Mai presus de suflet
Posted by Alice Nastase Buciuta on May 23, 2010 in Confesiuni | 49 comments
Cotrobai prin istoria mea personala si frunzaresc amorurile pe care le-am trait, incercand sa gasesc sensuri noi, seve noi pentru dragostea mea mare, definitiva, pe care vreau sa o pastrez neciobita.
Privind in urma, constat cu cata usurinta am expediat in uitare iubirile in care trupurile nu s-au atins, dar sufletele au fost flamande unul de celalalt. In schimb, cele in care n-a fost iubire, doar cate o atingere vinovata si trecatoare, stau bine scrijelite pe liste.
Am iubit candva un barbat pe care nu l-am intalnit niciodata. Dar mi-am petrecut luni bune din viata scriindu-i, impartasind cu el cele mai ascunse ganduri si tresariri ale mele. Am construit cu el si pentru el o lume a viitorului in care ar fi trebuit sa ne regasim. Si sa fim fericiti. In care sa fim prieteni, si iubiti, si frati, si soti, si parinti. N-am fost nimic din toate astea. N-am fost nimic. Dar el, chiar daca a ales sa spuna ca nu a existat, a facut parte din viata mea, profund, dureros, impartasit. El, necunoscutul, stie despre mine lucruri pe care, poate, barbati care au dormit pe aceeasi perna cu mine nu le vor afla niciodata. Si, totusi, in panoplia iubirilor mele, el nu cantareste mai mult decat o umbra. Pentru ca asta a fost. O umbra. O himera otravita.
In schimb, amoruri de-o vara, sau chiar de-o seara, fac parte adanc din viata mea. Nu le pot renega, nu ma pot dezice de ele, desi as vrea. Pentru ca a existat atingere, si pentru ca nimeni, niciodata, nu va putea contesta povara splendida a materialului.
Cand te intreaba daca ai avut sau nu ceva de impartit cu un barbat, oamenii precizeaza: te-ai culcat cu el sau nu? Daca spui ca nu, rasufla usurati. N-a fost, deci, nimic… Si, totusi, eu indraznesc sa cred ca trupul nu e mai presus de suflet. Ca ar trebui sa stivuim in alta ordine iubirile una peste alta. Sa putem sterge din istorie amorurile in care doar carnea amara s-a mistuit in intalnire, o carne fara aspiratii la eternitate, si sa dam dreptul la slava amorurilor in care am sperat pana la cer, chiar daca degetele nu au ajuns niciodata mai departe de taste. Si apoi, dupa reasezarea in intelesuri, sa recunoastem ca, de fapt, la Judecata de apoi, nu vor fi cantarite nici unele, nici altele. Jumatatile de masura vor fi azvarlite in iadul anilor pierduti. Si doar marile iubiri, in care si sufletele s-au recunoscut, si trupurile s-au implinit unul prin celalalt, vor fi argumente ale eternitatii. Iubirile rare, de care nu avem parte decat o data intr-o viata de om. Iubirile nesfarsite, cu trup si cu suflet, cu lacrimi si miracol. Cu verigheta alba pe deget. Cu lalele rosii, intr-o primavara ploioasa.
Alice, lalele rosii ti le-am adus eu. Am vrut sa sfidez ploaia si sa strig in gura mare “E primavara, a intrat caldura la noi in suflet si Alice se marita din si intr-o mare iubire”. Iar lalelele sunt rosii precum inimile tale.
Cred cu tarie ca suntem suma dezamagirilor noastre. Cu cat traim mai mult, cu atat ne garbovim si mai tare sub povara propriilor regrete. Fiecare dintre noi pastreaza o odaie a sufletului, nematurata de nisipul incaltarilor unei iubiri din trecut, neaerisita ca sa nu se piarda izul de sudoare al unor atingeri patimase.
Scriu asta cu gandul la o intamplare din trecut (atat de indepartat!). O intamplare foarte concreta, aproape pipaibila. Daca nu am uitat nici acum, probabil ca exista si o alta cale!
