„Avem o singură viață și, când nu iubim, o mie de morți.“

Abia acum începe iarna

de

Știu că altfel o vestesc calendarele. Dar o simplă raită prin magazine te convinge că iarna nu începe înainte să înceapă și furia cadourilor.

Azi este ziua de Moș Nicolae, iar mâini înfrigurate de părinți au tot adunat zilele trecute și încă adună de prin rafturi tot ce le-ar putea aduce bucurie odraslelor lor. Mă înscriu și eu în echipa căutătorilor, asta după ce purced, înainte de toate, la o prospecție cu ambiții de discreție și eficientă.

Cum fac?

Iau copiii cu mine și-i întreb, pe ton prefăcut indiferent, cam ce și-ar dori să le așeze Moșul în ghetute. Ei îmi arată, fără sfială: asta, asta, asta, asta și, musai și asta. Apoi începem negocierile. Ca să-i deturnez de la lista cea lungă și scumpă, folosesc tertipuri străvechi amestecând într-un talmeș-balmeș considerente legate de tradiții și argumente economice. Moș Nicolae e bătrân, nu poate să care decât câte un cadou pentru fiecare copil. El nu are nici sanie trasă de reni, așa că toate cadourile trebuie duse în spate. Nu, nu poate să-și cumpere mașină. De ce? Din mai multe motive. Unul ar fi că e criză, iar mașinile sunt scumpe. Da, e criză și în țara Moșilor. Apoi, sunt sigură că la etatea dumnealui nu mai vede prea bine, deci n-ar fi indicat să conducă. Da, da, poartă ochelari, dar asta nu-l ajută prea mult. În plus, Moș Nicolae e mai sărac decât Moș Crăciun, are un buget mai restrâns, deci acel unic dar nu poate fi chiar cel mai scump de pe raft.

Dar Moș Nicolae chiar există?

Sigur că există, spun eu cu glas și gând atât de sigure, încât dacă m-aș așeza la detectorul de minciuni aș păcăli până și aparatul. Și-mi amintesc, cu tristețe, că prima oară când m-am îndoit că Moș Nicolae există a fost în anul acela greu al copilăriei mele, în care părinții mei erau plecați, iar bunicii nu s-au descurcat să ne ia nimic din pensiile lor modeste. Poate că de aceea risipesc, uneori, prea mulți bani pe cadourile copiilor. Poate că încerc să suplinesc o tristețe a mea de demult. Poate că aș vrea să mă conving, printr-o minune, că Moș Nicolae există din nou, și pentru mine. Poate că mi-e doar foarte dor să pornesc viața altfel, crezând în miracole de la început…

Categorii:
Confesiuni

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title