    Doar el este certitudinea mea, restul e iluzie.
    Noapte buna, va doresc un inceput minunat de saptamana.
    Raluca

    raluca 3 mai 2009 23:45 Răspunde
  • …Am lipsit toata „ziua speciala” cum mi-a spus Alice..Am ajuns tarziu, dar nu am putut sa alunec in lumea visurilor, fara sa va citesc…Sunt obosita..si fericita!!..M-ati pomenit azi, m-ati invitat, m-ati strigat..mi-ati vorbit..Alice, ma intreaba barbatul de langa mine de ce am lacrimi in ochi la ora asta si zambesc in acelasi timp..I-am aratat fotografia ta..A inteles. M-a luat in brate. E de la „Sara draga”…Si cand ma gandesc ca v-am citit din August, si rareori am avut curaj sa scriu..Pe langa voi as dezamagii..Am preferat de fiecare data sa va admir frumusestea, sa ma hranesc din feminitatea voastra..si din sensibilitatea minunatilor:Costi si Valin..Apoi intr-o zi am citit-o pe Rosanne…Iar dorinta sa o cunosc mai bine a fost mai puternica decat orice retinere a mea. Iar ea m-a primit cu atata caldura, cu prietenie…cu bratele deschise..
    ..Corina (cred ca toti te vom tine minte mai ales din fotografia cu inima rosie a lui Alice)..iti multumesc pentru „loc” pe lista ta…Off Doamne cat mi-ar placea sa am curaj sa vin si eu la o intalnire a voastra, sa va sorb cuvintele, sa va mangai glasul…sa va recunosc..Poate voi venii intr-o zi fie si numai sa va privesc de la distanta…
    ..Am nevoie sa va numesc pe fiecare, dupa modelul vostru..Intr-un fel ma simt aproape de voi can
    ..Multumesc iar si iar Alice, Rosanne, Corina, Pisica, Alyce, Amalia, Ina, Carmen Sofianu, Simona Ioana, Monica, Dalila, Felice, Anda, Mi, Danutza, Roberrta, Cristina Socaciu, Ioana, Ema, Cristina, Simona Radoi, Costi, Valin….Va doresc si azi in primul rand LINISTE..

    Sara 3 mai 2009 23:46 Răspunde
  • E nevoie de liniste, Sara, iar eu, dupa o perioada lunga pe care am inceput sa o simt incheiata din Duminica Floriilor, o regasesc incet-incet.
    O sa gust din desertul de maine, Alyce, in asteptarea unuia servit si povestit intreg, in tovarasia ta. Clujul nu e decat la o ora de casa parintilor mei.
    Ma gandesc ca la Amalia e inca dupa-masa si ma intreb daca a avut ocazia sa poarte siragul, cel cu poveste…

    Cat despre citatul din Constantin Chirita…imi amintesc cum mi-am rostit iar si iar, de cate ori nu puteam sa dorm de prea multa nerabdare, de prea aprins dor: e una din noptile acelea…de dinaintea marilor plecari… Mi-am cumparat cele cinci volume legate frumos cand eram deja studenta, le-am recitit atunci, la 19 ani, si le-am asezat pe raftul de suflet. Mama, crezand ca era vorba de vreo carte pentru scoala cand i-am spus ca am gasit in sfarsit ceva ce cautam demult, si-a dat ochii peste cap si a zis: Dar tu chiar n-o sa cresti niciodata?!
    Ce bine ca nu e (neaparata) nevoie…

    Anda 4 mai 2009 0:15 Răspunde
  • ..imi dati voie ,azi,sa prepar eu, cafeaua?

    ..aud mierlele cantand in marul de la fereastra..miroase a verde..a speranta

    ..va strig ,in gand ,pe toate,va simt zambetul cald..buna dimineata!

    danutza 4 mai 2009 4:10 Răspunde
    • Vin la cafea, Danutza! V-am citit cuvintele din noapte si m-am trezit cu dor nebun de copilarie. Ieri l-am sarutat pe Victor si i-am spus: Mirosi frumos, a bebelus! Iar el m-a corectat, cu divina lui aplecare spre metafora: a floare de bebelus! Asa imi miroase dimineata asta, a floare de copilarie, a floare de bebelus. Buna dimineata! Va multumesc mult, Anda, Sara, Simona Ioana, Raluca, Amalia, Cami Pisica, Danutza! Sa bem azi cafea cu lapte- cum am baut eu cu Rosanne…
      Monica mea, buna dimineata, ma gandesc la tine si la floarea ta, la Rucsi…

      Alice Nastase 4 mai 2009 5:48 Răspunde
  • Vin si eu la cafeaua voastra din aceasta dimineata superba, in care totul pare sa prinda viata, in care calimara mea nu mai are taceri si tristeti, ci doar zambete, cele mai albastre din lume. Va imbratisez pe toti inainte de a plecat, inainte de a ma intalni cu Simona Ioana a mea, inainte de a ma intoarce seara la voi.

    Buna dimineata, Alice scumpa! Buna dimineata, Danutza…dragelor! Buna dimineata!

    alyce 4 mai 2009 6:17 Răspunde
  • Buna dimineata cu gust de cafea alba, va imbratisez.
    Stiu si eu ceva despre trandafir…ca pe locul unui trandafir poti sadi orice fel de floare, nu se va mai prinde…Acolo unde a fost trandafirul, nu mai creste nimic.Ca semn de fidelitate, pamantul ii pastreaza seva.
    Cu gand frumos de dimineata va imbratisez pe toti.

    rosanne 4 mai 2009 7:02 Răspunde
  • buna dimineata va spun si eu…cu degetele inca putin adormite..abia astept sa beau o gura din cafeaua voastra si apoi sa pornesc la drum.
    rosanne eu imi aduc aminte ca mama cand se ducea la nunti imi aducea tot timpul prajituri; eu o asteptam cu ochii stralucitori si nu mi-i de la poseta din care scotea inpachetate frumos in servetel prajiturile mult asteptate…apoi imi povestea despre rochia miresei, despre inviati, despre muzica..insa ramaneam mereu cu sentimentul ca oricat de entuziasmata vroia sa para mama se ducea la nunti din obligatie..de aceea eu pana acum am mers la o singura nunta, pentru ca am vrut sa fiu alaturi de un bun prieten care s-a casatorit.

    buna dimineata zane dragi!

    dalila tua 4 mai 2009 7:40 Răspunde
  • De boala de care sufar
    Nu se moare,
    Ci se traieste
    Substanta ei este chiar eternitatea,
    Un fel de cancer al timpului
    Inmultindu-se din sine fara oprire.
    E o boala impecabila,
    O suferinta perpetua ca o vocala de sticla
    Laminata in vazduhul asurzitor,
    O cadere
    Careia, numai pentru ca e fara sfarsit,
    I se spune zbor.

    Zbor -Ana Blandiana

    ..zbor ,cu voi alaturi in lumi frumoase ,ce mereu le-am purtat in inima,cu miros de lapte cald,baut dimineata,dintr-o rasuflare,cu vise ce le atingeam cu varful degetelor…

    danutza 4 mai 2009 7:53 Răspunde
  • Cafea cu lapte ! Nu pot sa ii rezist, deci ma alatur voua. Ca doua cu voi am intrat in somn aseara, asa ca si dimineata o vreau tot cu voi.
    O zi insorita, cu bucurii.

    simona ioana 4 mai 2009 8:53 Răspunde
  • Buna dimineata!
    Ma alatur voua si eu dupa putinaalergatura de luni.
    Pentru mine aici e sala de asteptare unde vin sa PRIVESC doar cum vin si pleaca trenuri ale altora.
    Trenul meu a plecat demult ,tare demult si nu se mai intoarce.Nu m-a lasat pustiita si trista ci plina de dragoste.
    N-am remuscari si resentimente ci lumina, soare,bucurie .
    Nu ghiciti ce suflet inflorit am cat de impacata sunt ca nu putem fi impreuna.Dar il iubesc asa fara sa cer nimic in schimb vreau doar sa-l stiu fericit si ca-i e bine.
    Ma rog pentru el in fiecare dimineta si apoi ma incarc cu toate frumustile ce ma imprejmuiesc incercand sa daruiesc si celor cu care ma intilnesc in viata de zi cu zi maacar un zimbet.
    Asta mi-a adus iubirea trecuta m-a facut mai buna.
    Te admir enorm Pisico si vreau sa ti si sa va fie bine.

    gdiana 4 mai 2009 9:07 Răspunde
  • Neata, va spun si eu din fata unui pahar cu suc de portocale (nu mi-am insusit ritualul cafelei de dimineata, nu-s o cafegioaica, recunosc). Alice, corturile sunt pregatite, si pentru gradina Corinei, si pentru nisipul marii de la 2 Mai, pentru toate locurile in care am planuit sa mergem in vara asta…
    Si parca, deodata, simt cum asteptarea nu mai are un gust amar, ci pe cel dulce si bun al dorintelor ce stau sa se implineasca. Poate ma razgandesc, poate scriu altceva si pe blog la Simona, caci modelul asta de asteptare imi place, imi imbraca zilele frumos, imi umple clipele, nu mi le mai fura. E o asteptare indragostita, vorba ta. Cand astepti sa se intample ceva ce stii sigur ca te va face fericit, emotiile asteptarii sunt parca mai profunde, mai rascolitoare decat fiorii intamplarii propriu-zise. Asa ca uneori merita sa traiesti asteptand, atunci cand asteptarea-ti inunda prezentul cu vraja fericirilor promise pentru viitor.

    AlinaG 4 mai 2009 9:20 Răspunde
  • …Buna dimineata suflete alese…sa aveti un inceput de saptamana promitator..
    ..Eu am indraznit sa tulbur firescul, sa ma rasfat cu o baie exact in mijlocul zilei de luni…si ma gandesc cu un egoism specific celui care da de apa dupa zile de sete oarba ca toata lumea acum munceste, sau este in trafic..iar eu am inchis tot pentru cateva clipe cu mine..Nu ma invinuiti pentru asta…Poate pur si simplu incet, incet imi dau seama ce este important pentru mine si profit…profit…

    Sara 4 mai 2009 10:17 Răspunde
  • Draga Raluca frumoase versuri am fost placut surprinsa de cat de bine mi se potrivesc! Multumesc.

    Blanca237 4 mai 2009 10:59 Răspunde
  • Aproape de voi, ca intotdeauna, va doresc dragoste, soare, bucurie si speranta.Va daruiesc un brat de liliac inflorit in asteptarea revederii…
    Imbratisari, o saptamana frumoasa!

    Simona Radoi 4 mai 2009 11:47 Răspunde
  • Sunt cu voi asezata intr-un coltisor al salii de asteptare. Va privesc in tacere si intr-o calda imbratisare va dezmierd,va alin,va sarut fruntile.Nu vreau sa numesc pe nimeni de frica sa nu uit pe cineva.Sunteti fiintele mele dragi,dependenta de voi,de caldura si frumusetea voastra.Racul din mine posesiv si sensibil vibreaza la trairile voastre,plange cu voi,rade cu voi.Va daruiesc tuturor din energia mea pozitiva,din gandurile mele,din visele mele.Sunteti toate ale mele,vreau sa zburati spre fericire,stiind ca exista cineva puternic ce va sustine,va da tarie si nu va lasa sa va prabusiti! Sunt cu voi asezata intr-un coltisor al salii de asteptare!

    florentinamurgoci 4 mai 2009 11:51 Răspunde
  • Alice, urarea ta de noapte buna a plutit deasupra viselor mele,noaptea intreaga!
    Si am simtit binecuvantarea tuturor zeitelo de aici, din casa ta!
    Sa aveti o zi calda, inalta !

    mi 4 mai 2009 12:03 Răspunde
  • Si eu ma gandesc la tine Alice a mea, si chiar de nu-ti trimit cuvinte asternute pe pagini albe, tu stii, ca , gandul meu te poarta pretutindeni , si inima mea bate in ritmuri stiute, cumva, numai de noi…
    La mine toate diminetile, precum si toate noptile, sunt cu miros de bebelus, il caut si peste zi, atunci cand sunt departe de Rucsandra mea, si mi-l gasesc printre ganduri, printre zbateri, dar mi-l gasesc intotdeauna …in mine….
    In noptile mele de nesomn, imi surprind tremurand de sub ploape – lacrima – la gandul ca, va veni o zi, o dimineata, fara parfum de bebelus…semn ca trec ani peste noi, si peste aromele vietii noastre…
    Acum insa ma bucur de tot ce traiesc, si mi-e bine , cu mine, cu tine, cu voi, si cu noi ….

    monica 4 mai 2009 12:18 Răspunde
  • Va sarut suflete frumoase!
    V.am citit gandurile, am citit poeziile si mi.am umplut ziua. Pot da piept cu „dusmanul”.
    Mi.ati amintit de „Ciresari”. Nu stiu de cate ori am citit volumele in anii adolescentei. As putea incerca din nou, acum…
    Alti autori indragiti atunci erau Grigore Bajenaru ( „Cismigiu & Comp.”), Ionel Teodoreanu ( „La Medeleni”), Gica Iutes, Constantin Mateescu ( „Bal la Casa Ofiterilor”), Mihail Sebastian („Orasul cu salcami”), Mihail Drumes( „Elevul Dima dintr.a VII-a”), Cella Serghi ( ” Panza de paianjen”)…Asa ca m.am bucurat enorm cand a aparut la voi.
    Mai tarziu, in anii studentiei, cumparam din camin dresuri, cosmetice si le faceam cadou vanzatoarelor din librarii si celor de la magazinul „Muzica” din Calea Victoriei pentru ceva bun.
    Asa am facut rost de carti si muzica. Stiu ca circulau ca pe banda printre studenti. Era vorba de acea solidaritate de care ne.a vorbit Corina. De altfel, cunoasteti!
    Revenind la ziua de azi, va doresc sa aveti spor!
    Am baut o cafea excelenta, multumesc!
    Bine ai venit, Florenta!
    Corina, iti multumesc pentru invitatie, imi doresc sa fiu cu voi si sper sa reusesc.

    Carmen Sofianu 4 mai 2009 13:30 Răspunde
  • Dragele mele, sunt electrizata de asteptarea evenimentului nostru…
    Lucrez intre timp. cercetind diferite proiecte de viitor profesional cu sotul meu- in care sa am si eu un rost, un fel de job. Tineti-mi pumnii- voi, harnicutele cu ore de servici si plata sigura la finele lunii…
    Copilasul meu, care inca mai miroase a bebe si-mi cere in fiecare zi de sute de ori sa-l iau in brate- e cel mai frumos job de pe pamint, dar stiti si voi ca nu e totul…si apoi el va creste, eu voi ramine cu bratele goale, asteptindu-l eventual sa vina la masa la mami.
    Cred ca o voi cita o viata pe Alice, care spune, intre atitea altele cu miez de adevar, ca dragii nostri copii sunt tortul vietii, dar ca dulceata nu tine de foame.

    Invitatia mea de vara e deschisa la toti care vin aici.
    Incerc sa comand verii vreme frumoasa, gradinii mele flori frumoase, merilor fructe dulci, dispunem de un spatiu de 10.000 m patrati, majoritatea in panta (!) si de inca poate mii de km de padure,dealuri, pasune, riu, care apartin numai si numai naturii (fara ursi si lupi).
    Nu departe e castelul Huniazilor, un lac superb de acumulare- parca as scrie o reclama, dar cum v-am spus bucuria mea e asa de mare…
    Va doresc o zi frumoasa!

    corina ingman 4 mai 2009 14:09 Răspunde
  • Draga mea Pisica,
    Tu trimiti ghemele tale pline de ganduri bune si alint pentru noi toate. Ne simti pe fiecare in parte.
    Iti oblojesti singura ranile si stii atunci cum sa le oblojesti pe ale noastre. Vorba poetului…
    „Si daca singur rana nu.ti legai
    cu mana ta n.ai unge rani straine.”
    (Antiteze, Radu Gyr)
    Sunt alaturi de tine. Te sarut.
    Si cum poti spune tu ca porti armura?!…Fricosii poarta. Tu nu te numeri printre ei.

    Carmen Sofianu 4 mai 2009 14:28 Răspunde
  • Corina mea, imi fac planuri de concediu inainte sau dupa 13 august. N-as vrea sa ratez paradisul!

    Ema 4 mai 2009 14:29 Răspunde
  • Va imbratisam cu drag. Suntem o adevarata echipa, pe o terasa insorita din Cluj.
    Sunt impreuna cu Alyce si Stefana ne rasfatam cu o cafea, ne uitam la poze… Povestim de voi, de Bucuresti, de cat de frumos a fost si cat de frumoase ati fost. Si punem tara la cale. Ne gandim la intalnirea programata pentru vara, cu bucurie si emotie.

    simona ioana 4 mai 2009 14:30 Răspunde
  • Va scriu din nou de pe laptopul Simonei Ioana dragi. Va scriu ca va imbratisez tare, ca va purtam in toate cuvintele noastre, ca sunteti si voi, aici, cu noi la cafea. Va pup, de sub cerul unei zile superbe, datorita Simonei mele, care imi e tare tare draga, si a Stefanei. Mi-e dor de voi, de tine Alice scumpa mea, de voi dragilor!

    alyce 4 mai 2009 14:45 Răspunde
  • Salutati Clujul si din partea mea, dragelor si bucurati-va de intilnirea voastra, de restul luminos de zi- Clujul are terase si seri pline de farmec…
    Ginduri bune la intreaga suita de aici- Ema, special,tin pumnii sa fie foc mare si intins!

    corina ingman 4 mai 2009 15:04 Răspunde
  • Va imbratisez dragele mele!! Sunt cu voi acolo, probabil d-asta n-am nici un spor cu hartoagele din birou 🙂

    Ema 4 mai 2009 15:08 Răspunde
  • Pofta buna la cafea, Simona, Alyce si Stefana! Va sarut!

    Carmen Sofianu 4 mai 2009 15:32 Răspunde
    • Ce mult iubesc Clujul, ce frumos este! Am fost acum cativa ani acolo, si-i spuneam Ioanei Moldovan, clujeanca mandra, ca sunt absolut naucita, sunt atatea cladiri inalte si demne, incat ma trezesc inchinandu-ma si infata cate unei vile, nu doar a cate unei biserici. Va sarut pe toate, si pe norocoasele de la intalnire, si pe cele care vin aici printre treburile de zi cu zi.

      Alice Nastase 4 mai 2009 16:20 Răspunde
  • Da ema draga, esti cu noi aici. Simo a plecat. Am ramas doar eu cu stefana si cu voi toate, pe o terasa aurita de soare. Corina deseara am sa ma plimb pe strazile colorate ale clujului, cu tine de mana. La vara poate ne plimbam inpreuna cu adevarat. Va imbratisez, acum plec grabita la scoala ca sa nu ma certe simo a mea si stefana draga. Alice, carmen sofianu…dragelor toate, va pupam.

    Alyce 4 mai 2009 16:16 Răspunde
  • Suflete dragi!
    Azi ati fost odihna mea cea mai placuta, pentru ca, intr-o stare incredibila de oboseala am decis sa ma opresc din alergat si sa dorm. Ceva m-a impins insa spre calculator, am vrut sa fie scurt, insa stau aici de cateva ore si va tot citesc si ma bucur cu voi si plang si traiesc… Si, pe nesimtite, oboseala mea a pierit si acum mi-e bine alaturi aici, in familie.
    Bine v-am gasit!

    simone 4 mai 2009 17:18 Răspunde
  • Corina draga, nu-i vorbi lui Alice, de-al nostru lac, numit Cincis….are amintiri, nu tocmai dragute de acolo, iar micuta Ilona sigur nu-i incantata sa-l revada…glumesc evident…
    Ma regasesc si eu pe lista invitatilor tai, din miez de august, asa-i ?!
    Lisa si Simona Ioana, sunteti tot la ceai ?! cu aroma de mar copt, sau de vanilie ?!

    seara placuta, cu povesti si poezie…

    multumesc Alice, ca mi-ai amintit, odata cu numarul acesta din Tango, de iubirea mea, pentru poezia lui Adrian Paunescu.

    monica 4 mai 2009 17:23 Răspunde
  • Zodia Racului – Octavian Paler

    „Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic,
    să merg constant înapoi.
    Te-aş întîlni printre amintiri
    şi după ce te-aş găsi nu ţi-aş mai da drumul,
    te-aş tîrî cu mine înapoi,
    să ne iubim tineri şi nevinovati,
    după care, mereu înapoi, te-aş tîrî mai departe,
    spre copilarie,
    ne-am juca inocenţi
    pîna ce, obosiţi de joc şi de inocenţă,
    am dispărea într-un mit.
    Dar nu sunt un rac autentic,
    în zadar mă tot laud cu zodia mea,
    sunt condamnat să merg înainte
    şi tot ce pot e să tîrăsc între cleştii mei de rac
    toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic,
    cu riscul ca povara ei uriaşă să mă ucidă într-o zi.”

    Racusorul din mine azi simte asa…

    Va imbratisez! Azi e vifor in sufletul meu!

    Cristina Socaciu 4 mai 2009 17:27 Răspunde
  • Lisa si Simona Ioana, recitind , observ ca povestiti la cafea , nicidecum la ceaiul stiut….:)

    ok, am inteles, ceaiul e mai tarziu….

    si voua, o seara placuta, cu aroma de dragoste ….traita !

    monica 4 mai 2009 17:30 Răspunde
  • Buna seara, Zeite dragi!

    Dupa ce m-am cam invatat, recunosc, sa ma trezesc cu voi, pe randuri si-n gand, sa aprind febrila de nerabdare sa va pot citi, astazi nu mi-am putut satisface placerea asta, asa ca ma grabesc sa va salut, sa recuperez cafeaua, sa va citesc, sa va imbratisez pe rand si pe toate, stiute si citite si nestiute deopotriva. Asa-i ca a mai ramas o ceasca si ptr. mine?
    Bine v-am regasit!

    Roberrta 4 mai 2009 17:36 Răspunde
  • Bine ai venit, Florenta!

    Cristina Socaciu 4 mai 2009 17:38 Răspunde
  • Monica mea ce porti numele surorii mele dragi, si tu esti tot din zona hunedoreana?
    Cristina Socaciu, din nou mi se adevereste ca nimic nu-i intamplator, si tu racusor sensibil si minunat, precum Alice a noastra?
    Simone, te salut si eu, de aici, din mijlocul „familiei” mari si frumoase!
    Alice, draga mea, da…visez la clipa aceea din miez de august, la moment de sarbatoare cand voi avea prilejul oferit cu drag de Corina noastra sa te vad…inca nu pot sa cred, dar pot visa! Si e frumos visul asta, e mare…
    Alyce, Stefana, Simona, ma bucur enorm ca sunteti impreuna acolo! ( eu „va vad” inca impreuna, desi spui ca Simona a plecat de langa voi..). Ador orasul Cluj, desi ocaziile cu care am ajuns acolo, in doua randuri, au fost cruciale ptr. mine, legate de ..sanatate. Va ramane orasul in care niste oameni minunati, cu glas moale si bland, salveaza multe vieti. Si mai am in amintire, mirosul castanelor coapte de pe strazi. Stiu ca nu e perioada lor, dar mirosul lor mi-a ramas legat tare de oras…Va imbratisez ardeleneste si-mi permit un ” ce fain de voi, ioi…” 🙂
    Ema draga, o sa te pot cunoaste si pe tine, pe meleag hunedoarean? Ce bine ar fi!
    Carmen Sofianu, dar pe tine?
    Florenta, Mi..desi sunt si eu mai noua in lumea Zeitelor noastre, va urez si eu un cald” bun venit!”, asteptand si eu sa va citesc un gand, un rand…mereu. Anda, un salut din oraselul copilariei tale…
    Sara, Adina, Gdiana, Raluca, Danutza, imbratisari si gand bun trimit si cater voi, cu teama zilnica de a nu va uita pe niciuna, cu asigurarea ca va citesc pe fiecare, va simt…desi nu exprim intotdeauna ceea ce mi-e dat atat de intens in mine…
    Pisica, un ghem colorat de vise inapoi la tine, Dalila, speciala mea… multumirile sunt prea putine catre tine…

    Roberrta 4 mai 2009 17:58 Răspunde
  • Cristina , sunt cu tine de mana, simt si eu viforul …simt cum ma bate din toate partile, uneori obrazul inghetat pare rosu ca si cum ar fi in soare, dar arde de frig…ma tin de mana ta calda.

    rosanne 4 mai 2009 18:10 Răspunde
  • Robertta, imi doresc sa ne cunoastem la mijloc de august. Voi face tot posibilul.