Pastrez in suflet, amintirea unui singur barbat. La ceilalti ma gandesc cu drag, dar amintirea lor nu doare… Pe cel din suflet, il alung in fiecare zi. Sunt zile in care simt ca reusesc, dar noptile care urmeaza acelor zile, mi-l aduc aproape, ii simt mana pe mana mea, iar dimineata stiu sigur ca as putea trasa conturul mainii lui. Da, am mai spus asta, dar nu s-a schimbat nimic de atunci. Pe el il recunoaste sufletul meu, dupa el tanjeste, de el mi-e dor… Dar eu incerc sa zambesc, imi spun ca nu poate fi asa, reusesc uneori peste zi…dar seara si noaptea si dimineata e mai greu… si atunci ma intreb:
“Si, totusi, dincolo de-acest prapad,
Tu ce mai faci, motiv al vietii mele?”
http://www.youtube.com/watch?v=_XOHpJ-UPD4&feature=related
atunci cand sufletul il recunoaste dar e imposibila ingemanarea lor, atunci e un chin. mai e un aspect, sufletul nu cred ca se poate insela atunci cand “detecteaza” sa spunem, ceva, care-l face sa tresara(iarasi,putin spus), care-l face sa zboare, sa zicem.nu are cum sa se-nsele, e dincolo de noi.
Buna dimineata suflete frumoase,
Eu cred cu tarie in DESTIN.
Atat.
Putem face orice, putem incerca retete miraculoase de drum in doi, orice-orice.
Daca este sa fie, va fi, Daca nu, nu.
Suntem simple marionete in mainile unui destin care nu intamplator ne aduce fata in fata .
O zi de sarbatoare , frumoasa si linistita si senina .
Si, multa dragoste,
ma inclin,
Alice, draga mea, de ce-mi faci asta?? De ce-mi scanezi sufletul în fiecare zi?De ce nu pot să mai completez ceva la ceea ce tu deja spui în fiecare zi despre mine?
Şi dacă tot o faci, şi dacă vin aici la tine să mă încarc, să mă uit în oglinda asta a sufletului, să mă văd prin ochii tăi, Alice, draga mea, ai cumva şi soluţii pentru mine?
Te îmbrăţişez cu drag, şi mulţumesc celui de sus că te-am întâlnit!
http://www.trilulilu.ro/crimo/e6eb2c6d35f4d3
Pentru voi…pentru suflete:)
Buna dimineata! Intotdeauna am crezut si, iata vii si confirmi, ca sufletul este mereu mai presus de trup, ca oricat de aproape ne-ar fi trupurile, la un moment dat, sufletul e cel ce ne uneste intradevar. Iubirea, acest miracol Dumnezeiesc, este chintesenta sufletului. A crede, macar o clipa, ca ingemanarea a doua trupuri este suficienta pentru a defini iubirea, este doar o amara inselaciune… A intelege, oricand, ca unirea dintre doua suflete pecetluieste adevarata si irepetabila iubire ducand la implinirea definitiva in viata ce ni s-a dat, este adevarul. Ar fi pacat si trist ca atunci cand am recunoscut iubirea cu sufletul, sa fugim de ea pentru o intalnire de trupuri fara iubire…
Pentru voi, iubitii nostri dragi, Alice si Paul, toata fericirea lumii!
@ doamna Cristina Socaciu…
Iertare pentru mesajul off-topic, atat de discordant cu textele ce emana nostalgie, dar v-am lasat une lettre d’amour pe post de comment la postul anterior (ca sa stiti :p).
O saptamana minunata tuturor.
Am avut parte, de intalniri cu barbati a caror existenta nu mi-a atins decat mintea; cu altii, m-am intalnit la o sueta/ seara la portita si stand asa brat la brat / furand o sarutare, am vrut a deslusi mersul lumii asteia, ajungand la ireconciliabile indepartari, din motiv de scari valorice prea mici ori prea inguste;
Pe altii, am crezut ca-i pot schimba si drept momeala le-am oferit si trup si minte, asa ca intr-un cantec de sirena aducator de nesfarsit. Eh, the end-ul a venit scurt si banal, in ziua in care-am decretat ca nu-mi place de mine in ipostaza de Maica Tereza si suflecandu-mi poalele, am plecat in drumul meu, cu visele botite toate;
Pe unul il iubesc azi si vreau sa il iubesc si maine si la sfarsit; si asta , cu sufletul si mintea si trupul meu, prinse intr-un joc senin al reciprocitatii
Lotus, multumesc pentru Yiruma
Moi, cu drag si ma bucur ca-ti place
Da, Alice, sufletul e mai presus de trup, de orice, dar atat de putini oameni isi dau seama de asta!.. Mi-am propus sa nu mai pun la suflet dezamagirile produse de micimea sufletelor pe care le intalnesc, dar uneori e greu.. Pastrez insa in cel mai adanc colt al sufletului frumusetea momentelor pure, adevarate, traite alaturi de oameni dragi, prea putini din pacate, dar atat de dragi!
