Cand te fardezi prima data
Posted by Alice Nastase Buciuta on Feb 9, 2011 in Confesiuni | 14 comments
Baietii asaza in istoria pretioasa a maturizarii lor prima bere bauta cu tatal. Fetele, prima zi in care au avut voie sa se machieze cu fardurile imprumutate din trusa mamei.
Eu imi amintesc si acum de ziua in care, fara sa ma mai tem ca voi fi mustruluita, am iesit din casa cu pleoapele pictate cu albastru. Purtam o rochie de panza, evident, albastra – pe vremea aceea asorteurile nu ajunsesera la rafinamentele uneori aberante de azi – si mi se parea ca toata lumea ma priveste, uluita de emanciparea, de curajul si de frumusetea mea. Aveam 17 ani.
Cu riscul de a parea cumplit de batrana, folosesc din nou expresia “pe vremea mea”… Asa era pe vremea mea, cu totul altfel decat in zilele de nabadai si indrazneala ale preadolescentelor de azi. Marele meu curaj a fost, la 17 ani, sa imi ating pleoapele cu un praf albastru, matasos, adunat parca de pe o aripa de fluture. A fost si varsta la care am indraznit sa sarut un baiat, dandu-mi ragaz de alti cativa ani buni ca sa ma hotarasc sa merg mai departe cu apropierile trupurilor. A fost varsta la care mi-am promis sa ma casatoresc cu prima mea dragoste – si tot varsta la care am priceput ca va trebui sa-mi incalc promisiunea…
Astazi, Ilona, fetita mea cea mare, imi cere cateodata putin blush, inainte de-a pleca la vreo petrecere intre copii. Aseara, Iza nu mi-a cerut voie sa dea iama printre farduri, iar eu nu mi-am dat seama ca, de cand se ridica in picioare, poate ajunge sa-si ia singura ce vrea de pe raftul din baie. Am notat insa ziua in care am gasi-o rujata, ca sa-mi fie mai usor candva, cand s-ar putea sa avem nevoie de dovezi ca sa ne amintim.
Iza, esti aproape gata de bal…
) Pupici… 
Iza e absolut superba in poza asta
Eram in clasa a VIII-a cand mi-am cumparat, singura, primul rimel. Imi amintesc si acum, desi nu e chiar demult, ca tremuram de frica si ma intrebam cum o sa-i spun mamei, cum o sa-i cer voie, cum am sa invat, apoi, sa-l folosesc asa cum trebuie. Mama n-a parut suparata, insa mi-a impus cu delicatete folosirea lui doar la ocazii speciale. Si-asa a fost…
Mai tarziu, spre sfarsitul clasei a IX-a mi s-a permis, tot la ocazii speciale, si putin fard, asortat intotdeauna tinutei. In ciuda valului care tinde spre alta directie in ceea ce priveste armonia culorilor de pe noi, mie imi place sa pastrez aceeasi linie cromatica.
Tarziu, tarziu de tot mi s-a permis sa ma rimelez la scoala, si, cam de pe la jumatatea clasei a XI-a, mi s-a dat dezlegare la o dunga fina, discreta, colorata. In timpul liber, undeva, candva, paralel cu evolutia asta restrictionata de reguli si sfaturi, mi s-a dat voie, pe alocuri, sa port mai mult la ocaziile speciale.
Acum, judecand singurica, incerc sa nu exagerez cu asta, pentru ca la scoala, cel putin, e bine sa pastrez o limita de decenta, inainte de toate. Iar in timpul liber, o limita de bun gust.
Iza e foarte, foarte dragalasa!!!
Si legat de subiectul postarii :
Prima data cand m-am fardat eram putin mai mare decat Iza .
Rujata, machiata, imbracata in rochia mamei si cu papucii ei cu toc, am plecat spre cofetarie. Am ajuns doar pana la coltul blocului si asta doar pentru ca mi-am vazut parintii venind acasa .
..
De fardat cu adevarat, s-a intamplat cand aveam vreo 18, 19 ani .
Iza este adorabila!!Sper sa mi permiteti sa ma mai joc cu ea si la urmatoarea intalnire.Ma uit la pozele cu sora mea de cand era mica(acum e aproape domnisoara la 11 ani) si imi doresc atat de mult sa mai fie mica. Nu-mi amintesc eu cand m-am fardat prima data dar stiu clar cat de mult m-am mirat cand a cerut ea voie.Nu-mi venea sa cred ca ea isi poate dori deja asemenea lucruri. Imi pare bine totusi ca ma consulta intotdeauna cand face ceva.