    Carmen Sofianu 4 mai 2009 18:11 Răspunde
  • Va imbratisez pe toti, revin la ceai.Mi-e dor…

    rosanne 4 mai 2009 18:13 Răspunde
  • Rossane, mana mea te tine strans…

    Cristina Socaciu 4 mai 2009 18:15 Răspunde
  • Rosanne, buna seara! Oare ochii aceia minunati cum sunt astazi? Sper ca senini, ca plini de caldura stiu deja ca sunt…

    Roberrta 4 mai 2009 18:16 Răspunde
  • Buna seara!
    vin dupa o zi nebuna , nebuna de la job.Deh, inceput de luna si zilele libere fac lunea nebuna.Beau cu voi un ceai de fructe si ma incarc pentru o noua zi la fel de nebuna poate….
    Mi-e dor si mie de Cluj pentru ca e minunat dar traiesc si niste oameni dragi sufletului meu in casa carora e foarte , foarte multa caldura.
    ador orasele cu miros de vechi si nu de putine ori plimbindu-ma pe strazile lor tes povesti din trecut sau caut eroi nevazuti a unor povesti de iubire..
    Nu stiu de ce mi se intimpla asta si casele vechi ma fac sa ma gindesc la povesti de amor…
    Iubesc parfumul oraselor vechi poate pentru ca in orasul meu totul se masoara in blocuri cutii de chibrit fara liliac si lalele in curte , fara vita de vie si iedera doar BETON.
    Ma apropii de voi si ma incarc cu atata energie pozitiva cat nu am mai gasit nicicand.
    Vin fiindu-mi dor de Ciresari si de toate povestile lor.
    Dar in copilaria si adolescenta mea am maicitit ceva ce mi-a ramas adinc in suflet , o carte ce a trebuit sa fie legata acum pentru ca foile s-au desprins de atata citit-Seri albastre-de Costache Anton.
    Si de ce sa mint in primii ani de studentie la Iasi am cautat infrigurata strazile Iasului din carte vrind parca sa ma intalnesc cu eroii din carte deveniti acum maturi…
    Aiureli

    gdiana 4 mai 2009 19:00 Răspunde
  • „Asteptand, asteptand…” am scris…

    Cand vrei sa…

    Cand vrei sa primesti ceva frumos
    Suna.ma pe mine!
    De abia astept sa te aud
    Si cuvintele mele ies
    Si nu se opresc usor,
    E atata dor in ele!

    Cand vrei sa plangi de tot
    Suna.ma pe mine!
    Voi alerga zburand spre tine
    Iti voi culege lacrimile
    Si eu, cea mica si delicata,
    Voi deveni mare si puternica.

    Cand vrei sa fii iubit
    Suna.ma pe mine!
    Trupul meu il va imbratisa pe al tau,
    Mainile mele vor cauta locuri tainice
    Unde ochii strainilor nu patrund,
    Iar buzele ne vor pecetlui iubirea.

    Si vom ramane asa, uitati o vreme
    Cu irisii plini de recunostinta
    Pentru ca ne avem,
    Cu sufletele frematand
    Pentru ce am primit,
    Daruind mai departe prinosul.

    Carmen Sofianu 4 mai 2009 19:04 Răspunde
  • Gdiana si eu am citit „Seri albastre” de Costache Anton!…Multumesc ca mi.ai adus aminte.
    O seara frumoasa, suflete curate!

    Carmen Sofianu 4 mai 2009 19:08 Răspunde
  • Minunat Cristina Sofianu.
    Iti multumesc

    gdiana 4 mai 2009 19:09 Răspunde
  • va spun buna seara cand mijeste rosul peste soare.

    multumesc carmen sofianu pentru radu gyr… pentru ca eu iubesc poezia lui si pentru ca eu imi leg ranile in singuratate si tu stii. iti multumesc si pentru cartile de care amintesti si iti spun o taina: toata viata am iubit-o pe olguta medelenilor, pentru ca seman cu ea. mi-am dorit sa fiu ca monica, dar sunt o olguta neagra.
    se pare ca clujul a fost in sarbatoare… la brasov a fost o zi cu sedinte urate. sunt obosita. dar am zambet. pentru ca vine de la voi trei dragele mele.
    roberrta iti intorc ghemul si mai colorat si mai luminos.
    danutza eu n-am ajuns la cafea, sunt mai matinala, dar vin la ceai, sa toarcem impreuna.
    gdiana binele meu il repet: sa fie el bine, in viata. restul nu mai conteaza. restul va fi minunat. iti multumesc mult.
    cristina socaciu, rosanne… va dau blanita mea neagra sa va incalzeasca sa va imbie la zambet…
    si va sarut pe toate/toti: simonaioana, lisa, stefana, rosanne, anna, mi, roberrta, sara, monica, raluca, corina, carmensofianu, cristina socaciu, dalila, ema, simone, simona radoi,amalia, d-na murgoci (acum chiar imi doresc sa ajung sa ne cunoastem candva), blanca, alinag, danutza, anda…. si baietii nostri tacuti.
    iar pe cei care i-am uitat ii rog sa ma traga de coada, de urechi, de mustati… nu am facut-o intentionat.

    pisica 4 mai 2009 19:14 Răspunde
  • Buna seara zeite frumoase si parfumate.
    Alyce micuta mea am vesti frumoase pentru tine. Am fost in Delta, impreuna cu Mircea, intr-un loc minunat de salbatic ce astepta parca sa ne cunoasca, sa ne cunoastem.
    Si poezia ta, micuta mea, e strigatul meu de inceput de iubire.
    M-am gandit la tine, o sa te sun sa-ti povestesc.
    Pisicuta mea draga, vin-o la mine sa primesti caldura mangaierilor mele.
    Alice tu mirosi a inger de floare si este normal ca si copilasii tai frumosi sa miroasa a floare de inger.
    Sunt cu voi si voi sunteti aici pentru mine.
    Simt cum se umple sufletul meu de lumina atunci cand va citesc.

    Cristina Bizu 4 mai 2009 19:21 Răspunde
  • cristina bizu… eu am mereu mangaieri de la tine. uneori nici nu stiu daca le merit.
    si simt miros de bine si de magnolie in zambetul tau.
    ma bucur mult pentru tine. foarte mult. incandescent de mult.
    mi-a fost dor de tine.
    nu stiu cand si nu stiu cum o sa fac, dar trebuie sa ne vedem la o cafea, daca nu inainte de plecarea mea, atunci dupa ce vin… pentru ca mi-e dor sa te si vad.

    pisica 4 mai 2009 19:25 Răspunde
  • Va citesc si sunt alaturi de voi demult.
    As fi dat orice sa fiu cu voi la fiecare intalnire …
    Am citit ceea ce ati scris pe Blog si am plans si am ras odata cu voi.
    Imi cer scuze daca din greseala v-am incurcat.
    Dar aici e frumos si bine si adevarat cum adevarate sunt povestile voastre…
    Poate ca uneori tac prea mult dar ce sa spun ? cuvintele mele mi se par seci , serbede ,fara esenta si atunci tac.
    In seara asta vad am logoree…
    Trebuie sa credem ca va fi bine cu noi si cei dragi sufletului nostru.
    pentru ca eu stiu ca atunci ne mobilizam energii nevazute ce traveseaza timpul si spatiul si fluxul acela pune in miscare mecanismele nevazute si nestiute ale starii de bine…

    gdiana 4 mai 2009 19:27 Răspunde
  • Pisica draga, magnolia noastra nu mai are flori, am privit-o astazi si m-am gandit la tine.

    Cristina Bizu 4 mai 2009 19:40 Răspunde
  • Mi, Danutza, Pisica, gandul ma duce la voi, dar nu stiu ce cuvinte lumesti pot sa va aline sau sa va indrume catre lumina…pot sa ma duc sa-l intreb pe Dumnezeu si sa-L rog sa-si lase mana grea peste crestetele voastre si sa va dea puterea de a spera…atat…
    Va citesc in toate zilele, dar nu sunt atat de priceputa in a descurca firele timpului si a gasi un capat si pentru a bate la usa casei lui Alice, privesc doar pe geam…si cat frumos e si cat cald si bine…
    Alice, stau si ma intreb cum le poti duce pe toate? cum poti avea grija atator lucruri? cum pot atatea zeite pe care le-ai primit in inima ta mare sa infrunte atatea si atatea grele si sa gaseasca timp si pentru o poezie? Citind „Zbor” am plans…m-au fript lacrimile si mi-as dori atat de mult sa ma fi trezit, dar eu nu invat din greseli deci nu sper multe…
    Sunteti minunate…

    Soso 4 mai 2009 19:42 Răspunde
  • rosanne daca pe locul unde a fost un trandafir nu mai creste niciodata alta floare oare de ce pe locul altei iubiri daca esti norocos poate sa mai creasca o alta iubire?

    dalila tua 4 mai 2009 19:47 Răspunde
  • stiu ca nu mai are flori asa cum stiu ca din balamucul meu nu mai apuc sa te sun. o sa ma crezi nebuna si salbatica intr-o zi, dupa atatea amanari.

    soso mi-ai lipsit. iti multumesc de gand. dar, asa cum spunea si carmen sofianu, citandu-l pe radu gyr, eu mi-am legat singura rana, acum zvacneste, dar e acceptare. cu price pret.
    voi sa ma iertati ca nu v-am spus cand durea, ca mi-am dus totul singura, asa cum o fac mereu…

    pisica 4 mai 2009 19:54 Răspunde
  • Buna seara va spun de-acasa de la mine. Scriu cu sunet de zurgalai, Alyce mi-a daruit o bratara zornaitoare ca a ei, cele cale ati cunoscut-o stiti clopoteii care ii insotesc fiecare miscare. A fost o zi frumoasa, senina, o zi ca un balsam pentru suflet.

    Vad ca v-am trezit dorul de Cluj. E un oras de care sunt legata cu mii de fire, care imi rascoleste emotii si iubiri de mult devenite amintire. Privesc in trecut spre anii studentiei mele, ce vremuri tinere si fara griji. Ma mut in prezent, in Clujul modern si aglomerat de azi, in care imi regasesc prieteni vechi si descopar prieteni noi: Alyce si Stefana pentru ziua de azi.

    Am primit cartea, in care m-am scufundat de cand am venit acasa. Pentru ca din secunda in care am deschis-o nu am mai putut sa o las din mana. O citesc si imi amintesc pe povestile de pe blog; cat suflet si cata dragoste s-a strans in cartea asta ! Iar povestile citite acum au alta incarcatura, acum, cand va cunosc pe multe dintre voi.

    Alice ai avut o idee geniala cu cartea aceasta. E plutire si lacrima, tristete si speranta. E un buchet de suflete sincere, care isi deapana povestile.

    Cristina Bizu ma bucur de vestile bune pe care ni le aduci. Imi aminteam de ce scriai candva in postul Pastelui si ma gandeam daca a iesit ceva. Sa-ti fie inceputul de iubire sub un semn bun, sa creasca, sa iti bucure viata.

    Va salut pe toate cu drag, ma intorc in carte, intre cele mai frumoase iubiri.

    alyce 4 mai 2009 19:55 Răspunde
  • O mica lamurire: postarea de adineaori, semnata Alyce e scrisa de mine. Nu ca nu v-ati fi dat seama.

    simona ioana 4 mai 2009 19:59 Răspunde
  • Buna seara, dragele mele dragi,
    Aseara eram prea obosita ca sa va scriu, dar v-am citit, am ascultat melodiile si am adormit citind din cele mai frumoase iubiri. Alyce, sora mea de rima, am zambit si eu azi cu voi si v-am simtit gandurile bune. Si, desi, in viata mea abia zaresc un dram de speranta, mi-am propus sa zambesc in fiecare zi si sa ma gandesc ca mai e putin si vine si randul meu.
    Urasc sa astept, si inca mai invat sa am rabdare, dar mi-e mult mai usor acum ca va am pe voi aici, in ganduri si in suflet.
    Va multumesc si sper sa ne vedem la petrecerea Corinei.
    Melodia mea din seara asta, pe care v-o daruiesc cu drag.
    http://www.youtube.com/watch?v=eiNpAyBuCd0

    Felice 4 mai 2009 20:00 Răspunde
  • Ema, ca n-am apucat sa-ti spun, sper sa-ti iasa asa cum iti doresti si sa fie inceputul unei mari…iubiri. Te tin langa sufletul meu.

    Felice 4 mai 2009 20:04 Răspunde
  • Undeva in Cluj, acum cativa ani pe malul Somesului, sub o piatra, cel care ma iubea atunci imi lasa bilete de dragoste. Iar eu cand ajungeam in Cluj, imi verificam “casuta postala” si biletul lui era acolo, intotdeauna… Mi-a scris odata, ca atunci cand voi fi trista, ajunge sa-l chem si el va veni si se va plimba cu mine si ma va tine strans de mana…Si eu il chem, si el vine si acum si se plimba cu mine…doar ca piatra noastra nu mai e la locul ei…

    Cristina Socaciu 4 mai 2009 20:09 Răspunde
  • dalila mi-ai amintit de trandafir, asa ca o sa mai spun cum e povestea cu tehnica trandafirului. este o tehnica de energie pozitiva si inseamna focalizare. a te centra pe un obiectiv. idealul spune sa privesti o floare de trandafir in amanunt, in fiecare dimineata, timp de 10 minute. dalilei i-am spus ca sa faca acest lucru in gand. sa isi imagineze un trandafir, care este un boboc, a fost o samanta si devine o floare care pocneste in lumina.
    si ca exercitiul acesta de a privi in inima trandafirului este ca si cum ai privi in suflet… si ai scoate in lumina energiile pozitive.
    incearca cineva?

    pisica 4 mai 2009 20:17 Răspunde
  • Cristina , strans..
    Roberrta, sunt senini, paradoxal..de-atatea lacrimi…
    Carmen Sofianu, frumoase poezii compui tu…felicitari! La intalnirea de Florii, am intrebat de tine.
    Pisica, tu esti mai puternica decat mine, iau de la tine gandul bun.
    Dalila, nu stiu raspunsul corect la intrebarea ta, stiu doar ca, pentru mine, au ramas spinii bine infipti in locul radacinii si cateva petale cazute pe un loc cu semn de cruce. Crucea mea din lemn de trandafir…
    Simona Ioana, Alyce, Stefana, ma bucur ca v-ati intalnit.Astea sunt minunile noastre…
    Cristina Bizu, iubire frumoasa sa ai!
    Felice, Ema, Corina, Raluca, Sara, Anna, Simona Radoi, Monica, toti, toti…va imbratisez .
    Alice, strans…

    rosanne 4 mai 2009 20:29 Răspunde
  • Me! Me!Me!
    Pisica draga, se intampla chiar sa am un trandafir care e plin de boboci si pe care il controlez zilnic sa vad cand pocneste. Nu stiam de aceasta tehnica, dar acum il voi cerceta cu si mai multa atentie.

    Felice 4 mai 2009 20:30 Răspunde
  • rosanne… nu stiu daca sunt puternica, daca sunt int-run fel sau altul… dar cu voi mi-e drag sa fiu eu insami, mi-e bine … si cat pot, cand poti, din toata inima va trimit ganduri bune.
    acum un dar pentru tine, ca sa stii de ce te iubesc eu mult:
    la inceputurile mele pe blog, cand ma bagam eu in seama ca ratusca, atunci cand mi-am scris povestea ce este in carte, s-au iscat niste furtuni si tu mi-ai fost neconditionat aproape. tu m-ai primit si m-ai imbratisat din primul minut, ai fost acolo cu mine, eu nu stiam nimic de tine, tu nu stiai nimic de mine, dar m-ai luat pur si simplu in brate.
    am simtit sinceritatea ta, caldura ta… a fost chiar o clipa cand mi-a parut rau ca am scris, unele pareri m-au lovit si m-au durut si as fi vrut sa renunt, dar nu am putut din cauza ta… a lui Alice si a ta.
    iti multumesc. mi-ai fost nemeritat de mult si de buna…

    pisica 4 mai 2009 20:38 Răspunde
  • iertare, am scris repezit si am pus liniute aiurea, litere… lucrez un curs pentru maine si de fapt sunt cu ochii dupa voi…

    pisica 4 mai 2009 20:39 Răspunde
  • felice tehnica e redata din memorie dintr-o carte motivationala superba… calugarul care si-a vandut ferrari-ul. eu am primit-o de la un m deosebit, mentorul meu in materie de training… si desi nu reusesc mereu, incerc sa aplic cate ceva din puterea gandului ….

    pisica 4 mai 2009 20:41 Răspunde
  • Cautat, gasit, comandat, asteptat sa soseasca. Dupa ce o termin de citit, iti mai multumesc inca o data de recomandare. Acum citesc Neagu Djuvara.

    Felice 4 mai 2009 20:47 Răspunde
  • Cristina Socaciu, m-a impresionat povestea cu piatra voastra ce ascundea mesajul. Poate chiar acea piatra, ce nu mai e la locul ei, a devenit temelia adanca si stabila ce va face si acum sa va plimbati din nou impreuna. De-asta nu mai este acolo, e in voi…mereu.
    Pisica draga, eu ma ofer sa incerc experimentul, mental…sa-mi vad sufletul, sa-mi gasesc energia pozitiva, stiu ca este pe undeva…uneori tasneste din nimic chiar, alteori e atat de bine ascunsa..
    Alyce si Simona Ioana, daca azi Clujul v-a fost loc de draga revedere, simt nevoia sa va marturisesc si eu o bucurie, venita pe neasteptate: pe ruta Iasi-Petrosani un telefon a sunat! O voce cristalina, un grai dulce si apropiat mi-a facut seara mai senina: Dalila! Ii multumesc mult ca mi-a dat ocazia sa prind si glas, sa fiu mai mult decat id-ul Roberrta. Ce bucuroasa am fost!
    Asa ca eu merg la culcare zambind, dorindu-va tuturor o seara frumoasa si un somn plin de vise frumoase, care sa devina candva realitate. Neaparat.

    Va imbratisez pe toate, Zeite minunate!

    Roberrta 4 mai 2009 20:54 Răspunde
  • Buna seara, Alice draga. Buna seara, dragelor toate dragi. Am ajuns si eu acum acasa, dupa o zi frumoasa, cu mult soare, cu multe zambete si intalniri minunate. Ma bucura de fiecare data venirea Simonei Ioana in Cluj. Daca ar fi dupa mine, as caza-o la mine, mult timp de acum inainte. Mi-e mereu dor de ea.

    Cristina Bizu, ce ma bucur pentru tine, draga mea. Abia astept sa imi dai detali.
    Monica, azi am baut cafea, iar ceaiul l-am pastrat sa il bem impreuna cu voi, in fiecare seara.

    Va imbratisez pe toate, si poate, intr-o zi vom bea impreuna o cafea, pe una din minunatele terase din Cluj. Te astept Alice, va astept pe toate.

    alyce 4 mai 2009 21:03 Răspunde
  • Multumesc cu lacrimi in ochi, multumesc..Am avut o zi atat de grea incat am simtit cum ma apasa, cum imi bate vantul rece pe la tample, cum ..sadesc seminte pe locul unui trandafir…Si nu mai stiu daca sunt eu pamantul sau chiar trandafirul…

    rosanne 4 mai 2009 21:04 Răspunde
  • Am un ceai de menta aromat din Tunisia- va dau o ceasca la toate, noi si vechi prietene (unde esti, draga Valin?)de alinare, linistire, de noapte buna: Cristina, Rosanne, Pisica, Roberrta, Anna, Gdiana, Mi, Felice, Simona-ioana, Simone,Danutza,Raluca,Alina, Carmen , Atena,Soso, Cristina bizu, Stefana, Alyce, Dalila, Ema, Ella- si inca mai cite- Alice, tu ne stii mai bine.
    Va citeam cu sufletul ,ca intotdeauna, ce-ati scris fiecare si mi-am dorit ca in sala noastra de asteptare sa ploua cu liliac si lacramioare, cu vesti bune si pline de speranta.
    Noapte inmiresmata, dragele mele!

    corina ingman 4 mai 2009 21:24 Răspunde
  • Dragele mele prietene,

    am venit la voi in ceas de seara si e atat de bine si frumos aici, atat de „acasa”, iar eu nu ma simt singura in casa asta goala cu sotul pe drumuri de afaceri!
    Azi dimineata mi-a intrat soarele si marea in casa prin vederea trimisa-mi de Corina din tari calde! A fost un sentiment atat de minunat, atat de familiar! si e prima data cand cineva imi trimite o vedere…..de atatia ani de cand sunt aici!
    Da sunt si eu in asteptare…asteptarea din fata marilor calatorii….

    Monica, ce ma bucur sa te vad din noua aici, cu noi! ce mult mi-ai lipsit! sarut-o pe frumoasa Rucsandra (numele meu preferat)

    Va doresc o seara minunata, o noapte linistita.
    Va imbratisez si imbratisez

    raluca 4 mai 2009 21:26 Răspunde
    • Gata, am ajuns la ceai! Cristina Bizu, o sa fie bine si pentru tine, si pentru mine, eu asa simt, sau asa vreau… Doamne, ajuta iubirilor noastre!
      Monica iubita, intre timp mi-a mai trecut groaza de Cincis- si mi-e dor mereu de Deva. De tine.
      Am primit azi trandafiri galbeni, splendizi, semeti, inalti, tandri… I-am privit mult, i-am alintat, fara sa stiu de tehnica ta, Pisica iubita. Maine am sa-mi incep ziua tot cu ei. Si-am sa ii rog sa infloreasca si pentru Rosanne, s-o apere, s-o inveleasca in petale, s-o rasfete, s-o scuture de tristete. Strans, strans, strans, Rosanne. Langa inima mea.
      Corina, tu faci surprize, minuni, cadouri care ne lumineaza viata! Ai adus marea in casa Ralucai dragi, asa cum merita. Te sarut, Raluca mea de departe, prietena mea!
      Soso, ne-ai lipsit. Cristina Socaciu, Roberrta, Dalila, Gdiana, Alyce pui, Simona Ioana, Danutza, Mi, Felice, Ioana, Sara – draga, da- Ema, Stefana… nu va pot scrie pe toate, dar va imbratisez.
      Pisica, si eu o adoram pe Olguta, dar cred ca am semanat mai mult cu Monica- cuminte, serena… Iar dintre ciresari, imi placea mai mult Lucia, dar semanam cu Maria. Asa am fost eu mereu, vrand sa fiu altfel decat sunt.

      Alice Nastase 4 mai 2009 21:43 Răspunde
  • Noapte buna, zeite!
    Alice, Rossane cu voi de mana…
    Felice, va fi bine…trebuie…
    Pe voi toate va imbratisez!

    Cristina Socaciu 4 mai 2009 21:30 Răspunde
  • Felice, jumatatea mea de rima, zambeste! Vreau sa stiu pe chipul tau, acelasi zambet albastru, cu care te-am cunoscut. Am o melodie pentru tine. O melodie care mi-a tinut de urat in zilele mele in care nu mai credeam in nimic.
    „http://www.youtube.com/watch?v=QjakWtNjo68”
    (Laura Stoica – Va fi o zi )

    alyce 4 mai 2009 21:31 Răspunde
  • Mi-e dor de tine
    de Adrian Paunescu

    Mi-e dor de tine
    ÅŸi nu-mi ajung celelalte
    uite că un surogat
    pentru puritate
    nu s-a găsit.

    Mi-e dor de tine
    mi-e dor de tine
    mi-e înăuntrul meu de tine
    mi-e nu ÅŸtiu cum, mi-e nu ÅŸtiu ce
    mi-e dor de tine ca de acasă.

    Va iau pe toate cu mine in vis…pe tine Alice frumoasa mea, pe tine Ralu draga, pe Felice si Rosanne, pe Simona Ioana a mea, pe Pisica noastra neagra, pe Corina, Monica, Roberrta, Cristina Bizu si Cristina Socaciu, pe Carmen Sofianu si Stefana, pe Ema, Soso, Sara, Dalila, Gdiana, Simone. Somn usor, dragelor!

    alyce 4 mai 2009 21:43 Răspunde
  • Ma intreb uneori cum ar fi fost daca nu as fi descoperit lumea asta. Sau sa o fi descoperit dar sa nu fi fost primita in ea. Imi amintesc si eu, ca si sora mea Cami ( ca doar se putea altfel) ca a fost un moment cand am vrut sa plec. Eram sigura ca nimeni nu mi-ar fi observat lipsa. Si tocmai cand ma pregateam sa ma retrag Alice mi-a adresat o vorba buna. Sau poate un zambet sau o imbratisare. Dintr-o data am simtit ca mi-am gasit locul si ca trebuie sa raman.

    Restul a curs de la sine. Iar acum ma simt aici ca acasa. Mi-e drag si mi-e bine alaturi de voi. Poate vi se pare ciudat dar si dragostea mea a avut de castigat. Am capatat o perspectiva diferita, am invatat sa nuantez, am imbracat-o in poezii si cantece frumoase pe care le-am descoperit sau regasit aici, cu voi.