Va salut de sub un cer violet intens si linistit azi.
Fara cuvinte
va invit doar sa ascultati o melodie care merge “mai presus de suflet”, cel putin pentru mine asa e de fiecare data cind o ascult
http://www.youtube.com/watch?v=CctHKU4Lvwo&feature=related
versurile originale si traducerile lor (luate de pe net)
Ho guardato dentro una bugia
Am privit inauntrul unei minciuni
E ho capito che c una malattia
Si am inteles ca e o boala
Dalla quale non si puo guarire…mai!
De care nu poti scapa… niciodata!
E ho cercato di convincermi che tu non ce l’hai
Si am incercat sa ma conving ca tu nu o ai!
Ho guardato dentro casa tua
Am privit inauntrul casei tale
E ho capito che era una follia
Si am inteles ca era o nebunie
Aver pensato che fossi soltanto… mia
Ca am crezut ca ai fost doar… a mea
E ho cercato di dimenticare
Si am incercat sa uit
Di non guardare
Sa nu privesc
E ho guardato la televisione
Si am privit la TV
E mi è venuta come l’impressione
Si am avut impresia
Che mi stessero rubando il tempo e che tu…
Ca imi furau timpul si ca tu…
Che tu mi rubi l’amore
Ca tu imi furi iubirea
Ma poi ho camminato tanto e fuori
Dar apoi am mers atat de mult si afara
c’era un gran rumore
Era mare zgomot
Che non ho più pensato a tutte queste cose
Am incetat sa ma mai gandesc la toate aceste lucruri
E ho guardato dentro un’emozione
Si am privit in interiorul unei emotii
E ci ho visto dentro tanto amore
Si am vazut atat de multa iubire inauntru
Che ho capito perché non si comanda al cuore
Am inteles de ce nu ii poti porunci inimii
E va bene così…
Si e bine asa…
Senza parole… senza parole…
Fara cuvinte… fara cuvinte…
E va bene così,senza parole
Si e bine asa, fara cuvinte
E va bene così, senza parole…
Si e bine asa, fara cuvinte
E va bene così…
Si e bine asa…
Ma guardando la televisione
Dar privind la TV
Mi è venuta come l’impressione
Am avut impresia
che mi stessero rubando il tempo
Ca imi furau timpul si ca tu…
e che tu che tu mi rubi l’amore
Si ca tu imi furi iubirea
Ma poi ho camminato tanto e fuori
Dar apoi am mers atat de mult si afara
c’era un grande sole
Era un soare maret
Che non ho più pensato a tutte queste cose…
Am incetat sa ma mai gandesc la toate aceste lucruri
E va bene così…
Si e bine asa…
Senza parole… senza parole…
Fara cuvinte… fara cuvinte…
E va bene così, senza parole
Si e bine asa, fara cuvinte
E va bene così, senza parole
Si e bine asa, fara cuvinte
Este uimitor cum curg cuvintele din sufletul tau… si, impletite cu talentul tau, se prefac in miracole – cuvinte scrise pentru eternitate!
In iubirea voastra am crezut de cand v-am vazut prima oara, dinainte sa patrund prin camerele tainice ale sufletului tau mereu indragostit, mereu nelinistit. Sa credeti si voi – mereu!
Simone pentru tine am o imbratisare speciala,un gand frumos plin de dragoste!O zi frumoasa sa ai plina de bucurie si soare!Fete dragi va imbratisez!
Cred ca suntem cate putin , si mult, si dulce , si amar, din fiecare.
Ce nu s-a sters si revine in seri uitate pana in geana diminetilor sau in priviri ratacite in zbaterea frunzei este zestrea noastra nemuritoare.
Sunt ‘ eternitatile de-o clipa’.