Multumesc in primul rind, si apoi ma bucur ” ca esti a noastra” si ne dai voie sa-ti vedem comorile(copiii) crescind frumos alaturi de voi: Ilona este domnisoara din ce in ce mai frumusica si mai pre-adolescenta, Victor e frumos si serios, iar cireasa de pe tort este Iza cea perfecta in poze.
Chiar ma bucur de toate pozele de aici, cind vad oameni frumosi din toate punctele de vedere; despre fardatul prima oara chiar nu-mi mai amintesc, din cauza stingaciei mele-la propriu
fff dulcica!!! imi vine sa o mananc.
Adorabila, splendida, dragalasa, gingasa creatura!
Alice, Izuta e superba ! Ca sa ii vad mai bine fetisoara, a trebuit sa inclin capul spre dreapta. Gest care a adus cu el, pe loc, un altul, plus un sentiment: am zambit larg, m-am simtit din nou copil. Si, parca, uitandu-ma la ea cu urechea culcata pe umar, mi s-a parut ca ma intreaba ceva. Nu stiu ce. O si fost “E bine ce-am facut?”. Eu i-as raspunde “Da, ai facut-o pe mama ta mandra foc”
Ai 3 minuni care se completeaza pana la a inchide un cerc. Sa-ti traiasca frumusetile, sa iti incalzeasca sufletul si cand vei avea nevoie de poze ca sa iti amintesti.
Iza e adorabila!
Acum exista farduri pentru copii si nu de putine ori un cadou excelent si bine primit pentru o fetita de6-7 ani este sa -i un astfel de set.Spre bucuria fetitei si disperarea mamei.
Pentru prima data m-am machiat in clasa a xa pentru o aniversare cu fardurile mamei si m-am rujat cu rujuri care stau in cutii si le intinzi cu pensula. De revelionul tot din clasa a x a m-am rugat de o colega de-a mea de liceu sa ma duca la cosmeticiana si atunci am avut primul machiaj profesional.Nu am fost deloc incantata pentru ca privindu-ma in oglinda mi se parea ca nu sunt eu
Din clasa a xi nu plecam la scoala fara sa ma dau cu dermatograf negru si strugurel.
Si tot in acel an i-am consumat mamei un parfum superb Madame Rochas cu arome de portocale.Dar nu ma dadeam fin o picatura ci ma dadeam serios.Nimic -nici parfumul , nici dunga de dermatograf de pe pleoape nu au facut sa ma placa mai mult baiatul de care-mi placea atunci…
Fiica mea acum la 17 ani are produse de machiaj bine alese-rimel si gloss si fard si un parfum care se reinnoieste pe masura ce se termina.
N-am sa uit ca venita intr-o vacanta de la Iasi , acasa la Bacau la un magazin al cooperatiei se adusesera farduri de calitate din Austria si am primit bani doar de 2 culori, dar am fost fericita.
Pe atunci era din ce in ce maigreu sa gasesti sapun, deodorant darami-te farduri.
Acestea sunt amintiri pe care n-o sa le uiti niciodata! Restul lucrurilor sunt trecatoare…Si eu faceam aproximativ la fel cand eram mica si nici acum, mare, nu mi-a trecut
)
Splendida imagine, realmente splendida! Declar raspicat: Alice Nastase Buciuta, mi-e tare dor de tine! Va imbratisez cu mult drag!
Alice stiu ca nu te superi ca postez inafara subiectului dar as vrea sa-i transmit un mesaj ingerului nostru cu numele Cristina:
La multi ani prietena draga,te iubesc mult si iti doresc ce-i mai bun pe lume!
Astazi este si ziua de nastere a parintelui Iustin Parvu de la manastirea Petru Voda (Hasca) implineste varsta de 92 de ani! Stiu ca multe din fetele de aici il cunosc si-i vor transmite un gand bun.
Iza e o scumpete mica
Sunt atat de multe evenimentele la care iti doresti sa te intorci, chiar daca nu chiar la momentul in care s-a intamplat pentru prima data. Ce simti cand iti amintesti de astfel de intamplari, pe care nu este sigur ca le-ai fi pastrat daca nu aveai acest tip de jurnal?