    Va multumesc fiecaruia in parte pentru contributia pe care ati adus-o. Pentru ca fiecare a cladit cate o bucatica din aceast Olimp al Zeitelor.

    Alice iti multumesc tie, imens si plecat. Caci fara tine nimic nu ar fi fost.

    simona ioana 4 mai 2009 22:17 Răspunde
  • Intrasem sa va spun noapte buna dar m-au apucat „aducerile-aminte”.
    Va imbratisez cu drag, cu dor.

    simona ioana 4 mai 2009 22:19 Răspunde
  • cristina bizu iti trimit o petala din trandafirul meu sa ai si tu un trandafir care sa-ti lumineze dragostea.
    pisica mea draga eu stau uneori si ma intreb de unde aduni atata putere.eu singur mi-as fi indoit genunchii sub atatea poveri, sub atata durere.
    mie mi-e liniste in seara asta,mi-au curs cateva lacrimi pe obraz de dorul altori vremuri,dar mi-e liniste.parca nu mai am spaime caci vreau sa cred ca toata fiinta mea ca va fi bine asa cum spune alice: anul marilor iubiri…nu am uitat….
    invat sa ma vindec de neincredere,de intuneric, imi fac curat in suflet, imi sterg de praf fiecare celula, ma uit atent la fiecare picatura de sange ce trece pe acolo, nu mai vreau sa traiesc cu indoieli, cu spaime..voi m-ati invat sa lupt, mi-ati spus ca sunt si eu o zana…ma mai impiedic uneori si atunci ma intreb ce rost au toate…dar apoi tot eu imi raspund: eu sunt rostul.

    dalila tua 4 mai 2009 22:21 Răspunde
  • si pisica va zice noapte buna… ma bantuie un vers „dulcea mea, amara mea” asa ca va trimit toata poezia… Adrian Paunescu- Daca tu ai disparea

    Dacă tu ai dispărea
    ÃŽntr-o noapte oarecare
    Dulcea mea, amara mea
    AÅŸ pleca nebun pe mare.

    Cu un sac întreg de lut
    Åži-o spinare de nuiele
    Să te fac de la-nceput
    Cu puterea mîinii mele.

    Lucru lung ÅŸi monoton
    Să te înviez, femeie,
    Eu, bolnav Hyperion
    Hai şi umblă, Galatee !

    Dacă tu ai dispărea
    Fi-ţi-ar moartea numai viaţă
    Dulcea mea, amara mea
    Aş pleca în ţări de gheaţă.

    Să te fac din ţurţuri reci
    Să te-mbrac în promoroacă
    Şi apoi să poţi să pleci
    Orişiunde o să-ţi placă…

    De-ai cădea într-adevăr
    În momentul marii frîngeri
    AÅŸ veni la tine-n cer
    Să te recompun din îngeri.

    Şi pe urmă aş pleca
    Umilit ÅŸi iluzoriu
    Unde este casa mea
    O mansardă-n purgatoriu.

    Dacă tu ai dispărea
    Şi din rîsu-mi şi din plînsu-mi
    Te-aş găsi în sinea mea
    Te-aş zidi din mine însumï !

    … lisa mic… eu mereu inchei poezia postata de tine cu vorbele astea: mi-e dor de tine ca de acasa, imi pasa… si cred ca undeva, asa a si fost tiparita prima oara poezia. dar nu vreau sa gresesc…
    da Alice, mereu ne dorim cealalta fata a oglinzii… cand eram puiandru o iubeam pe Monica si imi doream sa fiu ca ea, am inceput s-o iubesc pe Olguta tarziu si tot tarziu mi-am dat seama ca sunt asemeni ei, ca exista si in sufletul meu un Vania purtat de mari, de furtuni, spre care as alerga oricand si de care ma desparte o lume intreaga. de care eu insami ma despart putin cate putin. si o iubesc pe Olguta mai ales in capitolul despre moartea lui mos gheorghe. ea nu a avut bunic, dar bunicul copilariei mele a fost copia lui mos gheorghe… si de cate ori mi-e dor de el, dupa amar de ani, recitesc acele pasaje si plang mult… ca si olguta ma ascund in ras si in zambet mai ales atunci cand mi-e greu si tot ca si ea nu ma spun.
    raluca ma bate gandul sa-ti trimit si eu o vedere. dar nu stiu adresa… :)))
    rosanne tu esti mereu trandafirul. eu asa te vad. trandafir cu ochi albastri si petale de lacrima.
    felice sper sa iti foloseasca tehnicile din carte. sper sa te ajute sa ajungi la ceea ce iti doresti.
    va trimit iar gheme de zambet, gheme de lumina… multe, multe, sa va tina de cald pe cand voi lipsi, sa va tina de dor pe cand am sa tac, sa va aminteasca de o pisica neagra atunci cand vedeti pisici pe strada.
    si ma intreb: la ce fabrica de jucarii gasesc eu pisici negre si mici sa vi le daruiesc de port bonheur???

    pisica 4 mai 2009 22:25 Răspunde
  • dalila mea, draga mea… din zambet imi iau tot ce am nevoie ca sa fac un pas, apoi altul si asa mai departe… din zambetul meu catre voi. din zambetele voastre inspre mine.

    simonaioana am un zambet imens… stii ca peste putin timp o sa te aud cum zornai? si o sa te imbratisez mult. tu esti oglinda mea cea solara, aurie, luminoasa… sa iti fie iubirea puternica si fara de sfarsit.

    pisica 4 mai 2009 22:28 Răspunde
  • Eu tare as vrea sa gasesc si sa recitesc minunata „In casa bunicilor” de I. Teodoreanu !As simti din nou parfumul frgedei copilarii si apropierea de bunii mei plecati la ingeri….

    Blanca237 4 mai 2009 22:40 Răspunde
  • In ziua in care am implinit 5 ani am avut o revelatie ce ma urmareste si acum :ca modul in care receptam timpul e diferit cu cat inaintam in varsta.Cand esti copil ai senzatia ca zilele s prea lungi si ca nu ai ce face cu tot timpul ala…cu cat cresti intelegi ca nu mai e timp sa faci mare lucru si tanjesti dupa o clipa in plus…
    Azi am senzatia ca zilele mele se duc de a dura mai tare decat alte dati.

    si n noptile albe ma intreb daca nu cumva in melodia celor de la Holograf ,Dimineata, o fi vreun strop de adevarat,oare,e dimineata in alta viata?

    si am senzatia ca zilele se duc de a dura…

    Ioana 4 mai 2009 22:42 Răspunde
  • cate invat de la tine pisica mea draga!
    noapte buna zanele mele dragi!
    noapte buna zeita!

    dalila tua 4 mai 2009 23:10 Răspunde
  • …Noapte linistita va urez si eu suflete alese..Alice-draga (ma coplesesti cu bunatatea ta)…Rosanne, speciala mea..
    …Simona Ioana, cred ca toti de aici am fost nu o data rasfatati de inima mare a lui Alice, am fost opriti, incurajati, ascultati…Si mai cred ca intalnirea noastra aici nu a fost intamplatoare..Dumnezeu stie de ce ne-a unit aici..Iar noi jubilam in voie multumindu-ne mereu pentru cuvinte…
    ..Alyce vin cu voi in vis..cu voi mi-e bine..
    ..Va imbratisez si eu la randu-mi Pisica, Raluca, Cristina Socaciu,Corina, Simona Ioana, Ema, Dalila tua, Monica, Roberrta, Mi, Anda, Florentinamurgoci, Danutza, Felice, Gdiana, Soso, Raluca, Carmen, Florenta, Cristina Bizu,Ina, Amalia,Blanca(care e numele tau adevarat?)…

    Sara 4 mai 2009 23:15 Răspunde
  • Mi-am aseza, de nenumarate ori, inima in randuri de scrisoare, pe care am trimis-o, fara de raspuns, spre destinati atat de cunoscute. Mi-am impachetat sufletul in plicuri parfumate si le-am asezat cu speranta in cutiile postale, a celor pe care ii iubeam. Mi-am desenat in noapte, cu creioane tocite, vise de iubire. Am sadit in intunericul serii, samburi rotunzi de dragoste ce nu moare, si am asteptat cu nadejde, sa incolteasca, sa creasca, sa nu se ofileasca niciodata. Dar, in ochii mei, de culoarea cernelii inchise, nu s-a oglindit niciodata vreun fir verde, iesind din intunericul noptii. Si, am ramas condamnata, sa imi duc mai departe, singura, zilele mele stinghere. Si, noapte de noapte, am cules speranta, si am impletit vise, dar m-am trezit, mereu, dimineata in patul meu gol, sugrumata de deziluzii. Si, am ramas cu mana intinsa, cersind o farama de iubire.

    alyce 4 mai 2009 23:33 Răspunde
  • Reusesc abia acum sa va trimit un gand bun si cald…
    Fetele mele, trebuie sa-mi promiteti ca veti dori sa va intalniti si cu mine in Cluj in aceasta vara, cand ma voi intorce acasa, sa il povestim la pas, pana in ceas de seara…Tratatia la Marty va fi din partea mea, eu nu stiu sa gatesc, dar imi place cu adevarat sa gust… Roberrta, Aiudul a fost si orasul adolescentei, si al week-end-urilor din studentie, si al vacantelor de vara…si mai ales al viselor despre viata…acum ajung de doua ori pe an, prea putin, prea rar, prea scurt…

    Corina, ai facut ceva minunat, cred ca iti dai seama, si sper sa fim cat mai numeroase acolo (nu iti face griji ca ne vom grupa cumva), sa ne cunoastem si recunoastem pe indelete. Abia astept, nu mai e mult!

    Va imbratisez pe toate si am un gand pentru fiecare in parte, e deja dimineata deci vi le voi scrie mai tarziu 🙂
    Soso, noi cand ne mai vedem?

    Alice, mi-am dorit din tot sufletul sa fiu poznasa ca Olguta, inventiva, indrazneata si irezistibila, mi-am dorit sa fiu calculata, baietoasa si puternica precum Lucia. Am iubit insa, ca Monica, cu ochii in pamant, cu daruire si renuntare de sine, in lunga, grea si dureroasa asteptare, din prea mult „nu pot face altfel”… Am visat intr-una, ca Maria, si am scris, si am asteptat, si am trait la mare intr-o vara cat pentru o viata, chiar daca aceasta viata imi arata iar si iar ca visele nu pot fi mereu tarate in realitate… Mai sper insa, cu naivitatea copilariei, ca intr-o zi o sa fiu indrazneata si irezistibila, calculata si puternica. Asa incat eroina cartii sa fiu, macar O DATA, eu.

    Anda 5 mai 2009 1:51 Răspunde
  • buna dimineata!
    Imi beau cafeaua cu lapte si incerc foarte seriosexercitiul Dalilei cu trnadafirul..
    Ma incarc de aici iar mitanul meu negruasezat in brate ma descarca de toata energia negativa acumulata,
    Plec sa am rabdare si putere sa daruiesc zimbete sau macar speranta

    gdiana 5 mai 2009 5:37 Răspunde
  • buna dimineata va spun si eu.
    voi stiti, curand ies din casa, pe drumurile mele de zi… dar va iau cu mine s ne regasim pe seara…
    o zi buna sa aveti
    o inima buna sa va fie.

    pisica 5 mai 2009 6:03 Răspunde
  • Am deschis fereastra , am simtit aerul tare, am strans pumnii, sa ma simt langa mine, sa-mi ascund acolo toate cele trecute, dureroase.Voi incerca sa privesc si eu trandafirii in boboci, eu, cea care i-a primit mereu prea tarziu, ca pe niste coroane de flori pe cavoul iubirii mele…Cu dedicatie, cu fast, cu ritual…Nimic nu mai e la fel.Chiar daca florile nu mai sunt lasate sa vestejeasca, chiar daca sunt stropite sa reziste, chiar daca sunt in fiecare zi in vaza…In vaza si pe catafalc.
    Buna dimineata, va adun in gand.

    rosanne 5 mai 2009 6:25 Răspunde
  • Buna dimineata, Zeite…

    Va imbratisez pe fuga, va las cate o ceasca de cafea langa tastatura, deschid sticluta cu sperante sa fie pregatita sa ne turnam din ea.Si cate un trandafir, un boboc superb.
    Sa fie o zi frumoasa, tuturor!

    Ps: Anda, citisem de Petrosani si ce copilaria la bunici, iertata-mi fie incurcatura daca am citit eu gresit, de vina e nerabdarea cu care doresc sa va adresez, fiecareia, un gand bun. Ma ierti?

    Roberrta 5 mai 2009 7:23 Răspunde
  • Buna dimineata!E prea devreme sa va invit pe o terasa,asa ca fac eu cafeaua,cu aroma de speranta,de mult bine,de iubire implinita,cu finaluri care sa vina la voi!In Cluj se anunta o zi insorita,va iau cu mine in gand,va imbratisez cu dor,cu drag.O zi insorita sa aveti.

    Ina B 5 mai 2009 7:29 Răspunde
  • Roberrta,multumesc de cafea,ma ierti…

    Ina B 5 mai 2009 7:34 Răspunde
  • Ina draga, n-am de ce sa te iert , cred ca o pregateam in acelasi timp, asa ca-ti propun sa bem impreuna, eu cafeaua facuta de tine, cu aroma de iubire implinita, iar tu cafeaua pe care apucasem sa v-o asez langa voi. Iar Zeitele sa bea cate doua cani astazi de doresc, ceea ce sigur le va garanta o zi superba. Asa ca ele.

    Roberrta 5 mai 2009 7:45 Răspunde
  • Roberrta draga, azi, in cafeaua mea amestec praful tau magic. M-am trezit abatuta. Putin trista, melancolica… Uite, acum vad si trandafirul de la tine. Ador trandafirii albi. Sunt florile mele preferate.

    Va imbratisez pe toate, cu genele umede, de dor.
    Buna dimineata, Alice draga-draga! Buna dimineata, Gdiana, Pisica, Roberrta, Rosanne, Ina B. Buna dimineata, dragelor!

    alyce 5 mai 2009 7:47 Răspunde
  • Cu drag Roberrta si ai primit si un pupic de la baietelul meu ,tare greu ne pornim spre gradinita.
    Alyce,sunt convinsa ca deja si-a facut efectul praful magic…deci,se poate un zambet?

    Ina B 5 mai 2009 8:18 Răspunde
  • Raluca draga,
    N-am plecat nicioadata de aici, mai ratacesc pe alei contorsionate, cautandu-mi rosturi, ma mai pierd in zbateri fara noima…. cand prin curaj, mai hoinaresc buimaca , prin cotloane ferecate temeinic, de trecerea timpului, dar revin aici, de fiecare data – cu drag, cu dor…
    Pentru mine , AICI, inseamna mai mult decat o sala de asteptare, in care vin si pleaca grabiti, calatorii , pentru mine AICI , inseamna un tren al vietii, pe care l-am prins, ca printr-o minune, pe timp de deriva prin propria-mi existenta, si parca-mi amintesc si acum, ca ultimul suier, dinaintea punerii in miscare, ma intrebam sovaielnic, cat de bine mi-ar fi , sa-l prind acum (atunci), sau sa-l astept cumva , intr-o alta zi, intr-un alt anotimp al vietii mele, in speranta, ca va mai poposii candva, in gara asteptarilor mele….
    Am hotarat sa urc, si iata-ma calatorind cu drag, alaturi de voi , cei de acum, cei de atunci, ce vor urma sa mai vie, si am nadejdea, ca nu vom ramane calatori pasageri prin vietile noastre, ci vom semna in parte, si toti deopotriva , in cartile de suflet ale fiecaruia, si vom aseza crampeie de viata, speranta, dragoste, iubire si frumos – in raiul sufletelor noastre.

    Roberrta,
    Da, sunt „importata” de meleagurile hunedorene, sunt legata de locurile astea , prin destin, prin viata, si prin sansa de a-mi fi cunoscut marea iubire , aici la Deva…Ma revendic (fie si prin asociere) de-a Ardealului, dar imi port cu drag, sorgintea, de Valceanca.

    zi buna, senina, frumoasa ca voi toate

    monica 5 mai 2009 10:32 Răspunde
  • am mai mancat o litera, am mai pierdut un cuvant, ca asa-mi trebuie , de nu-mi place sa recitesc postarea, inainte de-a o trimite…
    scuze, voi stiti sa ma cititi, sa ma simtiti, si fara toate astea…
    pauza mea s-a sfarsit demult, asa ca fuuuugg la munca….

    monica 5 mai 2009 10:42 Răspunde
  • O mana nepasatoare arunca trandafirii ofiliti din vaza de pe noptiera cu fotografia iubirii pierdute, convinsa fiind ca au murit…Printr-o minune o tija ruginie e scapata pe scara comuna a imobilului de unde niste ochi blanzi o privesc cu intelegere si o mana catifelata o ia in causul ei cald caun cuib prevestitor de dulce hibernare…Si mana o culca in asternut moale de pamant cu frunze, o acopera cu o cupa prietena cu soarele si-o stropeste cu lacrimile unei promisiuni a primaverii.In luna lui Mai cupa fu ridicata si mugurii sangerii ai sperantei se inaltara spre cerul fagaduit al noii iubiri …

    Blanca237 5 mai 2009 12:34 Răspunde
  • Pentru Rosanne…

    Blanca237 5 mai 2009 12:35 Răspunde
  • o noapte in vama veche m-a facut sa-mi revin. Libertatea din Vama, lebedele de pe marea din Mangalia si focul de pe malul marii m-au facut sa mai uit nitel. Dar el e mereu in mine. Durerea ma urmareste in fiecare pas. Si zambetul meu rade, iar sufletul meu doare. Azi a plouat cu lacrimile mele. Salutari, doamnelor, domnisoarelor, zeitelor.

    ilinca 5 mai 2009 13:29 Răspunde
  • Ema 5 mai 2009 13:49 Răspunde
  • Va sarut si va imbratisez mici printese! De pe meleaguri valcene, draga Monica!
    Si aici au inflorit trandafirii…Sunt galbeni, Alice… I.am vazut in dimineata asta…in aceeasi gradina in care am vazut magnolia si liliacul alb.
    Inchipuiti.va cum arata o tufa de trandafiri infloriti! Cata energie emana! Si inca sunt boboci. Ferice de acel care va fi prezent la explozie…
    In curand infloresc salcamii, iar dealul Capelei e plin de ei. Va mirosi tot orasul. Nebunie!!!…
    Draga Rosanne, ma bucur ca ai intrebat de mine la lansare. Nu am venit deoarece era ziua mamei mele si niciodata nu am lipsit de la sarbatorirea ei.
    Eu pe 16 mai vin in Bucuresti la intalnirea de 20 de ani de la absolvirea facultatii. A trecut atata vreme si de atunci m.am revazut cu foarte putini colegi. Am terminat Fac. de Ut. Tehnologic, langa Fac. de Drept.
    Voi fi in zona, putin probabil disponibila, dar vom respira acelasi aer…sa fie cu miros de salcami?
    Ramane sa ne vedem la mijloc de august ( cat imi doresc!)si ii multumesc inca o data Corinei pentru surpriza pe care ne.a facut.o.
    Sau… daca vreuna dintre voi ajunge la Rm. Valcea ne putem intalni cu mare placere. Mergem la gradina secreta. Poate prindem impreuna explozia.
    O zi cu spor pentru Alice, Alyce, Pisica, Monica, Soso, Robertta, Felice, Rosanne, Gdiana, Anna, Cristina Bizu, Cristina Socaciu, Florenta, Corina, Blanca, Ina, Raluca, Simona Ioana, Mi, Florentina, Simona, Alina, Danutza, Dalilla, Anda, Sara, Atena, Costi, Valin…( pe cine am uitat?)…

    Carmen Sofianu 5 mai 2009 13:56 Răspunde
  • Stiam eu ca am uitat pe cineva.
    O zi cu spor, draga Ema si draga Ilinca!

    Carmen Sofianu 5 mai 2009 13:58 Răspunde
  • Azi ati scris toate asa de frumos, sensibil, ca aproape am simtit parfumul trandafirilor si filfiitul lebedelor…dragele mele!
    Si eu am visat asa de urit, ciudat ca nu-mi revin inca… Razboi era sau ceva iminent, eram numai femei, undeva- totul era pe semi-intuneric…la noi e o vreme razboinica, poate de aceea. Dar a fost doar un vis.
    E un timp totusi tulbure, ce frumos ca aici ne spunem asa de des lucruri frumoase, blinde si ne dam mereu binete cu cele mai frumoase cuvinte si ginduri.
    Si mai e si casa de la Govajdie (Lacul Cincis e in alta parte, numai cine vrea poate sa-l vada) si visul nostru de data asta real si frumos de vara, de curind.

    corina ingman 5 mai 2009 14:05 Răspunde
  • Stiam Carmen Sofianu, ca esti valceanca, ai scris intr-o postare anterioara…N-am uitat !
    Daca trec prin Valcea , iti dau de veste…
    Ajung rar la parintii mei, familia mea acum este aici, iar Rucsandra mea nu este foarte incantata de drumul facut cu masina (are rau de masina) de aceea ajungem rar intr-acolo..
    Presimt ca ne vom vedea insa, in miezul lui august, aici , la Deva.

    monica 5 mai 2009 14:10 Răspunde
  • Cantec pentru prieteni

    Paul Ciuci

    In seara asta mare,
    Cu totii vom canta.
    Va fi o sarbatoare
    Ce n-o putem uita.

    S-aprinda fiecare
    Scanteia ce-i va da
    Speranta pentru maine
    Puterea de-a visa.

    Ai nevoie de-un prieten
    Pe care, cu-adevarat,
    Sa il simti aproape de tine
    Atunci cand viata greu te va incerca.

    http://www.youtube.com/watch?v=tX9fsQRoviQ

    Carmen Sofianu 5 mai 2009 14:19 Răspunde
  • Draga Sara , multumesc pentru calda imbratisare de aseara( mi-a prins bine) . De ce crezi ca am un alt nume? vezi tu , chiar ai dreptate si ca sa-ti spun drept poezia lui Eminescu „Fat-Frumos din Tei ” m-a fermecat astfel ca am hotarat ca vreau si eu sa fiu romantica Blanca ce pleaca pe calul ei alb ca neaua in cautarea iubirii pe care presimte ca o asteapta.Va salut si eu pe toate si va rog sa-mi iertati stangaciile!

    Blanca237 5 mai 2009 14:47 Răspunde
  • Daca tot vorbiti de trandafiri ma duc sa-mi fac ceaiul magic din boboci de trandafiri si indulcit cu miere cu vanilie.
    Aroma aceasta magica ma poarta catre voi toate, dragele sufletului meu.

    Cristina Bizu 5 mai 2009 14:59 Răspunde
  • In ziua cand va fi sa vii
    Claudia Delean

    În ziua când va fi să vii
    Iubire veche, neschimbată
    Îţi voi deschide înc-o dată
    Măcar acum de te-ai opri
    În ziua când va fi să vii

    În ziua când va fi să vii
    Îţi voi ieşi cântând în cale
    Åži ochii grei de vindecare
    Privindu-te, vor amuţi
    În ziua când va fi să vii

    În ziua când va fi să vii
    Voi da perdelele-ntro parte
    Absenţa lor să nu-mi mai poarte
    Nesomnul orelor târzii
    În ziua când va fi să vii

    Şi-n ziua când va fi să vii
    Ce-ar mai putea să se întâmple
    Voi râde mult la tine-n tâmple
    Voi plânge-ncet când nu vei şti
    În ziua când va fi să vii

    Felice 5 mai 2009 15:47 Răspunde
  • Felice, iti multumesc pentru poezie… Cam asa imi astept eu acum iubitul sa se intoarca..

    simone 5 mai 2009 16:02 Răspunde
  • Nu am cuvinte sa va spun cat de dor mi-a fost de voi! in lipsa cuvintelor voastre, am fost mai trista, mai saraca, am trait mai putin intens. Gandurile voastre imi dau aripi, ma fac sa vad doar partea senina si adevarata a vietii.
    Am reusit sa accesez, in sfarsit adresa secreta a sufletului meu- ma refer la aceasta „tara a minunilor”… Sper sa reusesc de acum mereu; ma simt atat de bine alaturi de voi!
    Alice, am fost atat de bucuroasa sa vad ca nu m-ai uitat, desi n-am mai „aparut” de ceva timp… Dumnezeu iti va rasplati generozitatea, iubirea neconditionata pe care o oferi cu atata naturalete… Oare tu ai vreun defect?
    Va imbratisez cu drag, vreau sa citesc si recitesc cuvintele de care mi-a fost atat de dor… Si cat dor mi-a fost si de voi, Rosanne, Dalila tua, Pisica, carmen sofianu, corina, alyce, Raluca, Cristina Socaciu, Simona Ioana, Valin,Florentinamurgoci, Felice, Gdiana, Costi, Cristina Bizu si de toate zeitele!