Alice, fete dragi,
Va citesc. Ganduri voastre sunt atat de limpezi…!
Eu tac, le privesc si ascult.
M-am plimbat zilele acestea pe malurile Izei… si m-am gandit la voi, si la lalelele rosii.V-am imbratisat cu drag si am zambit apei cu nume atat de frumos, cu nume de dragostea voastra.
Iubim cu sufletul,traim iubirea,uneori si cu trupul.Ce facem cand ne doare sufletul,fiindca ne e dor de atingerea sufletului?Ce sa fac,stiu ca sunt doar dorita,nu si iubita?Candva ajungea,atat.Dar m-am indragostit daruindu-mi si trupul,nu doar sufletul.Nu avem nici un viitor,fiecare are o familie a lui,in care cred ca doar numai eu nu imi mai gasesc implinirea.Nu vreau sa fie asa.In fiecare zi,imi doresc sa renunt la aceasta iubire,care imi provoaca atata suferinta,dar nu pot.Cand el ma cheama,stiu ca o sa merg,imi repet ca pentru ultima data,dar…mereu mai exista inca o data.Nu am crezut niciodata ca mi se poate intampla asa ceva,nu mi-am dorit o alta relatie,doar s-a intamplat.Acum imi doresc sa fiu mereu cu el,iar el e asa analitic ca nu reusesc sa ajung la sufletul lui.Desi m-a cucerit fiind romantic,acum imi dau seama cat m-am inselat.Dar sunt prinsa si nu stiu cum sa ies.Nu stiu daca imi doresc.Nu stiu cat o sa ma mai doreasca,apoi ce fac?
ma framanta un gand
stau si ma intreb, este au ba, legatura intre modul in care iubim ( trup, minte, suflet) si incredere ?
daca iubim cu totul, increderea trebuie sa fie nelimitata?
si asta incredere ne e dat sa ne insoteasca permanent? ori se amesteca, cu sfasietoare accente de neincredere?
exista o relatie direct proportionala intre increderea ce-o acordam partenerului si cea pe care o avem in noi insine ?
exista un punct in care nu mai poate fi vorba de incredere, ci vorbim in termeni de naivitate ?
…
stiu, ma framanta cam multe
Alice,felicitari …stiu, pentru a mia oara,dar in primul rand asta imi vine sa-ti transmit…Felicitari!…pentru modul tau frumos si armonios de a expune gandurile si sentimentele, precum o cutiuta cu surpriza frumos ambalata ,in care descoperim sufletul tau frumos
,in dar, pentru noi
Personal,nu doresc sa reneg nimic,nici sa uit acele iubiri mai putin durabile,nici nu vreau sa dau vina pe naiviate-fiindca m-am ales doar cu o dezamagire mare ,nici sa ma ascund in umbra atractiei si doar atat-atunci cand i-am dat “papucii” ; pur si simplu nu pot sa spun nu vreau sa-mi mai amintesc,m-ar durea mai rau—am pus suflet in fiecare relatie…nu neg nimic,nu regret nimic ,asa a fost sa fie-dar a fost din suflet
Azi traiesc “parfumul” dragostei
si sper sa fie pe viata; altfel ,ar fi ultima “picatura” al sufletului meu .
Lotusica mea draga, te imbratisez si aici
Azi iubesc cu totul si simt ca sunt iubita cu totul, altceva nu mai vad-decat iubire si atat !
) )
…dar si atunci,orice scanteie aprinsa,stiu ca este din iubire
…
Exceptand zilele cand ma trezesc cu stangul
http://www.youtube.com/watch?v=P_r8pDziQKE
Maria, as fi vrut sa stiu ce sa-ti spun… Dar nu stiu. Pot sa-ti spun doar ca inteleg.
Te imbratisez!
Noapte buna si blanda, Alice! Intind mana… Azi vreau sa adorm devreme…
Fete dragi, daca ati ratat lansarea de la Bucureti, Alice va fi joi seara la Seara de lectura 121, la Biblioteca Metropolitana Bucuresti. Alice, sper sa nu te superi pe mine ca am anuntat aici evenimentul. Eu am cont la ei pe site si am primit informarea.
un gand frumos,plin de suflet pentru voi zeite ale iubirii!