    Amore 5 mai 2009 16:09 Răspunde
  • Blanca, multumesc…
    Carmen Sofianu, sa ai intalnire frumoasa la Bucuresti!
    Ema, mi-e dor de tine, de veselia ta.
    Cristina, Corina , Amore, Felice, Simone, Ilinca, Monica,Raluca, Anna, Roberrta, Sara,dalila, pisica, Simona Ioana, va imbratisez pe toate.Si pe toti.
    Alice, strans…

    rosanne 5 mai 2009 16:36 Răspunde
  • am ajuns acasa obosita si fara chef de ceva,chiar fara chef de mine..si v am citit…si am redescoperit caldura voastra…mi-am mai revenit nitel…
    Va imbratisez cu drag,
    seara frumoasa sa aveti!

    Ioana 5 mai 2009 17:07 Răspunde
  • Afară plouă ca ÅŸi toamna ÅŸi-i urât,
    Mă uit pe geam ca după tine, şi atât.
    În mine toate amintirile te-aşteaptă
    De-aceea mi-i privirea stranie şi dreaptă.
    Ca-ntr-un copil ce-a adormit plângând
    În mine nu mai este nici un gând.
    Vreau să citesc şi-mi cad din mână cărţile;
    Mă împresoară chipul tău din toate părţile.
    Mâna ce mi-a-mprăştiat părul şi gândurile
    Îmi amestecă pe carte toate rândurile.
    Rămân uitându-mă pe geam ca dupã tine
    Åži tot aÅŸtept pe cineva ce nu mai vine.

    Angela Similea

    „http://www.youtube.com/watch?v=rUBkq9Uxgns”

    Zeite dragi, nu va numesc de teama de a nu uita pe nimeni, dar va citesc cu drag si admiratie…

    Cristina Socaciu 5 mai 2009 17:14 Răspunde
    • Vai, ce frumos ai salutat, Ilinca! Doamne, domnisoare, zeite… Minunat, am fost fermecata.
      Va imbratisez pe toate dintre drumuri, printre treburi, pe sub mustata unui zambet pe care mi-l ascund cu greu.

      Alice Nastase 5 mai 2009 17:29 Răspunde
  • am inceput sa va citesc din ce in ce mai des. si imi place. imi place sa ma regasesc in lumea voastra. imi place sa vad ca exista iubire, ca exista impacare, speranta, regasire, fericire alaturi de povesti de dragoste cu greutate, alaturi de dezamagiri, plansete, tristete si umbra. imi place sa vad ca exista soare in fiecare dintre noi. sper sa ne fie bine, suflete furtunoase!

    http://www.youtube.com/watch?v=tmzoN_afPGk – versurile acestea sunt cuvintele mele

    ilinca 5 mai 2009 17:25 Răspunde
  • Ilinca, numele tau e special pt. mine…te tin de mana…

    Cristina Socaciu 5 mai 2009 18:21 Răspunde
  • Ce melodie frumoasa, Ilinca! Am postat-o si eu acum ceva vreme. Si mie-mi place foarte tare si deseori m-am intrebat cine a facut spre noapte primul pas. O sa treaca, ai sa vezi.

    Felice 5 mai 2009 18:46 Răspunde
  • N-am mai auzit , n-am mai simtit, n-am mai trait…nimic de atunci. Nu vreau sa ma intrebe ce fac, cum sunt…pentru ca alt rapuns nu am …”sunt asa cum m-ai lasat” ii voi spune,cu doruri si dorinte, cu tristeti,cu greutatile tacerii si-ale lacrimilor neplanse, sunt tot eu, mai plina, mai linistita, mai sporadica in batai de inima, mai tacuta in zambete deschise…E o liniste de casa parasita, e o liniste a pustiu…din care-mi trag viata pentru maine, pentru poimaine…Nu vreau sa ma intorc la trecut, nici macar la intamplarile frumoase, minunate, ele se intorc peste mine, imi intra in ochii mintii, ma ustura, stau nedormita ca sa nu le las gratuit visele mele, ca sa nu le las viata mea, prezentul si viitorul meu. Caci, am separat viitorul de la glezna, nu ne-am putut uita mai sus. Ma pot intoarce cu usurinta in prezentul nostru, pasii mai cunosc strazile, rascrucile, blocajele…Ca o mana taiata care nu mai este langa trup, dar caruia ii mai comanzi inca sa se intinda pana unde ai nevoie.Ma intreb daca am fost asa vreodata, cu mana, cu iubire, sau doar am zvacnit din umar, dupa o bucata pierduta si insangerata.

    rosanne 5 mai 2009 19:03 Răspunde
  • Carmen, eu sunt in Bucuresti. Daca ia timp, mi-ar placea sa te cunosc la cafea, doar suntem nascute in aceeasi zi. 🙂

    Felice 5 mai 2009 19:04 Răspunde
  • asa cum v-am promis va imbratisez pe seara.
    pe fiecare in parte si in intreg.
    sa va numesc, sa nu va numesc?
    zambesc…
    si va chem…
    Alice, simonaioana, lisa, stefana, raluca, rosanne, corina, anna, amore (mi-a fost dor de tine), gdiana, ema, felice, simone, simonaradoi, cristinabizu, carmensofianu, cristinasocaciu, ilinca, monica, ioana, blanca, gdiana, dalila, valin, costi, d-na florentinamurgoci, roberrta, mi, danutza…

    pisica 5 mai 2009 19:21 Răspunde
  • Buna seara, suflete frumoasa!
    Vin langa voi dupa o zi plina de emotii, de nelinisti, sa va gasesc senine si calde, adunate in familie. Azi am reusit si eu sa gasesc tango-ul (greu mai ajunge la Timisoara!) si v-am privit, cu drag, cu emotie, cu caldura, si mi-am dorit, din nou, pentru a nu stiu cata oara, sa ma las voua cu totul, sa-mi fie liniste si bine cum numai in sufletele voastre gasesc.
    Bine v-am regasit, zeite!

    simone 5 mai 2009 19:25 Răspunde
  • Rosanne, iti simt tristetea atat de puternic incat mi-as dori sa pot sa te strang in brate, sa-ti pot spune ca va fi bine, ca vei uita totul, ca te vei desprinde spre o noua iubire, o iubire mare, cum nu e alta pe pamant. Si fiindca esti atat de nobila si stiu ca tu n-ai putea rani, mi-ai amintit astazi de Bonnie Tyler si una dintre cele mai sfasietoare melodii de dragoste pe care eu le-am ascultat vreodata: Why….

    Iti las aici link-ul, ti-o dedic tie, cu mare drag, ca de la suflet la suflet….

    http://www.youtube.com/watch?v=ntHCVDSxOo0

    Buna seara, Zeite minunate. Astazi va propun sa ne raspundem la o singura intrebare:

    Why…?

    Roberrta 5 mai 2009 19:29 Răspunde
  • Va imbratiseaza si Stefana si trimite prin mine ganduri bune si salutari „familiei”.Am asigurat-o de reciprocitate si maini intinse mereu catre ea, mai ales cand sufletul doare tare…
    Mi-e dor de ceai, frumosul nostru ceai..

    rosanne 5 mai 2009 19:33 Răspunde
  • Notti in Tibet e bun, Rosanne? il pun eu repede la pregatit.

    Felice 5 mai 2009 19:36 Răspunde
  • fac eu rosanne… fac ceai verde cu ghimbir si mate si coji de portocala si il pun, pe al meu, intr-o cana cu maci rosii… sora mea stie de ce.
    si pun langa el prajitura cu ghimbir si alune de padure…

    pisica 5 mai 2009 19:36 Răspunde
  • felice… fierbem amadoua? :)))) ce bine!

    pisica 5 mai 2009 19:37 Răspunde
  • Deschid iar larg fereastra ,ca sa ma conving de existenta primaverii, ma alatur ceaiului , ca sa ma conving de stabilitatea prieteniei si-a bunatatii, va citesc pentru a ma incarca cu adevar, cu simplitate si frumos.

    rosanne 5 mai 2009 19:48 Răspunde
  • Bineinteles. Si prajiturele…Atat de curioasa m-ai facut cu aceste prajituri cu ghimbir ca tot caut prin supermarket si nu reusesc sa le gasesc. Dar nu ma las.

    Felice 5 mai 2009 19:48 Răspunde
  • Imi place doamna Pisica ce toooarce linistitor pe langa noi si ne face un masaj mangaietor cu gherutele-i fine !

    Blanca237 5 mai 2009 19:54 Răspunde
  • Buna seara din nou! Bine am intrat in comunitatea zeitelor nemuritoare de iubire. Asadar, sa facem cunostinta! Sunt Ilinca Maria Draga. Bucuresti. Am 23 de ani fara 2 luni. Am absolvit fac de jurnalism, sunt somera, iubesc la Dumbix (marea mea) si scriu pt ca asa ma regasesc mereu. Povestea mea: l-am dezamagit pe Dumbix, am pierdut prietenii dragi, am uitat sa zambesc, am durut si dor. Dor si ma doare durerea din sufletul meu de acum. M-am regasit in acesta familie. Nu stiam cu exactitate cine este Alice Nastase pana sa citesc acest blog. Nu stiam cine sunteti voi, pana sa nu va cunosc. Acum invat cine sunteti voi. Acum invat sa zambesc din nou, acum invat sa lupt si sa arunc pelerina sufletului meu trist departe. Asadar, va multumesc! Sortimentele de ceai imi lasa gura apa….

    ilinca 5 mai 2009 20:01 Răspunde
  • felice… prajituri cu ghimbir face pisica de ziua corinei… si tort… e prajitura facuta in casa, din inventii si imprumuturi, cu colaborarea speciala a lui valin care a adaugat o sugestie de savoare…
    blanca mea sunt doamna numai prin starea civila… in rest fetele de-aici, doamnele, domnisoarele si toate zeitele imi spun pisica… si te rog si pe tine.

    pisica 5 mai 2009 20:02 Răspunde
  • ilinca ma bucur sa te stiu, sa faci parte din famiglia noastra… mica noastra adunare de zeite.
    fii binevenita.

    pisica 5 mai 2009 20:04 Răspunde
  • alice zeita mea frumoasa vii la targul de carte de la iasi?

    dalila tua 5 mai 2009 20:08 Răspunde
  • Bine ai venit, Ilinca. Mai avem pe cineva din Bucuresti, ma bucur. Le asteptam si pe Dalila si pe Alyce in capitala. Si le avem si pe Alice, pe Anna, pe AlinaG, aici la Bucuresti. Iertare daca am uitat pe cineva. Nici Ema nu e departe. Cum esti, draga mea? Am tot vrut sa-ti scriu, dar m-am luat cu drumurile, dar ma gandesc in tine si te port in suflet.
    Pisica, abia astept sa gust din prajiturile tale fermecate.

    Felice 5 mai 2009 20:10 Răspunde
  • ei… nu-s fermecate. daca vrei iti trimit reteta sa o incerci pana ne vedem.

    pisica 5 mai 2009 20:27 Răspunde
  • Sunt si eu la ceaiul nostru, string mina noilor prietene de aici, Ilina, Blanca…imbratisez toate fetele dragi, de seara buna si linistita.

    corina ingman 5 mai 2009 20:31 Răspunde
  • Oho, spre seara se reunesc zeitele….Imi place, imi place!

    ilinca 5 mai 2009 20:33 Răspunde
  • Ilinca- scuze- am mincat litera gindindu-ma la prajiturelele pisicii si mai ales la tortul fabulos…
    Va salut cu bucurie, cu ghimbir in gind

    corina ingman 5 mai 2009 20:39 Răspunde
  • Ajung si eu, mai repede azi, desi nu beau ceai, nu i-am prins gustul…Am fost insa cu Anais din cartea noastra vineri la un ceai povestit, cu ciocolata si menta, iar data viitoare ea va incerca sa ma invete cu ceaiul verde de Carturesti…Desi as gusta un pic de la voi, macar pentru prajiturica cu ghimbir…

    Roberrta, ai inteles foarte bine atunci, primii ani si primele vacante chiar le-am petrecut la Petrosani. Bunicii mei aveau un apartament la etajul patru al unui bloc de pe strada Independentei, iar de pe geam se vedea parca o linie de cale ferata. Iernile erau de basm si mergeam sa ma dau cu sania intr-un loc numit Bradet 🙂 Ma bucur sa mai colind acum pe acolo, asa, pe calea cuvintelor si a gandurilor bune!

    Rosanne, inspira adanc parfumul florilor din gandul si din cuvantul tau…Nu-i asa ca sunt mereu proaspete?

    Alyce, si mie imi plac cel mai mult trandafirii albi, un alb-crem asa, ca o spuma de cafea cu reteta complicata si arome pe care mai ca le-ai sti, dar nu le poti numi…S-o face la Marty? 🙂

    Ina B. -cum e Botanica primavara asta? Treceam zilnic pe langa ea, pe Pasteur…Tzac-tzac…

    Ema, tu esti cea care in ultimul moment si-a luat pantofii pentru lansare, nu-i asa? Imi pare rau ca n-am avut ocazia sa povestim mai multe, te imbratisez!

    O seara linistita si calda, furtunoasele mele, Alice, AlinaG, Pisica, Monica, Ilinca, Gdiana, Cristina Bizu, Carmen Sofianu, Florentina, Soso, Simone, Felice, Amore, Simona Ioana, si tunisianca mea cu „feliile” ei de soare!

    Anda 5 mai 2009 20:47 Răspunde
  • Multumesc frumos de primire calda, Corina Ingman !

    Blanca237 5 mai 2009 20:48 Răspunde
  • Buna seara, Zeite!

    Am scris ceva mai devreme o postare, pornind de la Rosanne, dar inca asteapta moderarea fiindca are inserata o melodie ptr. voi. Va propusesem in ea si-o intrebare, la care sa incercam sa ne raspundem..”why?”
    Oare pana va aparea si vom putea sa o ascultam impreuna, primesc o cescuta din ceaiul aromat, pregatit cu drag de voi?

    Roberrta 5 mai 2009 20:52 Răspunde
  • cu mare drag roberrta… si prajitura langa…

    pisica 5 mai 2009 20:58 Răspunde
  • Iar eu o primesc cu mare drag, e plina cescuta de gand bun, de senin, de dulce si bun. Va salut pe toate, urez si eu „bun venit!’ Blancai si Ilincai si le promit ca le voi citi fiecare rand…

    Roberrta 5 mai 2009 21:00 Răspunde
  • sunt si eu aici, intinsa pe canapea ca o mica omida..nu am putere sa misc un deget..dar ma gandesc la voi dragele mele

    dalila tua 5 mai 2009 21:10 Răspunde
  • dalila mica mea omida cand incepi noul job? sau ai inceput deja?

    pisica 5 mai 2009 21:17 Răspunde
  • Dalila draga, stai linistita..mi-as dori mult sa intre melodia aceea sa ajunga si la tine. Sa o asculti linistita, intinsa, sa „evadezi” in ceea ce inspira ea: bunatatea deplina, neputinta de a rani pe cineva, nivelul superior al unei iubiri prea mari sa traiasca, prea mari sa faca rau…prea sacrificata sa mai existe.

    Roberrta 5 mai 2009 21:17 Răspunde
  • noapte buna, doamne, domnisoare, zeite!

    ilinca 5 mai 2009 21:20 Răspunde
  • ilinca deja la somn? :)))

    pisica 5 mai 2009 21:27 Răspunde
  • o asculta maine roberrta..multumesc…
    era sa uit..dalila pe 18 e in bucuresti ..hi hi 🙂
    ma duc si eu dupa ilinca…noapte buna alice, alyce, pisica mea draga, rosanne ,simone, amore ( mi-ai lipsit), roberrta,raluca, monica, carmen sofianu, cristina socaciu, cristina bizu, atena ( mi-e dor de tine ), felice,corina, anna, valin, costi..noapte buna zanele mele dragi…noapte buna tuturor!

    dalila tua 5 mai 2009 21:33 Răspunde
  • Roberrta, multumesc pentru atentia acordata in postare, voi citi maine dis de dimineata, si pe voi toti, va imbratisez de noapte buna, va adun cu maini nevazute si va doresc vise traite!
    Somn linistit!

    rosanne 5 mai 2009 21:33 Răspunde
  • noapte buna, dalila mea… eu voi fi in bucuresti pe 12 la decolare si pe 19 seara, la aterizare…

    pisica 5 mai 2009 21:34 Răspunde
  • Nu beau ceai, vreau vin! Sunt amarata de hartoage, declaratii 101,4, 5, o mie cincizeci si cinci, de ghisee care inchid la 13-e pauza, doamna, vrem si noi sa mancam…- inteleg, vin si maine, ca ce treaba am?! de mutre acre si sastisite de publicul asta nenorocit ce le agaseaza si-ntreaba, si-ntreaba, insista…sa ma credeti, am avut doar o zi grea!
    Dar mi-e dor de voi tare, imi sunteti asa dragi, si Alice, tu ce faci?
    O stiti pe Anca G?! O iubesc. Si pe voi. Si-mi pare iar rau ca nu am vorbit deloc cu Corina si Anna la lansare si ma napadesc parerile de rau…Vin, asadar! Rosu!
    Va imbratisez!

    Simona Radoi 5 mai 2009 21:37 Răspunde
  • Va citesc cu nesat,desi m-am intors din mica mea vacanta….si nu v-am scris….
    Mi-a fost dor de mare,asa cum marii ii este mereu dor de mine….
    Si ma las pe nisipul ei calm si cald,si o rog sa ma mangaie,sa ma aline,sa ma alinte,asa cum numai ea stie sa faca….
    Si am vorbit cu pescarusii,si am vorbit cu scoicile,si cu valurile care m-au certat,care m-au ascultat,care m-au invatat ce am de facut ….
    Ma gandeam la tema propusa de voi,aici,tu,Corina mea draga si intelegatoare,si tu,Alice,zeita noastra si a Tarii Tale Minunate….
    Am venit aici ,la intalnirea cu voi,intr-un moment de cumpana si asteptare…..Oare nici eu nu stiu ce inseamna asteptarea????
    Am invatat atat de mult de la voi,de la fiecare in parte si de la toti la un loc….
    Am invatat ce mult inseamna ceaiul de somn linistit al Rosannei ,am invatat tot de la ea,cum inimile isi intind mainile in imbratisari calde,
    Am invatat din povestea fiecareia dintre voi,m-am regasit in cuvintele si trairile voastre….
    Va multumesc ,va iubesc,va citesc cu mare admiratie ….
    Am reusit sa ajung la Techirghiol,la Manastirea Sf Maria,unde traieste parintele Arsenie Papacioc,care,desi are 92 de ani,are un chip de inger,o privire calda si senina..
    Chilia dansului emana atata energie pozitiva,atata evlavie gasesti acolo….
    Am fost sambata dimineata,iar la usa domniei sale asteptau zeci de persoane venite din toata tara….Un adevarat pelerinaj…
    Am intrat in vorba cu cateva femei venite din tara….mi-au spus ca rugaciunile parintelui fac minuni….nu erau pentru prima oara la dansul….revin mereu,cu drag,pentru o noua rugaciune….
    Am intrat si eu….ce sa-i spun,ce sa ma rog….parca eram,cu ani in urma ,in fata mormantului sfant de la Ierusalim…..
    I-am intins acatistul,mi-a pus mana pe crestet si mi-a spus sa raman asa cum sunt…..
    Nu stiu ce avrut sa zica cu asta….o fi de bine,o fi de rau….ma tot gandesc….
    Apoi,a citit ruga mea,mi-a mai dat ceva sfaturi,apoi,rusinoasa ca o scolarita de clasa I,l-am rugat sa-mi dea un autograf pe cartile domniei sale….
    Fetelor,mi-a scris atat de frumos !!!! Nu-i voi putea multumi lui Dzeu indeajuns pt minunea facuta….Am ajuns,am ajuns sa-i sarut mana parintelui ,considerat unul din putinii sfinti in viata ai Romaniei actuale….
    De atunci,din acea zi,privirea mea e mai clara,inima mai curata,sufletul mai limpede,si in jurul meu se intampla numai lucruri bune,cu mine,sau cu cei pe care eu ii iubesc….
    Bun venit dragi fete noi,si de la voi am multe de invatat,asa cum invat mereu din profunzimile Alycei cea mica si dragalasa si a Cameliei -pisicuta,zglobie….
    Mi-e dor ,mi-e tare dor de voi,Rosanne,Corina,Dalila,Cristinele,Carmen Sofianu (si eu sunt la Bucuresti,ne putem vedea !),Felice(de la fericire),Alyce,Simona Ioana,Atena(ai ajuns la Caldarusani ?),Simona Radoi,Ela,Ella – Gabriela,Ema,Anda,AlinaG,AncaG,toate,toate celelalte pe care,inevitabil le uit,din cauza ……batranetilor mele ! (sac ! nu dau vina pe memorie !)…..
    Alice,asa cum am stabilit,iata ca este anul marii iubiri !
    Va iubesc,ma inclin….
    Felice,si eu beau tot ceai tibetan….m-am indragostit de el !
    Roberta,Blanca,Ilinca,bun venit !

    anna 5 mai 2009 21:40 Răspunde
  • Simona Radoi,te invit la un vin ! Vin rosu !
    Eu ar trebui sa sarbatoresc azi,am fost promovata ! Asa ca,ce vin?,de-a dreptul sampanie !
    Traiesc insa calm, aceasta schimbare,nu stiu de ce…..poate pentru ca am asteptat acest raspuns vreme de vreo trei luni !?
    Dar eu sunt ,,,,,,mama rabdarii……stiu sa astept asa cum nimeni nu stie…..
    Cred ca Dzeu ma rasplateste pentru asta,in fiecare zi….
    Si eu,umila,ii multumesc …..

    anna 5 mai 2009 21:46 Răspunde
  • noapte buna si tie rosanne… se pare ca si eu am gheme somnoroase… in orasul nostru e programare de ploaie si seara se zgribuleste si se infrigureaza. si pisica se strange incet cu labutee sub ea a somn.
    Alice sa stii ca vin sa ma adapostesc in patul mov. ma primesti? victor stie sa vorbeasca cu mine si ilona e asa de frumoasa si buna ca o sa ma lase.

    pisica 5 mai 2009 21:48 Răspunde
  • Sunt interesante reactiile noastre in astfel de situatii. Astfel de intamplari vin parca pentru a ne aduce aminte cat de multe lucruri avem in comun si cat de oameni putem fi. Dar nu este oare posibil sa ne fim mai aproape unii altora decat in astfel de momente? Trebuie neaparat sa fim pusi in situatia de a avea o asteptare comuna? Uneori nu ne amintim de omenia de care suntem capabili decat atunci cand ni se intampla un rau comun, ne leaga o suferinta sau o neliniste sau ne tresalta sufletele in asteptarea aceleeasi vesti. Mai trist este faptul ca toti facem asa. Nu exista masuri profilactice impotriva acestei stari de fapt. Nu putem decat sa ne observam retrospectiv pe noi insine…

    Bianca 5 mai 2009 21:48 Răspunde
  • dragle mele vechi si noi,

    pisica, draga mea- da trimite-mi carti postale, le primesc cu cea mai mare placere!
    Sunt obosita, sunt infrigurata( e asa frig aici), numar zilele pana la marea calatorie…cand voi intalni o zeita!
    Si sper ca intr o zi va voi intalni si pe voi toate…
    Mi-e atat de somn, simturile imi sunt atat de amortite…noapte buna, noapte buna.
    Ralu

    raluca 5 mai 2009 21:50 Răspunde
  • Dragele mele, ma duc si spre nani…
    Melodia a intrat, e undeva pe la momentul cand Pisica si Felice ne puneau apa de ceai, o ascultam maine, da?
    Va imbratisez cu drag.O noapte frumoasa.

    Roberrta 5 mai 2009 21:51 Răspunde
  • Noapte blanda, zeite!

    Cristina Socaciu 5 mai 2009 21:56 Răspunde
  • anna draga mea eu nu beau alcool de fel, dar de dragul tau si al muncii tale rasplatite vin la sampanie… si o sa fie pisica nu numai somnoroasa ci si beata.
    mi-a fost dor de tine si de povetele tale, de tot ce ne aduci tu cu sufletul tau bun.
    si ma bucur de limpezimea privirii tale, de experienta traita, de linistea pe car eo simt in sufletul tau.

    pisica 5 mai 2009 21:56 Răspunde
  • Multumesc,draga Anna pentru urarea de bun venit si pentru sentimentul de caldura si liniste ce-l transmiti prin impartasirea trairilor tale.

    Blanca237 5 mai 2009 21:56 Răspunde
  • ..va inchid intre pleoape…sa nu va pierd..sa nu ma ratacesc printre ganduri..sa-mi fiti aproape..noapte cu vise frumoase!..

    ..imi pastrati si mie ,maine,o cafea?..s-ar putea sa intarzii ,un pic..:)

    danutza 5 mai 2009 22:00 Răspunde
  • roberrta… eu am ascultat melodia in seara aceasta… intrebarea ta, asa cum o vede un ochi pe jumatate adormit de pisica, are un singur raspuns si vine direct din cea mai curata ruga a crestinilor: Tatal Nostru… pentru ca acolo, cand cerem ceva spunem faca-se voia Ta (adica a Ta Doamne care le stii mai bine decat mine, pacatosul)
    si pornisem sa va spun ca astazi, printre nebuniile si alergaturile zilei am trait o emotie mare si frumoasa: o colega de birou care mi-e draga (se numeste ana ca si tine anna mea draga si sunt sigura ca si din numele vostru izvoraste bunatatea voastra) ne-a anuntat ca dupa multe chinuri si sacrificii si inseminari… nu vine barza ci a adoptat impreuna cu sotul ei o fetita. de fapt sunt pe ultima suta de metri. tulburator este ca micuta, pe nume Anastasia, seamana extrem de bine la ochi cu taticul ei… am vazut-o in poze, am plans, m-am bucurat… si iti spun anna ca un preot bun din sighisoara i-a indrumat sa nu se mai chinuie degeaba pe la medici si sa aleaga calea Domnului si intr-o zi s-au intalnit pur si simplu cu acele persoane care i-au ajutat mai tarziu in demersul lor, demers la care colega mea nici nu se gandea inainte.
    asa ca in noaptea aceasta o sa ma rog ca micuta anastasia sa se intoarca cu bine in casa ei, la parintii ei… acolo unde de fapt este deja iubita si dorita si asteptata. pentu ca adevaratii parinti sunt cei care iubesc un mugur de suflet neconditionat si il ajuta sa se ridice in lumina.

    pisica 5 mai 2009 22:05 Răspunde
  • Am trait superbe povesti de dragoste, am inchis in urma mea usi ale caror clante mi-am promis sa nu le mai ating. Am suspinat in gand la fiecare plecare, am patat cu lacrimi transparente, noptile luminate de felinarul meu palid. Am vazut de atatea ori cum copacii isi pierd frunzele, cum soarele moare dupa nori cenusi transformandu-mi zilele in intuneric, am vazut cum umbra suferintelor imi inghit lumea, cum viata se usuca in jurul meu. Si am pasit cu durerea de mana, cautand pe cineva, caruia sa pot sa ii spun Buna dimineata si Noapte buna si Te iubesc. Si azi, ma impart intre doi barbati, care par a nu cunoaste bataile inimii mele.
    In ultima saptamana, am adormit, luand cu mine in vis, doi ochi senini, un zambet delicat si un chip blond. Dar, in neputinta mea, de a-i spune ce simt, m-am multumit privindu-l, ascultandu-l, povestindu-i prin telefon. Si, cand imi facusem curaj sa il sun, sa il chem la o cafea in care sa amestec cuvinte de iubire si dezvaluiri de dragoste, o mana straina mi-a cuprins in pumn palma mea umeda, facandu-ma sa vibrez. Si, in acea clipa, am simtit cum lumea prinde viata, cum atingerea lui ma trezeste dintr-un somn profund, la fel ca in povestea “Frumoasa, din padurea adormita”.
    Si, acum, in noapte desenez in stele chipul acela, ce poarta ochii cerului, chipul barbatului meu parca prea cuminte, pentru ca peste zi, sa culeg zambetul printului meu strain, ce mi-a reinviat lumea.

    Am auzit astazi o melodie draga mie. Si gandul m-a dus la tine Dalila, parte din sufletul meu, si la tine Simona Ioana a mea draga. Si vreau ca acest cantec sa fie pentru voi, pentru iubirea frumoasa pe care o traiti. Dalila, te imbratisez de noapte buna. Simo, de tine mi-e atat de dor. Un dor nelumesc.
    „http://www.youtube.com/watch?v=Xr0gKO6ndjc”

    Anna draga mea- ce frumos imi vorbesti. Iti multumesc-, Corina frumoasa, Raluca cu care imi impart noptile, Roberrta cu sticluta magica, Cristina Bizu iubita, Pisica mea, Monica draga, Atena, Cristina Socaciu, Carmen Sofianu, Ema, Amore, Simona Radoi, Rosanne, Felice, Simone, va zambesc, va iubesc, va iau cu mine in vis.

    Alice, scumpa mea, cu ochii in lacrimi de fericire, iti multumesc mereu, pentru lumea pe care ai creat-o aici, pentru prieteniile frumoase care s-au legat, pentru ceea ce esti, pentru ceea ce sunt de cand te-am cunoscut. Cum spunea Dalila mea, parca e ireal. Dar, e atat de real, de frumos.

    alyce 5 mai 2009 22:07 Răspunde
  • Anna, sa fie intr-un ceas bun! Pastreaza si mie un pahar de sampanie, buna mea!
    Pisica, multam de reteta, dar eu sunt un dezastru in bucatarie, nu ma pricep deloc, cu atat mai putin la prajituri. Prefer sa astept pana in august si sa poftesc la cele facute de tine. 🙂
    Dalila, iti sunt datoare o cafea. Stiu deja locul, sa te invat cu Bucurestiul.
    Noapte buna, dragele mele. Vise frumoase si blande.

    Felice 5 mai 2009 22:11 Răspunde
    • Vin tarziu, ca de obicei, dar am pregatit paharul de vin rosu, sa ciocnesc cu Simona Radoi, si parca as bea si-o dusca de sampanie cu Anna. Oricum, m-am imbatat de aromele ceaiului, asa ca am sa adorm cherchelita.
      Lisa, ma bucur mult, meriti sarutul care sa te trezeasca din somn si meriti si „au trait fericiti pana la adanci batranete”, meriti cu adevarat, noi toate meritam povesti adevarate, intregi, fericite… Rosanne, o sa vina marea poveste, marea lumina! Te tin strans, strans.

      Alice Nastase 5 mai 2009 22:43 Răspunde
  • Felice,bem sigur,curand,pentru mai multe evenimente !
    Si,prajiturele cu ghimbir luam de la Ikea,ca sunt specialisti suedezii in chestii de-astea.
    Si sunt tare bune….
    Cred ca au furat reteta pisicii noastre dragi….

    anna 5 mai 2009 22:35 Răspunde
  • pisica,vreau si eu reteta….

    anna 5 mai 2009 22:36 Răspunde
  • anna, aminteste-mi maine sa iti trimit reteta pe mail. sigur ca ti-o dau, cum sa nu… cu mare drag.
    felice, asa sa fie, daca nu cumva te corupe anna la o sueta de testare…
    noapte buna, Alice, noapte buna dragele mele…

    pisica 5 mai 2009 22:48 Răspunde
  • Nu stiu cum s-a potrivit dar prietenii mei cei mai buni sunt nascuti, asa, ca la aliniere, in intervalul 25 aprilie- 7 mai. Deci de cand m-am intors de prin vacante o tin tot intr-un chef si o sarbatoare. Cu intalniri, cu povesti, cu cantec joc si voie buna. Si cu tot felul de bunatati – of si vai- ce greu e sa rezisti !

    Dar cu toate ca vin de la o cina copioasa, cu un desert minunat, mai ciugulesc si din prajiturile Pisicai – m-ai facut si pe mine curioasa, nu-mi da reteta, nu stiu sa fac prajituri, vreau sa le gust pe cele facute de tine.

    Anna felicitari. Ma bucur mult pentru tine, pentru avansarea ta, pentru intalnirea miraculoasa pe care ai avut-o. Si beau un pahar de sampanie cu tine, doar sunt antrenata, ce mai !

    Alice, Camelia Pisica, InaB, Raluca, Rosanne, Corina, Anna, Amore , GDiana, Ema, Felice, Simone, Simona Radoi, Cristina Bizu, Carmen sofianu, Cristina Socaciu, Ilinca, Monica, Ioana, Blanca, Dalila, Valin, Costi, d-na Florentinamurgoci, Roberrta, Mi, Danutza…va stang la suflet.

    simona ioana 5 mai 2009 22:48 Răspunde
  • Buna dimineata, zeite dragi,
    Pasesc incet sa nu va trezesc. Am facut cafea. Avem frisca, aroma de speranta de la Roberrta, un varf de speranta si ganduri bune pentru o zi asa cum va doriti.
    Va imbratisez. Va iau cu mine in gand si-n suflet.

    Felice 6 mai 2009 5:13 Răspunde
  • Buna dimineata!
    Incep o noua zi sub impresia si lumina trimisa de la Techirghiol de Anna, de lacrimile si emotia fericirii sensibilei Alyce si de bucuria imensa de a fi parinti adusa de Pisica.
    va fi o alta zi nebuna cu alergatura si ceva stress si putina tristete(ma despart de cei trei motanei ai pisicii mele Pufi) dar dincolo de astea toate mi se vor parea mai usoare pentru ca plec la intalnirea cu STRESSUL pregatita si imbogatita.

    gdiana 6 mai 2009 6:08 Răspunde
  • Ce bine miroase cafeaua voastra. Va spun si eu Buna dimineata, inainte de a-mi incepe ziua cu chipul blond al frumosului meu, cu care sunt obisnuita sa imi petrec dimineata. Azi mi-am propus sa lenevesc, sa stau mai mult cu voi, sa ajung si eu la ceaiul vostru, pe care in ultimul timp, il beau cam rece.

    Anda, inca nu am ajuns la Marty. Te astept pe tine, si mergem impreuna, da?
    Anna draga, felicitari pentru promovare!
    Felice, jumatatea mea de rima, mai e putin si vin in Bucuresti. Definitiv. Nici nu va imaginati cat de mult astept.

    Alice scumpa, da, toate meritam “au trait fericiti pana la adanci batraneti”. Si cat m-as bucura sa fie asa.

    Buna dimineata, Alice draga-draga! Buna dimineata, Felice si Gdiana draga! Buna dimineata!

    alyce 6 mai 2009 7:11 Răspunde
  • Buna dimineata, Zeite!

    Felice, ma asez si eu cateva minutele la cafeaua facuta de tine, cu iz de fericire, ptr. tine, ptr. mine, ptr. toate toate. Asa sa fie…

    Ziua de azi sa va fie buna si senina!

    Roberrta 6 mai 2009 7:28 Răspunde
  • Roberrta, multumesc pentru gand, am ascultat si melodia, sunt sigura ca si eu ranesc pe cineva, undeva, dar eu explic si argumentez si decodific cuvintele si gesturile care dor, eu nu ranesc cu indiferenta sau amagire, eu ranesc prin puterea cu care traiesc…Nu ca o razbunare sau palma , nu ca in legea talionului, nimic premeditat.Doar sufletul meu alege asa. Iert si ranesc, mai mult poate decat am fost ranita…
    Da, Anda, le simt proaspete, asa cum imi simt tineretea, copiii, sufletul, viata.Cuvintele intotdeauna aduc fragezime in rostul meu pierdut.
    Buna dimineata tuturor.

    rosanne 6 mai 2009 7:47 Răspunde
  • AlinaG 6 mai 2009 8:12 Răspunde
  • Buna dimineata, o zi vesela la toata lumea! Anna, om minunat si incercat- pupici si felicitari de avansare. Astept sa ne revedem, in curind.
    Ma bucur si de vestea blonda a lui alyce, in sfirsit…Sper sa va stiu fericite, e nevoie de atita iubire, de dat si primit!
    Va trimit felii de timp bun la toate (fiindca timp am destul, soarele e cam zgircit in regiunea mea de un timp, avem sub 7 grade…)…Salutari Simona Radoi, Amore, sunt sigura ca vom avea alte ocazii sa ne vorbim, sa ne vedem.

    corina ingman 6 mai 2009 9:35 Răspunde
  • buna dimienata dragele mele,

    un dimineata la pranz, sunt inca acasa, programul meu este azi de dupa masa…pana seara..
    am cazut ieri obosita, golita de ganduri, dar cu vocea unei zane cu care ne-am impartit ceaiul si cunostintele (lumea e mica draga mea simone:)) )!!

    Alyce, frumoasa mea in noapte, imi esti atat de aproape- am citit pe nerasuflate cuvintele tale. esti atat de profunda, atat de zeita!
    Rosanne si mie imi este frica sa ma mai uit in trecut, mi-e teanma ca m-ar lua iar de-a valma. Si tac, si nu mai bat la usi- le las asa cum vor, le las inchise.
    Imi traiesc prezentul, imi schitez tremurand viitorul!

    Anna, te-am felicitat aseara in gand, inainte de a aluneca spre somnul miluitor!
    Corina – iti trimit zambetul meu sub ploaia ce nu ne mai lasa, un zambet care cu siguranta ne va icalzi cele 7 grade!
    Alice iubita mea, apropiata mea iti multumesc iti multumesc pentru tot…sa ai o zi buna.

    raluca 6 mai 2009 11:19 Răspunde
  • Buna ziua cu mult soare din orasul nostru frumos ( nu-i asa Carmen Sofianu?)! La noi sunt triluri vesele si ploaia e departe…

    Blanca237 6 mai 2009 11:44 Răspunde
  • Va imbratisez si eu pe la amiaza, intr-o scurta pauza in care gandul meu a zburat spre voi. Si eu cad seara de oboseala, si eu adorm in gand cu cuvintele voastre, cu vocea cristalina a Ralucai uneori, pe care o simt atat, atat de aproape! Nu apuc sa scriu, dar vorbele voastre imi merg in inima si de multe ori ma trezesc vorbind cu voi in gand, impartasind, razand, tinandu-ne de mana… Sunteti atat de minunate!
    Alice, e incredibil ce ai cladit aici!…

    simone 6 mai 2009 11:55 Răspunde
  • Azi, 06.05. 2009, Gradina Botanica de la malul Dunarii!!! Explozie de bine, de cald, de viitor…Sursa: ochi mirati de copil
    As vrea sa trimit catre voi, Zane ale primaverii, toate zambetele suave, toata lumina mirata din ochii lor, ai elevilor mei. Sunt gingasi, ca ingerii-ghiocei, le sunt gandurile curate, ca lacrima salciei-plangatoare. Imi iau putere de la ei, zi de zi.
    Si cat as vrea sa invadez lumea cu lumina lor.
    Ma gandesc sa incep imprastiind minunea aceasta in casa-inima a Alicei, de aici, trebuie ca ajunge la voi in suflet. In timp record va contamina lumea de bine, de cald, de viitor.

    mi 6 mai 2009 13:33 Răspunde
  • Buna ziua, la pranz! Eeeee, uite, azi sunt cu mult mai vesela! Si va pup mult si ma gandesc la voi! Va imbratisez, ma bucur ca suntem! Cu drag!

    Simona Radoi 6 mai 2009 13:52 Răspunde
  • Dragele mele Zane-Primavara,
    Azi am fost contaminata de bine, de cald, de viitor…
    Minunea s-a intamplat intr-o Gradina Botanica dintr-un oras de la malul Dunarii…Sursa: ochi de copil, mari cat mirarea …
    Am lumina, multa lumina de la ei…As vrea sa o revars in casa-inima a Alicei, iar de aici, catre inimile voastre! caci voi, prin menirea voastra, o imprastiati in lume. Si nadajduiesc sa contaminam lume cu bine, cu frumos, cu viitor. Sursa, copiii…dalbi precum ghioceii-ingeri!

    mi 6 mai 2009 14:03 Răspunde
  • am scris, am postat, am esuat…o data, de doua ori…net-ul mi-a jucat feste…
    am rescris, am re-postat, am reusit. Si iata, ca am doua postari pentru acelasi mesaj…O fi vreun semn???

    mi 6 mai 2009 14:10 Răspunde
  • Da, Mi- obiectivul tau a fost atins- aici in Elvetia, la mine a ajuns lumina ta…

    corina ingman 6 mai 2009 14:12 Răspunde
  • Va sarut suflete frumoase!
    Te sarut , draga Blanca! Cand ne vedem la cafea? E posibil sa ne cunoastem?…
    Draga Felice si draga Anna, eu vin pe 15 mai in Bucuresti, dar sa vedem cand ajung si cum ma organizez. Mi.ar placea sa fim impreuna.
    A inceput ploaia de vara, Blanca!Apoi iese soarele.
    Draga Anna, eu iubesc sampania si vinul rosu. Inchin un pahar pentru tine. Felicitari si spor in continuare!
    Draga Pisica, vreau si eu prajitura cu ghimbir! Mie imi place sa fac bunuri si te rog frumos sa imi dai reteta.
    Draga Rosanne, tu esti trista si nu te vreau asa! Poezii vesele nu am, fir.ar sa fie!!!…Iti trimit un buchet de garofite mov…Abia au inflorit si sunt atat de fragile, de superbe!
    Draga Alice, aseara am revazut ” Balada lui Bobby Long”. Ne.am uitat impreuna?
    Va tin pe toate de mana si va iubesc ” ca sarea in bucate”.

    Carmen Sofianu 6 mai 2009 14:21 Răspunde
  • Draga Carmen , din pacate nu ne cunoastem . Multumesc pentru invitatia la cafea dar te rog sa ingadui ( am observat ca esti blanda ) sa mai amanam intalnirea deoarece astept sa-mi treaca melancoliile de primavara si nu vreau sa te contaminez , eu mai hibernez putin…
    Gradina mea , cu flori si micute legume e bucuroasa de ploaia de vara. Te sarut si iertare daca te-am suparat

    Blanca237 6 mai 2009 14:29 Răspunde
  • Am urmarit si eu „Balada lui Bobby Long”,si mi-a placut

    Blanca237 6 mai 2009 14:31 Răspunde
  • In urma cu zece ani, la ora 8 dimineata, intr-un loc in care soarele se oglindeste in Mediterana, s-a nascut ingerul vietii mele, iubitul meu fiu Angelo.
    Sarbatorim azi cu o petrecere surpriza dupa ora 18.
    Sunt asa fericita.
    Va pup dragele sufletului meu. Traiesc zile frumoase. Multumesc lui Dumnezeu pentru lumina din sufletul meu.

    Cristina Bizu 6 mai 2009 14:33 Răspunde
  • La multi ani, fericiti si cu sanatate! Petrecere plina de distractie si cu multi prieteni sa aiba micul Angelo!

    Blanca237 6 mai 2009 14:38 Răspunde
  • Cristina Bizu, draga mea, La multi ani, lui Angelo! Sa cresasca mare si sa te bucuri de el. Petrecere frumoasa, sa aveti! Ma bucur mult sa citesc ca esti bine, ca traiesti zile frumoase, cum spui tu.

    alyce 6 mai 2009 14:41 Răspunde
  • Scumpa Cristina Bizu, sa-ti traiasca fiul, sa fiti sanatosi, iubiti si bucurosi, sa aiba noroc! La multi ani, cu mult drag!

    Simona Radoi 6 mai 2009 14:44 Răspunde
  • Multumesc Blanca, multumesc Alyce micuta mea. Te sun si vorbim.

    Cristina Bizu 6 mai 2009 14:44 Răspunde
  • Multumesc Simona Radoi si doresc tuturor de aici sa traiasca zile frumoase.

    Cristina Bizu 6 mai 2009 14:45 Răspunde
  • La multi ani la ingerul tau, draga Cristina, sa te bucuri de el, sa fie iubit si sa aiba noroc si sanatate- petrecere faina!

    corina ingman 6 mai 2009 15:05 Răspunde
  • La multi ani micului tau print, Cristina! Sa fie sanatos si iubit! Petrecere frumoasa!

    Carmen Sofianu 6 mai 2009 15:33 Răspunde
    • Va iubesc, si cu asta-basta! La multi ani, Angelo, te imbratisez, pe tine si pe mamica ta superba!

      Alice Nastase 6 mai 2009 15:35 Răspunde
  • Corina, ce bine ca te-a ajuns lumina de aici!
    Cristina, esti binecuvantata! Sanatate, bucurie intru ani multi fiului tau si familiei voastre!

    mi 6 mai 2009 15:48 Răspunde
  • Cand e ziua cuiva drag, am obiceiul sa-i spun la multi ani si persoanei si mamei acestuia. Pentru ca, consider, ca e ziua amandurora: a copilului ca s-a nascut si a mamei ca l-a nascut. Asadar…La multi ani, Angelo si Cristina! Viata lunga si frumoasa, va doresc. Si noroc!
    Anna, felicitari! La sampanie parca as veni si eu!
    Familia, pentru toata lumea un zambet si o imbratisare mare, mareeeee.

    Ema 6 mai 2009 16:07 Răspunde
  • Anna, te imbratisez cu un mare drag! Si sampanie, da! Si felicitari!

    Simona Radoi 6 mai 2009 16:14 Răspunde
  • Blanca, nu sunt suparata. Astept sa ne vedem cand te simti in forma. Ma bucur ca ti.a placut filmul. Este deosebit.

    Carmen Sofianu 6 mai 2009 16:45 Răspunde
  • Cristina Bizu, la multi ani fiului tau, la multi ani si tie, ca mama.

    Valin 6 mai 2009 17:04 Răspunde
  • Sa-ti traiasca fiul iubit, Cristina!
    Carmen Sofianu, multumesc pentru garofitele mov, sigur mi-ar placea sa le am in maini.Si asta e unul dintre motivele pentru care mi-am ales meseria asta…In legatura cu poeziile..probabil nu am starea pentru a intelege si altceva decat zvacnirea cuvintelor care rostesc durere si dor.
    Alyce, ma bucur enorm pentru tine…Sa-ti fie bine, sa traiesti frumos!
    Crsitina S,Raluca, Roberrta, Dalila, Sara, Anna, Corina, Ema, Pisica, Amore, Atena, Simona Radoi, Blanca, Mi, Costi, Valin, va imbratisez pe toti.
    ALICE….

    rosanne 6 mai 2009 17:06 Răspunde
  • Cristina, la multi ani pentru ingerasul tau drag, sa-ti creasca fericit, iar noi sper sa iti uram in fiecare an la fel!

    simone 6 mai 2009 17:37 Răspunde
  • La multi ani, puiut al Cristinei! Sa fii iubit si norocos!

    Anna, sa fie intr-un ceas bun!

    Alice, Rossane va tin de mana…

    Si pe voi toate va imbratisez cu drag: Felice, Corina, Alyce, Carmen, Pisica, Robertta, Simona Ioana, Simone, Simona Radoi, Raluca, Dalila, Ema, Amore, Atena, Mi, Blanca, Ina B, Ilinca…zeite cu suflete mari!

    Cristina Socaciu 6 mai 2009 17:43 Răspunde
  • Dincolo
    de Marin Sorescu

    Femeia asta
    are pe cineva în baie.

    VorbeÅŸte cu mine,
    mă iubeşte sincer,
    dar cineva se tot foieşte în sufletul ei,
    dincolo de mine.
    Îi citesc în ochi,
    în păr,
    în linia vieţii din palmă
    că această casă n-are decât o singură intrare,
    că-mi ascunde pe cineva în baie.

    Sau, mă rog, în casa vecină,
    sau într-o altă casă,
    undeva pe stradă,
    într-alt oraş, sau într-o pădure,
    ori pe fundul mării.

    Cineva stă ascuns acolo,
    pândindu-mi gândurile,
    ascultând sentimentele mele eterne
    cu ochii pe ceas.

    Cristina Socaciu 6 mai 2009 17:46 Răspunde
  • La multi ani cu noroc,Angelo si Cristina!
    va imbratisez „familie”

    Ina B 6 mai 2009 17:57 Răspunde
  • Buna seara, Zeite!

    Ma alatur si eu petrecerii lui Angelo, Cristina Bizu sa-ti traiasca minunea de inger, sa te bucuri de el si el de mama lui! Sa-i transmiti ca aici, in casa si-n inima dragei noastre Alice, il imbratisam toate toate!
    Dragele mele, ma bucur in fiecare zi cand va gasesc aici, la fel de calde, de bune si de…altfel. Iar cand va adresati mie, imi tresare inima de bucurie: ca ma primiti, ca ma pastrati in ganduri si-n randuri.
    Desi incerc din rasputeri sa nu privesc in urma, azi am avut prilejul sa schimb cateva randuri, destule, cu cineva care acum cativa ani era centrul universului ptr. mine, era totul in mintea si-n inima mea, o iubire imposibila pe atunci, imensa si extrem de dureroasa ptr. mine, o lume paralela care-mi era interzisa, o dragoste ce trebuia sacrificata. Si astazi am realizat, cu mare bucurie ca vindecarea e integrala, e reala, ca oricate ofrande ar cere si oricat timp ar fi necesar, intr-o zi, cand nici nu te astepti, simti usurarea asta. Si chiar daca inima mai poarta o cicatrice, nici chiar acel semn nu e dureros, ramane doar un semn ca ai trait o iubire.
    Oricate lacrimi scalda, alimenteaza si insotesc durerea…vindecarea vine. Candva nu mai credeam ca se va intampla. Acum stiu si va rog sa credeti.