…pentru noi, care daruim, sa ne amintim ca suntem norocoase!
http://www.youtube.com/watch?v=yI2_k-StRYo
poate ca in final iubirea “consumata” este cea care te face sa simti ca existi. poata ca pana la adevarurile concrete ale simturilor noastre inima nu poate sa atinga culmile mari ale suferintei… si poate ca nu exista iubire care sa nu doara, care sa fie simpla, convenabila.
nu pentru noi cele care scriem aici.
Ramona, ai perfecta dreptate. Iubirea, doare si necesita sacrificii, in primul rand sufletesti. Ceva trebuie pus pe altarul ei. Din pacate ceva suferinta… In toata istoria omenirii marile iubiri au durut, pe El, pe Ea… Dar a ramas credinta ca se poate si ca trebuie sa speram in Iubire ca un bine absolut… Mi-as permite sa va propun o dizertatie pornind de la iubire, ca fenomen in sine. Nici nu ma pot gandi la cat de multe ar fi de spus si de demonstrat in favoarea ei. Daca simtiti ca iubiti, lasati-va cuprinsi in mrejele ei. Despre ceea ce presupune asta…cu alta ocazie.
pentru sufletele voastre indragostite :
http://www.youtube.com/watch?v=GNEcQS4tXgQ&feature=player_embedded
Moi, ptr tine si toate sufletelele ce gusta muzica frumoasa
http://www.youtube.com/watch?v=wB_vjpRhLxM
“Toate panzele sus” – unul din filmele copilariei mele…
SI amintirea unui mare actor, Jean Constantin, al carui suflet va ramane pentru mine, mai presus de trupul, ce-a incheiat astazi socotelile cu Viata…
Moi,Lotusica -aceste piese sunt aproape de sufletul meu ,multumesc
Lotusica pura,tell him this ….
http://www.youtube.com/watch?v=bkRkfB5aoOY
Va imbratisez suflete frumoase
Ancutica draga, zambet tie
se batzaie floricica ?
Lotusica mea,ma alinta frumos, este divina
Stii ceva? ne-am imprietenit de minune,ne confesam sa stii
,..iti multumesc, dintr-un loc special
,este foarte fericita,daca ai vedea cum da din petale
Lotusica pentru sufletelul tau frumos , cu dedicatie
http://www.youtube.com/watch?v=Gx7DEh5ZXv8&feature=related
Ingeras, imi place muuult Clayderman, multu

si ceva imi spune ca pe aici, sigur vor mai fi sufletele care vor gusta piesa
eu tre sa fug acusica ;
drag
http://www.youtube.com/watch?v=aS7XZGmqXIY&feature=related
Alice (sper sa am permisiunea sa ma adresez asa ) imi faci serile mai blande. Am citit si cartile, acum te-am descoperit aici. Te felicit pentru modul frumos si simplu in care iti asterni gandurile si ma consider norocoasa ca le pot citi.
Numai bine iti doresc!
http://www.youtube.com/watch?v=9Hoit7Lt7-I
Ei Ancutica Ingeras, ce surpriza frumoasa mi-ai facut
splendida piesa
Asa este Lotusica mea,trebuia sa o impart ,e splendida
Cred ca pastram in amintire doar iubirile care ne-au lasat urme. SI poate ca trupul uita mai greu decat sufletul uneori si asta ne face sa pastram, involuntar, si-n suflet urme si umbre din alte si alte vieti, din alte si alte iubiri.
Alice, te imbratisez cu drag, chiar daca iti scriu mai rar. Ma tem ca acum, pe final de an scolar, mi-ar trebui vreo doua clone.
Noapte buna, Alice! Ma tin de mana ta…
http://www.youtube.com/watch?v=NnEmE8qanG8&feature=PlayList&p=A638E34229BCEEF4&playnext_from=PL&playnext=1&index=1
uhh..alice,e o dimineata superba la mare,si-mi sorb cafeluta citind ultimile tale articole..asa-mi place sa-mi incep diminetile minunate.Esti extraordinara si te iubesc,cu sufletul curat,asa cum doar adevaratii prieteni se iubesc,si pe fetele de pe blog,imi sunteti dragi toate si, simt ca undeva,formam o familie..”BROKEN HEARTED GIRLS”….!
http://www.youtube.com/watch?v=mT_Ev2iX47g&feature=related