    Va imbratisez pe fiecare in parte!

    Roberrta 6 mai 2009 18:04 Răspunde
  • Am stat cu inima cat un purice gandindu-ma ca te-ai suparat draga Carmen dar tu cu nobletea pe care am banuit-o de la inceput , m-ai inteles asa de bine… Multumesc.

    Blanca237 6 mai 2009 18:12 Răspunde
  • Multumim tututor pentru urari, si acum: tort si sampanie (fara alcool) pentru toata lumea.
    Poftiti la dans!

    Cristina Bizu 6 mai 2009 18:20 Răspunde
  • Draga Cristina, fac si eu un dans cu voi si va doresc o seara de pomina!
    Sunt inca la job, dar inchid calculatorul si merg acasa. Acolo fiecare e cu laptopul lui, iar eu nu am loc.
    Asadar, pe maine zeite !

    Carmen Sofianu 6 mai 2009 18:27 Răspunde
  • la multi ani cristina! la multi ani angelo!
    vine si pisica la petrecere… curand.

    pisica 6 mai 2009 18:35 Răspunde
  • Carmen Sofianu 6 mai 2009 18:39 Răspunde
  • Multumim, pot veni si cu fiica mea ? are virsta apropiata de cea a fiului tau si ne place dansul, rau de tot; punem si muzica ? aruncam si confetti ?

    Valin 6 mai 2009 19:02 Răspunde
  • Mi, esti din Galati? 🙂

    Bianca 6 mai 2009 19:06 Răspunde
  • La multi ani, Cristina, pentru fiul tau! Sa creasca mare si sa fie norocos si mandru de mama lui! Wow, ce de petreceri avem aici in ultima vreme! Sa facem o rezerva de sampanie ca simt eu ca o sa mai avem multe lucruri frumoase de sarbatorit.
    Petrecere frumoasa! Seara buna, tuturor.

    Felice 6 mai 2009 19:07 Răspunde
    • Ce petrecere grozava ati incins aici! Ne vom imbata de dragoste si vorbe frumoase- singura betie de care mi-e mereu dor, si de pe urma careia nu ma doare capul!
      Cristina Bizu, esti o gazda grozava!
      Cristina Socaciu, stii cat iubesc poezia asta a lui Marin Sorescu? Am purtat-o in mine ani si ani de-a randul, a fost poezia mea si a prietenei mele din liceu, Alina Iordanescu, ne-am cutremurat de adevarul, de tristetea, de singuratatea inchistata in versurile ei. Dar acum e o petrecere, sa ne bucuram asadar! Hava Nagila- sau gaudeamus igitur… totuna…
      Dalila, nu cred ca vin la targul de carte din Iasi, dar saptamana viitoare, joi, voi avea o intalnire cu cititorii din Suceava, deci pe aproape, cred…

      Alice Nastase 6 mai 2009 19:25 Răspunde
  • dalila eu zic sa-ti faci repede rezervare de drum la suceava… ce-ti face trandafirul?
    imbratisez pe toata lumea, ma bucur de toata lumea cu un ochi… cu celalalt citesc, pregatesc ziua de maine, ziua de poimaine… caci ma asteapta doua zile lungi.

    pisica 6 mai 2009 19:33 Răspunde
  • Alice, imi place si mie mult, mult, mult poezia aceasta. Dar azi zambesc cu tine!

    Cristina Socaciu 6 mai 2009 19:40 Răspunde
  • la multi ani albastra mea mamica, cristina bizu, mama celui mai frumos inger, angelo!
    http://www.youtube.com/watch?v=vLHleQ5BI3o

    pisica 6 mai 2009 19:51 Răspunde
  • Cine m-a uitat asa, cine n-a venit nciodata dar mi-a trimis dorul, cine ma pedepseste pentru o viata viitoare, cine se razbuna pentru o viata trecuta, pe cine am facut sa sufere o zi incat eu sa sufar o viata, cine mi-a lasat lacrimile pe fundul cutiei ca sperante pentru scurgerea lor, cine mi-a dat doar o oglinda in locul unui suflet geaman, cine ma striga in mutenie, pe cine nu aud…
    Cand voi rade cu ambele colturi ale gurii mele, cand voi rasturna piramida amintirilor cu baza in sus, cand imi va straluci pielea in intuneric, cand voi primi suras din luciul apei, fara sa ma inchipui Narcis…
    Cum sa prind aerul in palme, fara sa-l strang intre degete, cum sa privesc in ochi si sa spun ‘te iubesc” si sa cred, si sa visez, si sa simt…

    „Un fir de paianjen
    Atarna de tavan,
    Exact deasupra patului meu.

    In fiecare zi observ
    Cum se lasa tot mai jos.

    Mi se trimite si
    Scara la cer-zic,
    Mi se arunca de sus!

    Desi am slabit ingrozitor de mult,
    Sunt doar fantoma celui ce am fost,
    Ma gandesc ca trupul meu
    Este totusi prea greu
    Pentru scara asta delicata.

    -Suflete, ia-o tu inainte,
    Pas! Pas!”
    Marin Sorescu, Scara la cer

    rosanne 6 mai 2009 19:52 Răspunde
  • Va imbratisez, ma tin de mainile voastre toate, gand usor de seara va trimit, noapte buna!

    rosanne 6 mai 2009 19:55 Răspunde
  • Eu te tin strans de mana, Rossane…stii asta…

    Cristina Socaciu 6 mai 2009 19:57 Răspunde
  • Satula fiind de atata noapte, am cautat in intunericul perfid, o pata de lumina, o samanta de albastru, o umbra plaida de soare, ceva, orice. Si atunci cand am zarit o scanteie tremuranda, m-am agatat de ea, cu speranta ca voi iesi din bezna mea. Si, m-am catarat pe aripile unui vis, pe care il doream de mult a fi adevarat. Si cu tocuri ascutiete, am pasit in poveste, si flecurile mele au calcat peste toate indoielile, peste toata necredinta mea, si m-am pomenit zambind de mana cu el. Si, a trecut o ploaie rece de primavara, si a lasat in urma ei un curcubeu viu, sub noantele caruia s-a scris inceputul povesti despre “noi doi” si “impreuna”.

    Vin si eu la petrecere, vin cu fericire in zambet, si in suflet. Ralu din noapte mea, in seara asta te imbratisez tare tare.
    Alice frumoasa mea, Pisica iubita, Cristina Socaciu, Felice, Bianca, Carmen Sofianu, Rosanne, Cristina Bizu, Blanca, Roberrta, Ina B, Simone, Valin, Ema, Mi, Corina draga, Simona Radoi, Alina G, Gdiana, va starang la sufletul meu, mereu mereu.

    Buna seara!

    alyce 6 mai 2009 19:59 Răspunde
  • si pisica te tine de mana rosanne, si pe lisa mic… si pe voi toate…
    valin, bun gasit… si bine a venit fetita ta la petrecere.
    Alice sa ne imbatam cu vorbe frumoase.
    ema, unde esti ema mea?

    pisica 6 mai 2009 20:14 Răspunde
  • Multumiri, alyce! O noapte frumoasa tuturor!

    Bianca 6 mai 2009 20:16 Răspunde
  • Draga Alyce, imi pare bine ca e soare pe strada ta ! Noapte buna tuturor si sa visati ceea ce va doriti si maine sa se indeplineasca!

    Blanca237 6 mai 2009 20:36 Răspunde
    • Rosanne, te port in inima mea.

      Alice Nastase 6 mai 2009 20:43 Răspunde
      • Am ascultat si am plans, de dor si de recunostinta pentru marea dragoste care mi-a fost data cand nu mai asteptam nimic… Cate risipiri pana acum. Cata lumina in noaptea asta… „There are no victories, in all our histories, without love”.

        http://www.youtube.com/watch?v=2vAQx1y1CcE&feature=related

        A stone’s throw from jerusalem
        I walked a lonely mile in the moonlight
        And though a million stars were shining
        My heart was lost on a distant planet
        That whirls around the april moon
        Whirling in an arc of sadness
        I’m lost without you I’m lost without you
        Though all the kingdoms turn to sand
        And fall into the sea
        I’m mad about you I’m mad about you

        And from the dark secluded valleys
        I heard the ancient songs of sadness
        But every step I thought of you
        Every footstep only you
        And every star a grain of sand
        The leavings of a dried up ocean
        Tell me, how much longer? how much longer?

        They say a city in the desert lies
        The vanity of an ancient king
        But the city lies in broken pieces
        Where the wind howls and the vultures sing
        These are the works of man
        This is the sun of our ambition
        It would make a prison of my life
        If you become anothers wife
        With every prison blown to dust
        My enemies walk free
        I’m mad about you I’m mad about you

        And I have never in my life
        Felt more alone than I do now
        Although I claim dominations over all I see
        It means nothing to me
        There are no victories
        In all our histories, without love

        A stone’s throw from jerusalem
        A walked a lonely mile in the moonlight
        And though a million stars were shining
        My heart was lost on a distant planet
        That whirls around the april moon
        Whirling in an arc of sadness
        I’m lost without you I’m lost without you
        And though you hold the keys to ruin
        Of everything I see
        With every prison blown to dust,
        My enemies walk free
        Though all the kingdoms turn to sand
        And fall into the sea
        I’m mad about you I’m mad about you

        Alice Nastase 6 mai 2009 21:28
  • Da, Bianca, sunt din Galati.
    Adoptata, oarecum, dar stii cum se spune, ,,acasa” este acolo unde ii ai pe ai tai.
    Ma simt onorata de atentia pe care mi-ai acordat-o.
    Lumea mea este modesta. Dar onesta si generoasa. Sunt invatatoare si ma rog Marelui Dumnezeu sa am multe zile inainte, caci stiu ca toate imi vor fi inseninate de lumina din ochii lor.
    Ma strecor, seara de seara in asternut si pana adorm, ma alint cu amintirile din ziua ce-a trecut…Seara de seara, 22 de ani, am fost rasfatata de mangaierea lor. Mi-ar placea sa pot sa trimit fiecarei zeite de aici, cate ceva din acest rasfat regal.
    Dar voi sunteti zeite si stiti deja totul…
    Somn pufos, mangaiat de toti ingerii-copii ai vostri si ai lumii!

    mi 6 mai 2009 21:17 Răspunde
  • http://www.youtube.com/watch?v=IUnyHJ6ye8k&feature=related

    … sa nu uiti cristina bizu sa-i soptesti ingerului tau: I can”t smile without you… desi stiu, cu el incepe zambetul tau mereu…
    noapte buna tuturor

    pisica 6 mai 2009 21:19 Răspunde
  • Alice, am trait in Suceava 15 ani.Vei simti si tu hrana sufletului meu de acolo si sunt fericita!
    Vei simti vibratiile pamantului curat , ale sufletelor calde …
    Mi-e dor de Suceava, dar acum, stiind ca TU vei fi acolo, mi l-am mai potolit. Parca m-ai lua si pe mine, asta simt…
    Drum bun, simtiri pline, gand de reintoarcere acolo, cu prima ocazie, draga noastra Alice!

    mi 6 mai 2009 21:28 Răspunde
  • ma bucur pentru lumina ta Alice.
    eu ascult inca scorpions-lonely nights si nu, nu-l postez, ar fi nepermis si nedrept…
    dar imi port de zambet si de bucurie ca e lumina la tine.
    o pisica neagra te vegeaza cu lacrima ei…

    pisica 6 mai 2009 21:32 Răspunde
  • Cristina Bizu, LA MULTI ANI pentru ingerul tau. Frumos nume i-ai ales! Sa-ti creasca mare si sa te bucuri de el. Te imbratisez cu drag, sarbatoresc alaturi de voi.

    Valin imi plac petrecerile cu confetti. Mai ca as veni si eu, dar singura- se poate? Nu am pe nimeni de varsta adecvata, am trecut de mult la o alta categorie dar am ramas cu nostalgia petrecerilor galagioase din vremea aia.

    Buna seara. Nu stiu cum se face ca tot tarziu ajung pe-acasa, la Familie. A pus cineva de-un ceai? Mai primesc si eu o cescuta?

    simona ioana 6 mai 2009 21:40 Răspunde
  • Simona Ioana, ti-am pastrat eu o ceasca de ceai. E de vanilie…eternul meu ceai de vanilie.
    Alice, scumpa mea, ma bucur pentru marea ta dragoste, care ti-a fost data atunci cand nu mai asteptai nimic, cum spui tu. Ma bucu,r asa cum ma bucur pentru toate care iubiti si vi se raspunde cu iubire.

    alyce 6 mai 2009 21:47 Răspunde
  • si eu iti aduc ceai… si zambet si dor de tine, simonaioana.

    pisica 6 mai 2009 21:48 Răspunde
  • Simona Ioana, se poate desigur, dar asta nu e petrecerea mea; Noi dansam deseori pe muzica din VH1; pun eu de ceai si masa frugala, dar noi suntem cu vin pacatos si muzica soptita, asa ca ti le las pregatite pe masa linga geam.

    Valin 6 mai 2009 21:57 Răspunde
  • Cantec soptit (Zaharia Stancu)

    Odată am ucis o vrabie
    Am tras cu praÅŸtia-n ea ÅŸi am lovit-o
    Pe urmă o zi
    Şi-o noapte întreagă
    Am tot plâns-o şi am tot jelit-o

    Nu m-a bătut mama, nu m-a certat
    În mână ţineam o bucată de pâine
    Degeaba mi-a spus
    Degeaba mai plângi
    Ce-ai omorât omorât rămâne

    Mai târziu am crescut flăcăiandru
    Şi m-am îndrăgostit nebuneşte de-o fată
    Dar nu ÅŸtiu de ce
    ÃŽntr-o zi a murit
    Şi-n altă zi a fost îngropată

    Demult nu mai trag cu praştia-n vrăbii
    Demult nu mai merg la nici o-ngropare
    Când soarele-apune
    După nişte măguri
    Şi răsare în flăcări din mare.

    … cate amintiri va aduce aceasta poezie?
    presimt un zambet de la simonaioana, un abur de nostalgie de la Alice…
    va imbratisez si va iau cu mine in vise

    pisica 6 mai 2009 21:58 Răspunde
    • Of, Pisica vrajita… Alyce, Valin, Simona Ioana, Mi, Blanca, Bianca, Cristinele dragi… Pentru toti, noapte buna. Da, adorm prin aburi nostalgici, dar adorm zambind zilei de maine de care mi-e dor de pe acum.

      Alice Nastase 6 mai 2009 22:03 Răspunde
      • Fredonez cu tine, Roberrta! Somn usor…

        Alice Nastase 6 mai 2009 22:05
  • M-am mai incarcat nitel cu lumina ta, Alice, mi-am mai hranit sufletul cu cuvintele voastre, Zeite dragi si Lorzi cuminti, iar acum ma retrag spre nani cu piticul meu, nu inainte insa de a va adresa ultimul gand al zilei: noapte frumoasa tuturor!

    Va imbratisez, de ma lasati, mult mult…

    Ps: o sa adorm fredonand, Pisica draga, ce amintiri…multumesc!

    Roberrta 6 mai 2009 22:03 Răspunde
  • Va scriu, ca va iau cu mine in vis si ca va spun Noapte buna, cu vise colorate.
    Noapte buna, Alice scumpa. Noapte buna, dragilor.

    „Trupul si sufletul meu sunt inceputul unui mare cantec si tremurul mainii care-l cauta.”

    alyce 6 mai 2009 22:07 Răspunde
  • Multumesc Valin. Am sa vin pe furis, sa nu trezesc pe nimeni.

    simona ioana 6 mai 2009 22:07 Răspunde
  • Pisica, vibrez cand citesc poezia. De fapt eu aud cantecul- ce frumoase erau piesele lui Poesis. Cu ei am descoperit poezia lui Zaharia Stancu, a fost o mare surpriza pentru mine.

    Am uitat de mult cum arati
    dar poate ochii-ti erau albastrii
    parul aprins ca paduri toamna
    mainile mici si viorii.

    Am uitat de mult cum vorbesti
    dar poate aveai glasul scazut
    mai aud, ca prin somn, o vioara
    inganand in trecut…

    Nici nu-mi pasa de tine, nu-mi pasa
    dac-ai murit, daca traiesti
    doar o ciuda smintita ma zbuciuma
    cresti din zapezi si matase…

    simona ioana 6 mai 2009 22:13 Răspunde
  • Incep postare pt mesajul meu de la multi ani pt fiul cristinei bizu
    http://www.youtube.com/watch?v=N4xgh5_IvDU
    Continui mesajul cu salutul meu: Buna seara doamne, domnisoare, zeite! Imi deveniti dragi! Si ma bucur! Simt ca nu mai am prieteni, simt ca pe cei pe care i-am avut, doar am crezut ca ii am. Asa multe dezamagiri de la oameni de care zici ca sunt ai tai pt totdeauna… Din pacate, nu ai multi pt totdeauna. Ai mama pt totdeauna, ai amintirile pt totdeauna, ai sufletul tau pt totdeauna, ai iubirea mereu cu tine, te ai mereu pe tine. Azi iar m-am intristat, azi iar am trecut pe langa locurile noastre, azi iar l-am revazut pe chipurile fiecarui om, azi iar si iar. Azi iar am inceput sa numar secunde. Azi iar i-am dedicat toate trairile mele, toate cantecele ascultate si toata bucuria simtita. Si maine voi face la fel, pt ca regasirea noastra se va face pe aceste trairi, cantece si bucurie.

    ilinca 6 mai 2009 22:19 Răspunde
  • si acum mi-e mie emotie pe gand si pe suflet, sora mea… ” am uitat de mult cum arati”…oare cati ani au trecut? oare unde eram mai frumosi, in anii de-atunci sau in anii de-acum?
    ce amintiri… ce zambet…
    te sarut zi a lui ieri, te iubesc zi a lui astazi, te promit frumoasa zi a lui maine…
    noapte buna.

    pisica 6 mai 2009 22:24 Răspunde
  • Alice, ce vraja a venit dinspre tine. Imi doresc sa te insoteasca si maine, sa iti umple sufletul si bucata de viata ramasa in penumbra. Daca tu nu meriti asta atunci cine o merita ?!
    Minunata piesa lui Sting. In varianta italiana pe care o canta cu Pavarotti spunea ” io muoio per te” – eu mor de dragul tau. Cineva isi va sopti asta la ureche, in curind, simt eu ca asa va fi!

    simona ioana 6 mai 2009 22:38 Răspunde
  • Si daca tot m-a provocat Pisica …

    “Ce sa-ti aduc iubito de pe mare ?”
    O intreba in soapta intr-o zi
    “Din insule pierdute-n departare
    Cea mai frumoasa floare care-o fi”

    Un an intreg corabia cu panze
    In insule opri si stranse-n ea
    Morman de flori, caci fiecare floare
    Ce-a mai frumoasa in felul ei era.

    Dar florile prea multe intr-o seara
    Cu pesti de aur prinsi la subtiori
    Corabia de flori o scufundara
    Si toti murira, incolaciti de flori.

    Pe tarm stau doua fete-n asteptare
    “Ce ti-ai dorit ca dar pentru-acest an?”
    “Nu-mi mai aduc aminte, mi se pare
    Cea mai frumoasa scoica din ocean”.
    (Zaharia Stancu)

    simona ioana 6 mai 2009 22:51 Răspunde
  • Hai Cu Mine – Zaharia Stancu

    Hai cu mine pana la capatul lumii,
    Poate lumea are totusi un capat.
    Acolo vom gasi grau de aur,
    Fiecare fir va avea o mie de spice,
    Fiecare spic va avea o mie de boabe.

    Hai cu mine pana la capatul lumii,
    Poate lumea are totusi un capat.
    Acolo vom gasi struguri albastri,
    Fiecare butas va avea o mie de struguri,
    Fiecare strugure o mie de boabe,
    Fiecare bob o mie de butii de must.

    Hai cu mine pana la capatul lumii,
    Poate lumea are totusi un capat.
    Acolo vom gasi paduri uriase,
    Paduri de plopi cu crestetu-n cer,
    Paduri de stajar cu radacinile
    Infipte adanc pana la miezul planetei.

    Acolo vom gasi trista mea dragoste,
    Patimasa mea dragoste o vom gasi
    Culcata in iarba coapta de soare
    Ori poate culcata pe un nor alburiu,
    Pe un nor de argint alburiu …

    Hai cu mine pana la capatul lumii,
    Poate lumea are totusi un capat.

    Daca tot ai scris, Simona, de Zaharia Stancu, am si eu o poezie care imi place.

    alyce 6 mai 2009 23:12 Răspunde
  • Alyce minunata poezia.
    Noapte buna.

    simona ioana 6 mai 2009 23:21 Răspunde
  • Vin mereu tarziu, martor tacut al celor scrise si zambite deja…Somn lin!

    Cate risipiri pana acum, Alice…
    Introducerea ta la cartea noastra se termina cu o propozitie dureros de reala pentru mine…da, si mie cartea mi-a redesteptat increderea in oameni frumosi, in lucruri cladite de mine, in felul meu de a fi care se incapataneaza sa nu se imunizeze in fata a aceea ce se pare ca ii face rau. Scrisul m-a salvat repetat, la propriu si la figurat, de la moarte. Iar cartea cu inima rosie captiva intr-o colivie de aur a facut sa nu ma mai gandesc la ea vreodata. Colivia se deschide mereu din interior, nu-i asa?

    Anda 7 mai 2009 1:14 Răspunde
  • Buna dimineata, astazi fac eu cafeaua! O las langa noptiera fiecareia, sa sortibi cate o gura inainte sa va dati jos din pat :)…hmmmm, e buna!

    Soso 7 mai 2009 6:15 Răspunde
  • …a plouat nesfarsit…curtea plina de papadii galbene mirosea a copilarie…am coborat treptele ,incet,sa nu sfaram amintirile …le-am adunat cu grije,a mia oara..clipe frumoase..zambete strengaresti,povesti in miez de noapte,cadouri parfumate ascunse in tufele de mac..lacrimile se amestecau cu ploaia..care de care mai fara de sfarsit..

    …ca prin vis,am auzit telefonul:”mami,te-astept acasa,sa nu plangi ,te rog!

    Am crescut? ANA BLANDIANA

    „Am crescut? Suntem oameni maturi?
    Câte mii de nuanÅ£e putrezesc o culoare…
    Dragi ÅŸi ridicole, departe sunt zilele
    Când lumea o-mpărţeam în buni şi răi.
    Am devenit puternici scăldându-ne-n derută
    Precum în apa Stixului Ahil,
    Dar de călcâiul vulnerabil încă
    Atârnă soarta universului întreg.
    E totul grav. Şi înţelegem totul.
    De-acum va trece timpul neschimbat.
    Ne dă de gol adolescenţi doar lipsa
    Înţeleptei spaime de moarte.

    danutza 7 mai 2009 7:26 Răspunde
  • Buna dimineata intr-o zi ploioasa si somnoroasa. Vin la cafeaua ta Soso.

    simona ioana 7 mai 2009 8:19 Răspunde
  • Buna dim, doamne, domnisoare, zeite! Nu beau cafea, insa adulmec cafeaua lui Soso.

    ilinca 7 mai 2009 8:35 Răspunde
  • Buna dimineata, Zeite!

    M-am trezit si eu cu cafeaua langa mine, aburinda, aromata, lasata cu drag de Soso, multumesc! Ploua in hohote din nou, dar as vrea sa straluciti azi, sa zambiti, sa contaminati cu bine tot ce atingeti, fiindca stiu ca puteti asta…
    Si, poate, n-ar fi rau sa ne gandim ca cineva, undeva, sigur ne cauta prin lume. Sigur!

    Va imbratisez pe toti, alunec in real acum…

    Roberrta 7 mai 2009 8:42 Răspunde
  • O intrebare am penru Alice : iubire era langa tine si nu ai vazut-o pana acum ? ( daca e asa inseamna ca am avut dreptate in ceea ce ti-am scris in postarea de la „Singuratate” !)
    Re laxare frumoasa la cafea draga Carmen , ne ajuta si dimineata splendida de aici cu salcami imbobociti.

    Blanca237 7 mai 2009 8:55 Răspunde
  • ..multumesc pentru cafea,soso!..abia acum a zarit-o..:)

    danutza 7 mai 2009 8:55 Răspunde
  • Sunt langa voi.Buna dimineata.

    rosanne 7 mai 2009 9:10 Răspunde
  • Buna dimineata dragele sufletului meu. Va multumesc ca ati fost alaturi de mine la petrecere, multumesc pentru urari si dedicatii. Am plans si plang si acum ascultandu-le.
    Alice, ingerul meu, ma bucur sa traim vieti paralele, iubiri paralele, traim identic, iar tu, cu harul tau, exprimi in cuvinte ceea ce eu simt. Si simt frumos acum pentru mine si pentru tine, draga sufletului meu.
    Sa ne ajute Dumnezeu sa infloreasca in noi iubirea frumoasa.

    Cristina Bizu 7 mai 2009 9:10 Răspunde
  • Buna dimineata, de langa un ceai cu zambet,
    Buna dimineata Alice, Anda, Dalila, Anna lui Cris 🙂 si voi toate

    si o poezie superba!

    R. Kipling De poti…..

    De poti sa nu-ti pierzi capul cînd toti în jurul tau
    Si 1-au pierdut pe-al lor, gasindu-ti tie vina ;
    De poti, atunci cînd, toti te cred nedemn si rau
    Sa nu-ti pierzi nici-o clipa încrederea în tine
    De poti s-astepti oricît fara sa-ti pierzi rabdarea,
    Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunarea
    Sa vrei a le raspunde, dar .nici cu rugaminti ;
    De poti visa, dar far sa te robesti visarii
    De poti gîndi ,dar fara sa faci din asta un tel ,
    Succesul si dezastrul privindu-le la fel ;
    De poti rabda s-auzi cuvîntul rostit cîndva de tine
    Rastalmacit de oameni, ciuntit si prefacut ;
    De poti sa-ti vezi idealul distrus si din ruine
    Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
    De poti risca pe-o carte întreaga ta avere
    Si tot ce-ai strîns o viata sa pierzi într-un minut,
    Si – apoi, fara a scoate o vorba de durere
    Sa-ncepi agoniseala, cu ca1m de la-nceput
    Si daca corpul tau uzat si obosit
    Il vei forta sa iti slujeasca inca
    Numai cu trainicia vointei tale, si-astfel
    Sa steie peste vreme. asa cum sta o stînca;
    De poti vorbi multimii fara sa minti si daca
    Te poti plimba cu regii fara a te-ngîmfa
    De nici amicii,nici dusmanii nu pot nimic sa-ti faca
    Pentru ca doar dreptatea e calauza ta.
    Si daca poti sa umpli minuta trecatoare
    Fara sa pierzi macar o fila din a vietii tom
    Al tau va fi pamîntul cu bunurile-i toate
    Si ceea ce-i mai mult chiar, sa stii, fi un OM

    Anais 7 mai 2009 9:20 Răspunde
  • Va spun si eu Buna dimineata, inainte de a pleca la facultate. Mi-am baut cafeaua cu voi, si v-am imbratisat pe toate cu gandul.

    alyce 7 mai 2009 9:23 Răspunde
  • Buna dimineata!
    Tot nu pot accesa de acasa….ce s-o intampla oare? De la Pasti tot asa mi se intampla:(… Dusmanii cei rai ma impiedica sa va fiu alaturi zi de zi:(
    Dar va iubesc in continuare la fel de mult, incerc sa va citesc de pe alte computere… Va doresc o zi frumosa, luminoasa, cu soare in suflet si-n priviri, dragele si nepretuitele mele prietene!

    Amore 7 mai 2009 9:28 Răspunde
  • Corina, Alyce, Pisica, Simona Ioana, Rosanne, si mie mi-s fost tare dor de voi! Mi-era teama ca m-ati uitat…Pe toate va imbatisez, cu o dragoste mare! Si pe Alice, fara a carei Tara a Minunilor si al ei suflet drag, noi am fi ratat atatea bucurii si atata fericire!
    Sper sa se inteleaga ce am scris, eu scriu „pe furis”:)

    Amore 7 mai 2009 9:39 Răspunde
  • Soso, eu vin cu ciocolata si o pun langa cafeaua ta. Sa fie ziua minunata, extraordinara, cea mai cea, din cele mai cele, care vor veni.
    Va port in ganduri desi apar rar. Saptamana asta serile sunt acaparate de cealalta familie a mea. Stau cu ei si ma gandesc la voi…deci suntem impreuna.
    Anda, eu sunt cea cu pantofii. In ziua intalnirii, imi pusesem balerini, sa pot merge mai repede, sa ajung la voi. In ultima clipa m-am intros acasa si mi-am pus pantofii cu toc, pe care-i port in zilele speciale 🙂
    Va imbratisez.

    Ema 7 mai 2009 10:40 Răspunde
  • Va sarut, zeite! Va sarut Valin, Costi…
    Ce petrecere frumoasa am avut aseara!Ce muzica buna… si bucate alese… si inca mai simt gustul sampaniei!…
    Dumnezeule!!!…Ce poezii frumoase ati postat!
    Si mi.ati reamintit de Poesis…
    Asta.vara, la Vama Veche i.am asteptat pe ei si pe Mircea Baniciu, dar au concertat dupa 12 noaptea si nu am mai putut ramane. A fost oricum o atmosfera incredibila, ca pe vremuri, la cenaclu… De fapt, ei, greii au trecut pe acolo.
    Imi place sa ii ascult in dimineti in care am o clipa de ragaz…cu o cana de cafea in brate si singura, cu gandurile mele.
    Soso, multumesc pentru cafea! Buna, buna!… Si ciocolata e preferara mea! Gratie Emei, cu mii de multumiri…
    Blanca, sa stii ca m.au udat cativa stropi de ploaie, dar mi.e tare bine! Va trimit soarele Ramnicului, vantul care adie, padurea cu salcami… tot ce pot ca sa va fie bine.

    Carmen Sofianu 7 mai 2009 12:38 Răspunde
  • Dragele mele, aflu ca Ella noastra, Gabriella e imobilizata la pat, si-a rupt piciorul si s-a operat- mi-e tare mila de ea…Imi scrie ca e imobilizata la pat. Sper din tot sufletul sa se faca repede bine, sunt linistita ca-i cunosc fiica, o fiinta minunata, ca mama, si totusi ce necaz…Stiu ca voia sa plece intr-un mic concediu in Anglia. Of, of, of
    Va salut pe toti, in speranta unor zile mai bune ce vor veni, sa avem grija…

    corina ingman 7 mai 2009 13:55 Răspunde
  • http://www.youtube.com/watch?v=9ilc6Ocvveg
    Insanatosire grabnica pentru Ella. O melodie pentru toate , si mai ales pt Carmen.

    Blanca237 7 mai 2009 14:06 Răspunde
  • Citind cu atita placere si sete ce scrie gazda acestui blog, de citiva ani incoace scriu si eu ce simt acum: ” mi-e atit de dor de tine că vin eu la tine, atât de mult mă împinge dorul ăsta binecuvântat spre tine, că uite vin eu la tine să mă dezamăgeÅŸti
    Norocul meu că dorul meu este infinit mai mare decît dezamăgirea pe care mi – o dai tu în schimbul plăcerii mele devastatoare de a te vedea, simÅ£i, atinge, admira, adora……..” – gînduri inspirate de dorul arzător pentru Entzi….

    irina 7 mai 2009 14:16 Răspunde
  • Va salut cu drag, dragele mele,
    Chiar daca nu am mai scris de ceva vreme, sa stiti ca v-am citit in fiecare noapte, inainte de culcare, ca sa adorm cu poeziile voastre in gand.
    Vreau sa va spun ca am lipsit motivat 🙂 Ieri m-am intalnit cu draga noastra Anna. Am stat la o cafea pe minunata ei terasa, asa, ca preambul al cafelei pe care am promis-o la Paris. Am sarbatorit oarecum micul meu succes la proba scrisa a concursului postat de Anna pe acest blog. Asa ca, in ultimele doua saptamani nu am facut altceva decat sa invat…
    Si as vrea sa mentionez ceva foarte important: desi am avut mari indoieli cu privire la corectitudinea acestui concurs, dat fiind faptul ca posturile sunt guvernamentale, pot sa va spun, cu mana pe inima, ca totul a fost „pe bune”.
    Mai am de parcurs doua etape… va rog sa va ganditi la mine saptamana viitoare.
    Va imbratisez…

    ela 7 mai 2009 14:43 Răspunde
  • Ela, bafta in continuare si Ella, insanatosire grabnica!

    Carmen Sofianu 7 mai 2009 15:12 Răspunde
  • Da, Corina…curat ghinion pe Ella noastra draga. Ii doresc sa-si revina repede, repede. Sper ca gandurile noastre bune sa o ajute!
    Ela, bafta!

    Ema 7 mai 2009 15:53 Răspunde
  • Cat de frumos puteti sa scrieti si, sincer, mi se face un pic frica, pentru ca stiu ca imediat ce vin aici ma cuprinde un dor nebun de voi, de voi asa cum v-am vazut in 12 aprilie, ziua care a inflorit sub cuvinte. Va trimit tot soarele si toata prospetimea diminetii mele.

    amallia 7 mai 2009 16:34 Răspunde
  • Alice draga mea spune-mi unde in suceava si vin la tine…

    dalila tua 7 mai 2009 16:41 Răspunde
  • Buna!
    Pasesc timid in sala voastra de asteptare.Imi place la voi.Ma inunda cuvintele scrise si cele pe care as vrea sa le scriu.Nu-si mai gasesc asezarea fireasca.Vin si eu cu povestea mea care seamana atat de mult cu a ta Alice.Vreau un strop din ceva ce simt eu aici si nu stiu cum sa definesc acum din cauza emotiei.

    Scară la cer
    Marin Sorescu

    Un fir de păianjen
    Atârnă de tavan,
    Exact deasupra patului meu.

    ÃŽn fiecare zi observ
    Cum se lasă tot mai jos.
    Mi se trimite ÅŸi
    Scara la cer – zic,
    Mi se aruncă de sus!

    Deşi am slăbit îngrozitor de mult,
    Sunt doar fantoma celui ce am fost,
    Mă gândesc că trupul meu
    Este totuÅŸi prea greu
    Pentru scara asta delicată.

    РSuflete, ia-o tu ̨nainte,
    Pâş! Pâş!

    narta 7 mai 2009 16:49 Răspunde
  • va imbratisez si eu pe seara. azi m-a plouat, m-a batut vantul, am umblat mult, mi-a ras soarele, am vorbit la telefon cu un prieten bun si m-am incalzit la vorbele lui calde, am planuit plecarea, am replanuit plecarea… sunt in miscare browniana, obosita, obosita, obosita, obosita, obosita…
    ella te mangai eu sa te faci bine. imi pare nespus de rau si multumesc ca am aflat vesti despre tine, multumesc corina.
    amore cum sa te uitam? cum se poate?
    ela eu o sa-ti tin pumnii de sub soarele siciliei si deja stiu ca o sa fie bine.
    ema, soso, multumesc de cafeaua de dimineata, de ciocolata…
    dalila imi place mult ce ai de gand… abia astept sa ma intorc si sa imi povestesti…
    si iar va imbratisez pe toate si pe fiecare in parte… cu mult drag.(baietii nostri sunt inclusi)

    pisica 7 mai 2009 18:04 Răspunde
  • http://www.youtube.com/watch?v=euk2M0mvpT4&feature=related

    pentru ca iubesc poezia lui Esenin, pentru tine Alice, pentru tine simonaioana, pentru voi toti

    pisica 7 mai 2009 18:35 Răspunde
  • Ema, Ema, cum imi sabotezi tu cura de slabire cu ciocolata…dar nu te pot refuza. Mi-era dor de tine.
    Iti tin pumnii in continuare, Ela, sa-ti iasa, sa fie bine.
    Asta seara am facut ceai de mere verzi si va astept pe toate. Alyce, sora mea de rima, ma bucur tare sa te stiu zambind, sa stiu ca ti-e bine si te astept cu mare drag sa te muti la Bucuresti.
    Va imbratisez cu drag.
    Buna seara.

    Felice 7 mai 2009 19:07 Răspunde
  • Draga pisica , (draga?!) mie nu-mi plac deloc pisicile, dar pe tine te ador! ajungi la Agrigento?!!! ce minunat, ce frumusete si cald, oameni prietenosi si atmosfera de vacanta, temple, vestigii…ce mi-a placut, o reverenta la poarta orasului… Bella Sicilia!!!
    Cand pleci? Detalii…
    Fetelor, va pup! De drag si dor! Alice, tu esti…

    Simona Radoi 7 mai 2009 19:11 Răspunde
  • felice ca sa-ti spun sincer de la brasov se vede zambetul lui lisa mic (alyce)…. de fapt tocmai ce-am vorbit cu ea la telefon si cu stefana… :))) dar vin la ceai!

    simonaradoi ajung cu siguranta la agrigento, de fapt acolo o sa locuiesc in 12 mai pana in 19 mai… in casa celui care a facut stema orasului… iti dai seama ca voi avea ghid personal printre frumuseti si abia astept. si te imbratisez si-ti multumesc si imi esti tu insati draga…

    pisica 7 mai 2009 19:14 Răspunde
  • buna seara!
    Va imbratisez printre raze de soare si picaturi de ploaie,dintre lacrimi si iubire.
    Va multumesc pentru fiecare poezie si fiecare gand pe care l-ati pus cu emotie si sinceritate.
    Multumesc pentru Cantec soptit , parca si acum aud vocea inconfundabila a lui Marius Batu cantind aceasta melodie …
    De fapt ma doare versul acela …Ce-ai omorat , omorat ramane”si ma doare adanc semnificatia cuvantului niciodata.
    si Kipling-dar de suflet- poezia ce mi-a insotit adolescenta.
    si astazi am primit daruri-poeziile si cantecele si faptul ca am simtit in nari mirosul laboratorului de chimie si mi-au amintit de liceu…
    Si am avut bucuria de a gasi intr-o scoala romaneasca PEDAGOGI, uluitor in acest moment cand profesorii,medicii sunt pusi intr-o lumina proasta si mass-media in general ne inunda cuNONVALOARE.si inca un dar ceiaul de mere verzi…mmh ce aroma…

    gdiana 7 mai 2009 19:29 Răspunde
  • Amalia, ce frumos ai scris la tine pe blog despre revista noastra! M-au napadit lacrimile, stiu cum e sa fii indragostita de Tango cu acei fiori dulci, de inceput (ma refer aici la debutul tau ca scriitoare, caci tu esti cititoare veche), imi amintesc cum mi-am citit eu aricolul de debut, pe strada, si-mi tremurau genunchii, si era sa dea autobuzul peste mine… Si ma incerca o mandrie cu manifestari temebele, caci eram colega de pagina cu Simona Catrina – imediat dupa articolul meu era articolul ei cu sexul – si radeam pe strada de una singura, ca nebunii cu acte, si tineam foaia comuna articolelor noastre cumva in sus, erecta, si ma uitam cand pe-o parte -imi vedeam cuvintele mele, cand pe cealalta – picatita cu vorbele mestesugite ale Simonei, si nu-mi venea sa cred ca traiesc eu asta, nu-mi venea sa cred! Iar azi am aceleasi emotii cand trimit vreun articol, nu s-a schimbat nimic, o jumatate de ora dupa tremur toata, nu m-am detasat, nu m-am blazat deloc. Si bun, prost, cum e -el, articolul -sufar pentru el si ma bucur pentru el la fel ca la primul numar. Daca asta nu e dragoste, nu stiu ce-o fi…

    AlinaG 7 mai 2009 19:45 Răspunde
  • Dragelor, sunt si eu aici cu voi…simt ca sunteti langa mine cand va citesc si ma trezesc ca fac tot felul de grimase si mai dau si din cap de cat de absorbita sunt de cuvintele voastre alese cu drag si dor…atat de mult dor….
    Ma doare capul rau si sunt ametita…de munca, de viata, de aglomeratia de pe strazi, de oameni…cateodata parca nu mai stiu pe nimeni, cu mine in frunte ce e drept…incerc sa nu postez un mesaj narcisist despre mine, dar daca m-as putea regasi cumva asa cum gasesti in sfarsit cheile in geanta prea mare, daca as putea sa ma accept cumva asa cum accepti ca e frig cand ti-ai luat rochita cea noua la purtat, ca doar n-ai ce sa-i faci…
    Si dupa ce m-as regasi si accepta asa cum sunt, primul lucru pe care l-as observa ar fi incetarea conflictului dintre minte si suflet, disparitia fricii ca nu faci o impresie „corespunzatoare” si poate aparitia increderii…hmmm, asta ar fi chiar bine :).
    Hai ca n-a iesit prea narcisist…dar asa sunt eu de meserie: cautator de nimicuri cu valoare inestimabila prin talciocuri uitate de timp.
    Imi sunteti des in gand…Alice, numai o zeita putea sa creeze aceasta casa minunata si atunci cand intru in ea, sau cand privesc doar de pe geam, gandul cel bun imi zboara catre tine, catre voi toate…multumesc!

    Soso 7 mai 2009 20:11 Răspunde
  • Iata, dragilor, ceva frumos pentru suflete frumoase:
    http://www.youtube.com/watch?v=5Q8OUzCDbD0
    Noapte buna!

    Bianca 7 mai 2009 20:29 Răspunde
  • Buna seara. Vin si eu la ceai cu voi. Asa cum o fac seara de seara (chiar daca mai tarziu).

    simona ioana 7 mai 2009 20:41 Răspunde
  • seara buna sora mea laotong.
    multumesc bianca de iglesias.

    alinag am citit si recitit ce-ai scris si ma gandesc cu bucurie ca nu sunt singura nebuna cu acte… cand am citit ca pe coperta cartii este si numele meu mi-am zis ca este nemeritat, cand am vazut textul tiparit mi-am zis ca e ireal, cand am vazut dedicatiile voastre, ale tuturor (si a ta, care ai trudit mult la carte) cuvintele mi s-au parut straine.
    acum, cand iau cartea in brate (in fiecare zi, adica) ma trezesc ca tresar cu emotie citind… ca este o detasare de mine. ca altcineva a scris sufletul meu.
    si mi-am regasit sufletul, lacrima, zambetul, tristetea, dorul, in fiecare dintre povesti.
    a ta, alinag, are gust de ciocolata elvetiana. miroase a trenul zapezilor, spre interlaken…

    soso, draga mea, nimic nu e mai bine pentru suflet decat sa crezi in tine. si tu esti un suflet ales, un chip frumos… nu vin sa-ti spun ca increderea in tine e ca un curent continuu, dimpotriva e alternativ, dar eu iti doresc ca alternanta sa fie preponderent pozitiva.
    zambeste, zambesti frumos, o sa vezi ce se va intampla…
    uite, eu iti zambesc tie acum.

    pisica 7 mai 2009 20:55 Răspunde
  • Pisica, esti minunata! cum ai tu cuvinte pentru fiecare dintre noi, asa imi doresc sa aiba si viata cu tine maini ocrotitoare si soare pentru sufletul tau! multumesc

    Soso 7 mai 2009 20:58 Răspunde
  • Abia adunata si eu de pe drumuri, cu tolba plina de oboseli, cu gene grele , intru doar sa iau cu mine ceaiul de mere al lui Felice ( imi dai voie, draga mea?), piesa lui Iglesias atat de potrivita, randurile voastre…ca sa-mi tina de cald in noapte.

    Buna seara Zeite. Noapte frumoasa, Zeite…

    Roberrta 7 mai 2009 21:02 Răspunde
    • Doamnelor, domnisoarelor, zeitelor, cum spune Ilinca, vin si eu tarziu, si, cu gene ostenite, sunt gata sa suflu in lumanare. A fost o zi lunga, splendida, grea, minunata, iar eu alunec in somn, dupa ce v-am citit, si am tresarit de emotie si de dragoste la fiecare cuvant al vostru. Am sa ma trezesc devreme, si am sa va scriu mai mult, pentru ca insemnati enorm pentru mine. Imi aduceti atata bucurie, atata ocrotire, incat as vrea sa va apar, sa va rasplatesc, sa va iubesc inmiit. Vreau sa nu ne despartim niciodata, sa facem si alte proiecte, si alte carti, sa scriem din nou impreuna si sa fie langa noi si fetele care n-au scris acum, sa cream lumi durabile, care sa ne lege pe viata. Cu un barbat poti visa sa ai un copil, ca sa-l porti in sangele si in destinul tau pentru totdeauna. Cu o prietena poti scrie o carte, ca sa nu te mai desparti de ea niciodata.

      Alice Nastase 7 mai 2009 21:11 Răspunde
  • nu soso. nu eu… tu esti minunata, eu stiu… zambeste… hai sa facem un pact ca vei zambi fiecarei pisici pe care o vezi, apoi o sa se intample ca o sa-ti cer sa zambesti florilor, apoi oamenilor si apoi tie, in oglinda…facem pactul?
    si zambesc spre tine si iti multumesc…

    pisica 7 mai 2009 21:05 Răspunde
  • Facem pactul Pisica draga si frumoasa, dar sa ma ierti daca o sa mai calc pe de-alaturi…e de la platfus 🙂

    Soso 7 mai 2009 21:11 Răspunde
  • Noapte buna, Alice! Noapte buna, zeite!
    Sa ne fie noaptea blanda…

    Cristina Socaciu 7 mai 2009 21:16 Răspunde
  • ..Alice ,e o poveste pentru tine..despre cat de speciale sunt trairile tale,vorbele tale..si cum pot ele sa aline..sa te porte in lumi mai frumoase..

    ..o buna prietene,cu care am fost colega,intr-o camera,reala,de camin studentesc,a trebuit sa „se odihneasca”,o vreme ,intr-un salon de spital..ca sa-i fie mai frumoase zilele petrecute acolo,i-am daruit carti dragi sufletului meu..printre ele si cartile tale,Alice..

    ..ne-am scris multe sns-uri,in acea perioada,dimineata,seara..

    ..unul dintre ele,la care am zambit,cu o lacrima mijita pe gene,suna cam asa..”doctorita imi confirma recidiva bolii …citesc „noi suntem zeite” si sunt in extaz”…sunt cand sus ,cand jos,cu sufletul acolo…ignor boala”…

    …prietena mea,e acum ,aici,in camera noasta,alaturi de noi..

    ..bun venit,narta! 🙂

    danutza 7 mai 2009 21:21 Răspunde
  • Alice daca iti spun ca te iubesc intelegi tot, nu-i asa? imi tremura zambetul de emotie…
    soso, draga mea, cand o sa simti ca mai calci pe de-alaturi, te rog sa te sprijini de mine.
    rosanne mi-e dor de tine, asa cum mi-e dor deja, si inca n-am plecat, de anna, simonaioana (cu care ma voi revedea curand), fetele de la cluj: lisa mic (abia astept sa-mi zornai bratara prin salzburg) si stefana (iti sarut puiul pe suflet sa se faca bine), simone, simonaradoi, corina, raluca (voi fi la cativa pasi de tine curand) gdiana, roberrta, cristinasocaciu, carmensofianu, ella (sa te faci bine), ema, ela (ti-am promis ca-ti voi tine pumnii), ioana, cristinabizu, soso, bianca, blanca, mi, danutza, felice, alinag, costi, valin, narta, amalia, dalila, irina, amore, ilinca, monica, anda… si daca am uitat sa scriu pe cineva, nu am uitat sa-l rostesc cu sufletul.
    noapte buna.

    pisica 7 mai 2009 21:30 Răspunde
  • multumesc danutza !ca de obicei vars mai intai o lacrima…eu stiu ca plang prea mult ..si nu mai vreau…dar nu pot…ele vin de prea adanc din mine,de undeva de dinainte de a ma naste…dar dupa lacrima asta pot sa rad si in hohote…
    sa-ti fie noaptea linistita!
    noapte buna tuturor!

    narta 7 mai 2009 21:35 Răspunde
  • danutza ce prietena buna esti!
    narta fii binevenita printre prieteni cu nume de zeite…

    pisica 7 mai 2009 21:35 Răspunde
  • Imi plac planurile tale Alice. Vreau sa fiu o parte din proiectele acestei lumi. Vreau sa ma entuziasmez cand vad planurile Familiei. E frumos sa ai ganduri pentru viitor, sa nu-l lasi gol. Sa il umpli cu lucruri frumoase pe care sa le astepti cu drag, sa numeri lunile sau zilele ramase.
    Sunteti parte din viata mea si mi-e tare bine cu voi.

    simona ioana 7 mai 2009 21:35 Răspunde
  • simonaioana… ce mai surori suntem noi doua: scriem impreuna.
    si eu care pic de somn si nu resuesc sa ma desprind…
    noapte buna, dragele mele…

    pisica 7 mai 2009 21:39 Răspunde
  • cristina bizu chiar daca sunt in intarziere ii spun si eu la multi ani din tot sufletul ingerul tau!
    tot o omiduta sunt…alerg zilele astea de nu stiu ce-i cu mine…dar sunt fericita…si sunteti in gandurile mele in fiecare zi! ieri am vazut curcubeul de 3 ori si m-am gandit la rosanne care a mai impartit cu mine un curcubeu.
    maine plec la iubitul meu…dar promit saptamana viitoare sunt aici cu vesti…
    noapte buna zanele mele, dragele mele…
    roberrta nu am uitat…
    mi-e dor dor de voi…nici nu indraznesc sa va strig…
    pisica mea draga azi m-am jucat cu o pisica tare frumoasa…cred ca am adus si vreo 2 purici acasa, dar ce mai conteaza!

    dalila tua 7 mai 2009 21:47 Răspunde
  • …mi-a venit pisa acasa..somnoroasa si vesela..m-am gandit la tine,Pisica..

    …ca pisa mea ,esti si tu,nu?

    ..noapte bune,Pisica,noapte buna zeite!

    danutza 7 mai 2009 21:59 Răspunde
  • Noapte buna, suflete dragi! Acum am ajuns acasa, acum v-am citit si vreau sa adorm cu gandurile voastre frumoase in suflet.
    De pe geam vad o luna mare si alba si rece.. Inauntru sunteti voi, calde si bune si mangaietoare… Va imbratisez, cu drag si dor!

    simone 7 mai 2009 22:11 Răspunde
  • Noapte buna. Va strang la suflet ca sa va am aproape dimineata.

    simona ioana 7 mai 2009 22:18 Răspunde
  • Ganduri bune iti trimit si eu Cristina Bizu pentru Angel-ul tau….Sa-ti triasca si sa-ti lumineze viata , inima si rosturile . Cred ca ati avut petrecere pe cinste.
    Ella – multa sanatate iti spunem si te asteptam printre noi , cu vesti bune .
    Alina G – gemana noastra draga, ce frumos ai scris….asa cum esti tu !
    Pisica draga, micuta mea de numai 2 ani, tocmai a facut o pasiune din a pronunta continuu „pisi – ca ” si cum e si ss-ita, suna intr-un fel in care ma face sa ma topesc de dragul ei, si mi-o sarut, si-o strang la piept, iar ea vazundu-ma fericita, repeta mereu „pisi-ca! pisi-ca!pisi-ca!” – asa ca vrei nu vrei , imi zboara gandul la tine…O sa ne lipsesti, cand revii ?!
    …..
    „….sa cream lumi durabile, care sa ne lege pe viata. Cu un barbat poti visa sa ai un copil, ca sa-l porti in sangele si in destinul tau pentru totdeauna. Cu o prietena poti scrie o carte, ca sa nu te mai desparti de ea niciodata.”(alice )
    Tu stii, tu stii (nu degeaba-mi esti suflet pereche)….te iubesc, si-ti spun asemeni Ilonei, si cu asta basta ! Va fi cum ne dorim, alice a mea….Va fi bine !

    Va imbratisez pe toate, de somn, de vise frumoase

    monica 7 mai 2009 22:43 Răspunde
  • Alina, draga mea, mi te inchipui asa cum povestesti tu, pe strada, cu revista. Si te inteleg si sunt asa de fericita ca ma intelegi si tu. Se leaga atat de multa frumusete in jurul Tango-ului nostru drag. Si trebuie sa ne repetam in fiecare dimineata, asa cum ne-a invatat Alice: noi suntem zeite.

    Oana, multumesc ca mi-ai reamintit.

    amallia 8 mai 2009 3:52 Răspunde
  • …am cules lacramioare,de sub marul inflorit,repede-repede ca sa nu dea cafeaua in foc..

    ..torn cu grije,licoarea aromata in cesti colorate,pun alaturi un fir de margaritar si va astept..

    …buna dimineata!

    danutza 8 mai 2009 5:37 Răspunde
  • Credeam ca sunt cea mai harnica in dimineata asta. Vad insa ca Danutza mi-a luat-o inainte.

    Nu-i nimic, va astept si eu cu o cafea. Pun in ea praf de speranta (de care foloseste Alyce), pun zambet si aroma de week-end. Iar in cescuta Pisicii pun gust de vacanta si miros de mediterana.

    Sa aveti o zi senina,

    simona ioana 8 mai 2009 6:03 Răspunde
  • Am adunat caldura soarelui ce m-a luminat de la rasarit la prima ora sa v-o aduc voua zeite,care m-ati primit in casa voastra cu caldura.Caci ,dincolo de orice ,cea mai mai mare dorinta a mea este sa daruiesc bunatate si iubire.
    Si azi m-am trezit cu gandul ca va fi o zi mai buna si senina.
    Am sa savurez doar aroma cafelei tale danutza …eu vin cu ceaiul….
    Buna dimineata!

    narta 8 mai 2009 6:25 Răspunde
  • buna dimineata la cafea.
    vin si eu sa va spun ca deja mi-e dor de voi.
    dar ne regasim pe seara.
    simonaioana simt gust de mediterana si de sufletul tau cald in cescuta mea.
    monica eu sunt pentru voi un suflet imprastiat in toate pisicile lumii: ca sa va fiu neconditionat aproape. si sa stii ca si eu sunt peltica: nu pronunt s, tz si z… desi am ani de exercitii in cap.
    danutza, asa cum i-am spus si monicai, da… eu sunt! si ma bucur ca pot fi, va multumesc ca pot fi in calea voastra.

    pisica 8 mai 2009 6:32 Răspunde
  • Incerc sa-mi scriu pe scurt povestea ca sa ne cunoastem…Cuvintele se urnesc mai greu.
    Ma numesc Mioara,am 38 de ani si sunt din Tecuci.Sunt casatorita si am doua minuni de fetite de 4 si 11 ani.Am tanjit toata viata dupa iubirea aceea mare,completa.M-a urmarit din copilarie teama de abandon.Poate de aceea am ales sa ma casatoresc cu un om bun.Am crezut ca unele diferente dintre noi nu vor conta.Doar ca si el m-a parasit intr-o zi.A plecat pentru a ne oferi mai mult din punct de vedere material.Asa au trecut 9 ani,ani in care mi-am tot spus ca maine va fi altfel,ani in care care am fost mama si tata pentru copiii mei,ani de zbucium si tristete consumate in tacere ,ani cu multe nopti albe cand mi-erau copiii bolnavi ,ani cu ganduri si sperante atarnate intre cer si pamant.M-am dedicat copiilor crezand ca altceva nu mi-e permis,dar in adancul sufletului a exixtat mereu dorul pentru acea dragoste care sa ma implineasca.Altfel cum m-as fi trezit intr-o zi iubind cu o patima greu de imaginat?Insa acum nu stiu ce-a fost.El a venit,m-a dus in basmul meu de iubire vesnica si m-a lasat acolo asteptand.Am descoperit insa tradarea lui si asta mi-a parjolit sufletul.A fost iubirea sau doar visul meu de iubire?Probabil ca n-a fost decat o alta fericire defecta ,cum frumos spui tu Alice.
    Vreau sa visez din nou senin si sa mai sper ca voi atinge si eu marginea cerului.Simt ca pot face asta langa voi.Va multumesc ca existati si va imbratisez cu drag!

    narta 8 mai 2009 8:17 Răspunde
  • Buna dimineata, dragelor- bine-ai venit Narta- semeni asa de bine cu noi…Senin in suflet si la Tecuci iti doresc, aici pe blog e un loc de unde te incarci cu mult senin.
    Savurez cafeaua cu voi, bucuroasa sa citesc atita speranta la Alici, ginduri bune si optimiste, in care ne ia cu ea si in alte povesti.
    Eu o sa plec cu copilul duminica la parinti, in Hunedoara (Monica, cind faci cumparaturi de obicei la real?), la casa dintre paduri- pentru doua saptamini. Probabil nu o sa va pot citi gindurile, rindurile asa de des ca aici, ma gindesc insa la voi, la toate, va am coordonatele sufleteste intimparite bine in memoria sufleteasca.
    O zi insorita sa aveti, zeite, doamne si domni (ma gindeam surizind, pisica draga, ca tu trebuie sa scrii o carte ,,noi suntem pisici,, )…Toate cele bune, si insanatosire grabnica la Ella- gropile din Bucuresti, iata, ce urmari grave pot sa apara…

    corina ingman 8 mai 2009 8:55 Răspunde
  • Alice- nume de poveste, scuza-mi avintul cofeinizat, numele tau nu avea voie sa fie stilcit in postarea mea. Daca e vreo asemanare intimplatoare cu alicea, atunci e ca tu ajungi drept la inima- si direct.

    corina ingman 8 mai 2009 8:58 Răspunde
  • Draga Narta, povestea ta ne apropie. Visam iubire, daruim iubire, ne descoperim puternice, rabdatoare, fascinante, iubind..
    Ne descoperim!!!

    mi 8 mai 2009 9:22 Răspunde
  • Dragele mele,

    Critina Bizu- sper ca nu e prea tarziu sa i urez micutzului tau si tie La mUlti Ani, acum am citit randurile! Sunt sigura ca ati petrecut pe cinste!

    AlinaG, am citit si eu cu emotie povestea primului tau articol si a iubirii tale imparatasita cu Amalia pentru Tango. M-am regasit pe mine in tremurul mainii in momentul cand am deschis, acum 3 ani revista pt care scriu la pagina „Moda anilor 1920” si va pot inca cita pe de rost primul meu articol (din „pacate” nu pentru Tango…dar Alice, mai e timp, nu?:) glumesc…)

    Pisica mea dulce…cat ne lasi singure?
    Monica – imi dai si mie voie sa ti imbratisez mica ta minune care spune asa frumos pisi- ca?:)
    Narta, bine ai venit, esti de-a noastra!
    Corina, cat stai in Hunedoara??? Sper din suflet sa ne vedem pe taramuri germanice in iunie, iulie!!!
    Ella, ti s-a intamplat ceva grav? Sa ai grija de tine!

    Alice, „sa cream lumi durabile, care sa ne lege pe viata!” Ce tulburator ne-am apropiat noi, ce minunat de tulburator!

    O zi placuta, pamantencele mele cele mai iubite!
    Raluca

    raluca 8 mai 2009 10:21 Răspunde
  • Ma pierd de multe ori in vis si culori. Stau, adesea, si privesc singura, de la geamul meu, noaptea. Si, imi imaginez cum zbor prin toate umbrele intunericului, cum ma strecor printre picurii calzi sau rece de ploaie, ce in cadenta lor imi par a fi povesti de iubirea sfarsita. Si cat de usor cad si cat de multi. Si, cu ochii atintiti spre luna, chemam, asemenea unui lup stingher, iubirea.
    Aseara, m-am plimbat pe starzi luminate de dragoste, la bratul cu el. Si cuvintele noastre au devenit taceri, si atingerea maini lui a devenit tremurul inimii mele, si visul meu s-a amestecat cu miros de trandafiri, si vin dulce, si lumanari topite. Tacerea dintre noi era suficienta, privirile noastre spuneau mai mult decat orice cuvant. Dar, pentru un moment, m-am simtit trista, m-am simtit vinovata pentru ca iubesc. Si, m-am urcat pe pervazul geamului lui, si fumul tigarii mele a inceput sa chinuie noaptea. Aveam sufletul ravasit. Aveam in minte intrabari la care nu vroiam sa aflu raspunsul. Aveam pe deget inelul celui care ma astepta acasa. Acel el, care la un moment dat in viata, a plans cu lacrimile mele toata suferinta mea, acel el care ma iubea, care ma iubeste, dar caruia nu pot sa ii ofer nimic. Si am plecat in noapte fara sa spun nimic, si am calcat cu pasi ce purtau in iei iubire si vinovatie, imaginandu-mi vise, si culori, si inceputuri de poezie. Toate interzise. Si am inteles ca iubirea e grea, atunci cand neputinta de a pleca de langa cel pe care nu il iubesti, iti umbreste dragostea visata. Dar mi-am spus sa astept, sa se faca dimineata, sa pot prinde curaj sa ii spun ca plec. Dar noaptea mea ma sperie.

    alyce 8 mai 2009 10:54 Răspunde
  • Va scriu pe fuga, abia astept week-end-ul sa o fac pe indelete….

    Alice, cate femei scriu o carte impreuna cu prietenele lor, pentru a fi legate, pe vecie, de ceva mult mai puternic decat prietenia obisnuita? Doua, trei? Noi toate? Asa incat prietenia sa dureze…vesnic!

    AlinaG, am citit cu atata emotie ce ai scris ieri (si bucuria a fost cu atat mai mare cand am vazut ca mi-ai scris si mie)…Stiu asa de bine cum e tremuratul de maini cand rasfoiesti revista iubita si cum ti se umplu ochii de lacrimi si inima de caldura cand iti vezi numele! Acum trei ani, in vara, eram in Vama Veche si, de cate ori vedeam un Tango pe plaja, zambeam conspirativ la gandul ca, pe ultima pagina, sunt doua randuri care spun asa: concursul de luna trecuta cu tema „De ce sunt singura?” a fost castigat de Anda Docea.

    Va imbratisez pe toate cele pe care, asa cum frumos spune Pisica, nu uit sa le numesc cu sufletul…Bun venit, Narta! Amalia, abia astept sa ajung acasa sa iti scriu, ca stii cum e cand incepi…:)

    Melodia de mai jos e pentru voi toate, de inceput de week-end si de vara, in special pentru Alyce mic, o strangere calda de mana!

    http://www.youtube.com/watch?v=mtmOHpesXpE&feature=related

    Anda 8 mai 2009 11:09 Răspunde
  • Va sarut, frumoase fete! Pe tine in mod special, Blanca. Sper sa te gasesc bine. Nu vezi, ce soare nebun straluceste! Si ma gandesc la gradina ta mica…
    Buna cafea am baut Danutza! Multumesc.
    Alyce,la tine un ochi rade, unul plange…Iubirea doare…Te tin te mana si iti trimit ganduri bune.
    Bine ai venit, Narta!
    Anna si Felice, ne putem vedea vinerea viitoare. Cum aveti voi timp. Eu in jurul orei 17 ajung in Bucuresti.
    O zi buna sa avem!

    Carmen Sofianu 8 mai 2009 12:05 Răspunde
  • …Alyce, Alyce…ai scris despre mine..Stau in pat cu barbatul de langa mine, care ma iubeste si pe care nu am curaj sa-l ranesc, si ii scriu barbatului pe care il visez…Imi vin mereu, mereu in minte cuvintele Rosannei: „mi-e greu sa plec, mi-e greu sa raman”..
    ..La tine e interzis din inel, la mine e interzis din promisiuni..

    Sara 8 mai 2009 12:07 Răspunde
  • Draga Alyce si draga Sara,
    Purtandu.le de grija celor de langa voi si asta, tot dragoste se cheama. O altfel de dragoste…Numai ca sufletul vostru nu poate fi plin cu totul. Ia asupra lui aceasta grija de a nu rani, de a nu dezamagi, pentru ca voi stiti ce inseamna. Va sarut si sunt alaturi de voi.

    Carmen Sofianu 8 mai 2009 12:44 Răspunde
  • Sara draga, si la mine tot o promisiune e. Inelul e doar un simbol al iubirii, nu e o verigheta… e asa cum zici tu, o promisiune.
    Carmen Sofianu, gandurile tale au ajuns la mine. Si mi-e bine scum, si incerc sa zambesc cu amamdoi ochi, chiar daca e greu. Dar e neputinata mea de a pleca, e teama de a nu-l rani pe cel de langa mine, pe care il ranesc oricum fara sa vreau. Si asta doare cel mai tare.

    Alice, dragelor va imbratisez de sub un cer albastru, inainte de a pleca spre teatrul meu.

    alyce 8 mai 2009 12:44 Răspunde
  • Anda, astazi voi umbla de mana cu tine, in toate drumurile mele.

    alyce 8 mai 2009 12:51 Răspunde
  • Pentru multe dintre noi este interzis din niste limite perfect imaginare (a se citi valorile societatii), din niste sentimente mutante care ne leaga oameni iubitori…si da, e cam greu..

    Soso 8 mai 2009 13:19 Răspunde
  • Sa incarcam sa indeplinim sau sa luam inapoi promosiunile pe care le-am facut inainte de a rani pe celalalt si pe noi, asa cred eu ca o sa fie un ” nou ” inceput curat! Povestea Nartei e putin trista dar cred ca ar trebui sa-si lamureasca unele sentimente si apoi sa porneasca usoara la drum…Draga Carmen ma simt onorata ca un gand de-al tau s-a indreptat spre mine! Astazi am iesit la mici cumparaturi cu baiatul meu si m-am tot gandit : daca as intalni-o pe Carmen prin fata Mall-ului sau pe infloratele alei alei ale Zavoiul;ui as recunoaste-o?Poate ca da , dar timiditatea m-ar face sa trec cu regret mai departe dar asta nu m-ar impiedica sa visez mai departe la intalnire! Va doresc un sfarsit de saptamana resit si sa aveti alaturi persoana iubita si pe cei dragi! Drum bun celor fericiti ce pleaca in excursii.

    Blanca237 8 mai 2009 14:54 Răspunde
  • dragele mele,

    daca va mai aduceti aminte, acum cateva luni eram intre doi barbati. unul real, aici langa mine (mai mult sau mai putin, atunci cand nu e pe drumuri de serviciu) si unul imaginar (mai mult sau mai putin, atunci cand nu-i aud vocea).

    am incercat sa pun intrebari, sa aflu raspunsuri. ambele s-au dovedit din partea lor a fi retorice. eu am ramas inca cu intrebarile, cu neraspunsurile. un barbat care mi-e prieten bun de ani mi-a spus sa nu mai incerc, am sorti mici de izbanda pentru ca ei sunt fricosi, lasi…asa ca nu mai pun intrebari, nu mai scriu. cel putin nu l mai intreb pe sot, nu-i mai scriu celui de departe. poate doar imaginar i mai trimit cate un gand.

    da, ca sociolog pot spune exista control social care ne impune anumite reguli. dar daca inima voastra bate in alt ritm decat cel de acasa…..nimic nu te/ne poate tine …nici o promisiune impletita intr-un inel, nici o casa facuta impreuna, nici o rata, nici un copil. cred ca ei, copiii vor ramane intotdeauna ai tai, cum zicea Alice ii porti in destinul tau, in sange. pentru ca, ma intreb…daca nu faceti ceea ce simtiti…cum va puteti trai restul de viata? cum pasiti in fiecare zi, cum va sorbiti cafeaua, cum va bucurati de un concediu, de o haina care te face sa arati minunat …dar el nu e acolo sa vada?????
    sunt pentru dragostea adevarata, oricare ar fi natura ei…
    va imbratisez.

    raluca 8 mai 2009 14:56 Răspunde
  • Ma gindeam citind cu amaraciune de la Sara si Alyce (stiind si admirind si curajul lui Rosanne, care a povestit prima de asta), ca mai toate nu suntem se pare scutite la un moment dat de astfel de trairi contradictorii…Eu am depasit-o, in mare parte fiindca situatia mea de viata s-a clarificat, dar si datorita acestui blog, infratirii prin cuvinte cu voi. Asta va doresc si voua, desi e asa de greu.
    Constat de o vreme ce greu e sa-ti gasesti mediul, partenerul, prietenii potriviti- cu toata puterea din cintecul celor de la Wetter Girl, in care cred fara a putea demonstra- Its raining man- pe care mi-l dedic mie si prietenelor de ani de zile- ,,each and every woman(should) find the perfect guy,,!!!

    corina ingman 8 mai 2009 14:58 Răspunde
  • pisica…ai adresa mea de email, nu? eu pe a ta nu o am din pacate…as vrea sa ti dau nr meu de telefon, in caz ca e ceva pe drumul tau (mai ales ca esti asa de aproape de mine, cum ai zis tu…) sa stii ca sunt aici. da-mi adresa, iti dau nr meu de telefon.
    Raluca

    raluca 8 mai 2009 14:58 Răspunde
  • Draga Carmen,
    In principiu e ok pentru mine. Ne mai auzim pentru confirmare cu o zi inainte si vorbim si cu Anna.

    Felice 8 mai 2009 16:43 Răspunde
  • Ma bucur, draga Felice. Sper sa fie si Anna cu noi.

    Carmen Sofianu 8 mai 2009 16:57 Răspunde
  • Ziua marturisirilor…

    Ma agat disperata de o zi
    Ziua marturisirilor…
    Cand imi vei spune
    Ca nu poti dormi fara mine,
    Ca te ingheata asternuturile goale
    Si lipsa trupului meu care arde
    Acoperit cu al tau.

    Ca bucatele nu au gust
    Si nu are cine sa le amestece
    Si vinul rosu s.a imputinat.
    Cafeaua.ti tine loc de hrana
    Si de fumat te.ai apucat,
    Iar bucuria celor dragi
    Iti e povara.

    Si sa ma rogi sa ma intorc
    Cu doua vorbe nerostite,
    Ce par straine.n vocea ta:
    „Eu nu prea stiu cum sa iti spun
    Ca fara tine totu.i scrum
    Si n.are rost si n.are sens
    Femeie, cred ca te iubesc.”

    Carmen Sofianu 8 mai 2009 17:53 Răspunde
  • Ella, sarut miinile, iti doresc insanatosire grabnica si bafta, numai bine.

    Valin 8 mai 2009 18:27 Răspunde
  • O seara frumoasa cu miros de lamaita! Tocmai am primit un buchet. E pentru noi toti.

    Carmen Sofianu 8 mai 2009 18:45 Răspunde
  • Zgârîi cu unghia-n urma ta, pământul,
    Fragede ierburi zic că sunt nebun…
    Orbecăind îmi lepăd azi veşmântul
    Åži-n hăul cu-al tău nume mai răsun…

    Nădăjduiesc să te găsesc oriunde,
    Chiar ÅŸi acolo unde nu ai fost…
    Dar cum să ştiu că liniştea te-ascunde
    ÃŽn al meu gând lipsit de adăpost…?

    Pe urma ta mă văd ca-ntr-o oglindă,
    O ÅŸterg de praf … aievea mă privesc…
    Şi-mi cert iubirea, mâna să nu-ntindă
    Către ce-ai fost…un strop de mir regesc…

    Mi-ai curs destul, chiar prea destul prin vene,
    Ai ocolit pământul, să mă ai…
    Când noaptea evada fin printre gene
    Am înÅ£eles de fapt că nu erai…

    E totul vid. Nici clipele n-au vreme
    Să rătăcească-n urma ta. Târziu,
    Citesc ce-am scris pe fine crizanteme,
    Nu eÅŸti…mai sunt…ai fost…aÅŸ vreau să-Å£i fiu…

    Mariana Kabbout

    Seara frumoasa, dragi zeite!

    Alice, Rossane…cu mainile intinse…

    Cristina Socaciu 8 mai 2009 19:18 Răspunde
  • raluca banui ca imi stii numele din carte… pag 251…. intre prenume si nume pui ziua mea de nastere pe yahoo si uite adresa mea de mail… din pacate nu cred ca iti stiu adresa de mail…
    si o sa plec mai exact pe 12 mai pana la sfarsitul lunii. iar in iunie voi lipsi iarasi, dar cu munca…
    si zambesc: noi suntem pisici… nu stiu daca m-as pricepe sa scriu atat de mult… doua versuri, trei fraze mai merge, dar o carte? sunt numai o pisica…
    narta chiar ca esti acasa… oare cine a mai simtit povestea asa? oare cui nu i s-a intamplat o cumpana asemanatoare… fii bine venita!
    si va imbratisez pe toti/toate si va rostesc cu sufletul…

    pisica 8 mai 2009 20:36 Răspunde
  • Buna seara. Am pentru voi un pahar de vin rosu, un manunchi de lalele – tot rosii- si un cantec. Si toate gandurile mele bune.
    http://www.youtube.com/watch?v=wXW8uzQx5Sk

    simona ioana 8 mai 2009 20:45 Răspunde
  • buna dimineata! stau de 2 ore si va citesc cu nesaÅ£ cuvintele… ce săracă mă simt în comparaÅ£ie cu voi,atât de bogate în suflet ÅŸi trăiri,atât de bogate avându-vă una pe cealaltă de atât de mult timp… v-am descoperit de mult timp datorită unui înger, pe nume Bianca ,trimis de Dumnezeu pentru ca eu să mă regăsesc ,să mă simt din nou Om,Femeie.Acum simt din nou,ascult muzică-înainte mă dureau urechile să ascult orice sunet venit din trăiri-acum râd ÅŸi plâng,acum Exist datorită bunei mele colege ,prietenă pe veci.
    Am râs ,am plâns cu voi de atât de multe ori neîndrăznind să pătrund în lumea voastră atât de frumoasă,v-am citit poveÅŸtile,m-am regăsit în frânturi de trăiri ÅŸi gânduri,v-am aparÅ£inut vouă …v-am ascultat muzica,v-am citit versurile
    Un week-end plin de trăiri zeiţe ale sufletului!

    maia 9 mai 2009 7:23 Răspunde

Dă-i un răspuns lui corina ingman Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title