Mihaela, dragostea mea
Posted by Alice Nastase Buciuta on Mar 4, 2010 in Confesiuni | 78 comments
Ma impotrivesc casatoriei, atat cat mai pot cu slabele mele puteri de femeie. Ma trezesc delirand dupa cosmaruri in care se facea ca, din graba, din rutina, din blazare, ajung ca-n vetustele bancuri, doamna in bucatarie, curva-n lume si bucatareasa in pat. Tresar din somn, dupa ce-am visat vis greu, vis amar, in care el ma atingea plictisit si ma insela entuziast.
Pentru ca, daca in stare de veghe sunt in stare sa ma adaptez cat de cat noii mele vieti fericite, daca am invatat sa mimez coerent increderea in noi si in mine, dincolo de pragul somnului redevin eu, cea care am fost dintotdeauna: o incalceala de temeri, un ghem de nesigurante, un amestec letal de intrebari absurde si raspunsuri jenante.
Probabil ca in sinea mea nu mai cred in casatorie. O privesc ca pe un gest care altereaza gustul iubirii si anihileaza trairile tandre. Stiu sigur, si asta ma doare, ca nu voi putea niciodata sa spun “imi ador sotul”, fara sa ma simt putin ridicola, desi nu mi-e deloc rusine sa ador barbatul care doarme acum langa mine, cel de care ma leaga azi doar o dragoste mare si un copil facut dintr-o urgenta a unei intalniri fabuloase. Si mai stiu ca declaratiile de dragoste facute intre soti imi suna cabotin, asa cum caraghios si spart mi-a sunat glasul lui Mircea Geoana, care, crezandu-se invingator, a tipat catre sotia dumisale: Mihaela, dragostea mea!…
Dar asta nu ma impiedica sa tanjesc, adesea, sa fiu mai mult decat iubirea fara acte a unui barbat langa care vreau sa traiesc, sa mor si apoi sa traiesc din nou. Nu ma poate face sa nu ma mai visez, macar din cand in cand, mireasa. Nu ma poate impiedica sa vreau sa-i port numele si sa fiu familia lui, rostul lui, in casa noastra si in ochii intregii lumi. Si sa-i mai fac o suta de copii, ca sa stie ca sunt a lui pe vecie. Ca sa ma iubeasca mereu.
Interesante ganduri si poate multe dintre noi, cele casatorite, iti dam dreptate intr-o masura si mai ales in momentele “slabe” cand suntem dezamagite adanc de celalalt, in jurul unei certe aprige sau intamplari care ne fac sa ne simtim ca nu suntem noi “the number one” in viata lui. E trist, dar asta e realitatea care de multe ori e greu de suportat, insa dragostea sincera parca ne sileste, ne trage de la spate indemnadu-ne sa facem compromis si s-o luam de la capat.
Pe de o parte chiar daca monotonia poate sa-si spuna cuvantul dupa zeci de ani, tot te gandesti cu liniste ca ai umar pe care poti sa plangi, un suflet aproape de tine care te poate intelege si alaturi de care si cu care sa-ti imparti apasarile, idealurile, si mai ales batranetea.
Iti doresc sa fii apreciata si iubita la adevarata ta valoare!
Ligia
Buna dimineata!
Eu inca mai cred in casatorie, desi pare perimata ideea. Vad in jur ca pe cat de repede se casatoreste lumea, tot asa se ajunge la divort. Dar cunosc multe persoane- de sex feminin- care nu au fost casatorite vreodata si isi doresc cu ardoare acest lucru, indiferent de conditii, de context sau sentimente- li se pare un statut social superior.
In curand implinim 17 ani de la casatorie si credeti-ma, chiarsi ieri ne-am plimbat tinandu-ne de mana si ne-am sarutat pe strada. E adevarat, iubirea se transforma, trebuie ingrijita,asemeni unei flori…e frumos sa o ai colorata, dar trebuie zi de zi sa o uzi, sa-i arunci petalelele ofilite, sa-i zambesti…Daca o tii doar sa o privesti,fara sa te implici, indiferent cat de mare si colorata ar fi, piere…
Alice, am citit ieri revista; superba ca intotdeauna. Te-as ruga mult sa ne spui unde au loc intalnirile de pe 5 si 9 martie, de data asta nu vreau sa mai lipsim- eu si mama, care te iubeste in egala masura cu mine. Abia astept sa citim cele mai noi carti ale tale, nici nu inteleg de unde ai atata energie si atata timp, sa poti face perfect atat de multe lucruri! Felicitari, inca o data!
O zi minunata tuturor!
Increderea in casatorie pierde teren, este tot mai clar. Ma bucura sa stiu a il castiga iubirea.
Ceea ce ne imartasesti tu, Alice, imi da speranta.
Sunt mama unei fete de 21 de ani si mi-ar placea sa o stiu rostuita la casa ei, purtand numele unui barbat care sa o merite si care sa ii aduca fericire. Mi-ar placea sa stiu ca nu va trai cu spaima de a se trezi intr-o dimineata dezamagita de cel caruia i-a nascut copii si i-a daruit inima ei. Si mi-ar placea sa stiu ca niciodata nu va tanji dupa bratele iubitoare ale altui barbat, in timp ce vegheaza somnul profund al celui din viata ei, din casa ei, din patul ei.
Acestea sunt temeri de mama. Ca sotie, nu le-am trait. Viata a fost generoasa cu mine.
Ce pot face sa stiu ca va fi la fel cu fata mea?
Mi, da-mi voie sa-ti spun, sper fara sa te dezamagesc prea mult, ca nu poti face nimic. Am si eu o fiica de 26 de ani, pe care ii va implini peste cateva zile si, de-a lungul anilor, am asistat neputincioasa la incercarile ei de a fi fericita si iubita, de a darui iubire dar si de a spera ca o primeste in egala masura. Isi dorea si ea, asemeni mie, sa fie mireasa dar inca acest eveniment nu l-am trait. Sunt casatorita de 28 de ani si stiu ca pentru tinerii de azi asmenea casnicii de drum lung par neadevarate. Prietena mea iubita, de 32 de ani, traieste dezamagirea iubirii neimpartasite si nu stiu cum as putea sa o ajut sa ii fie visul de fericire implinit si sa stie, dincolo de un certificat de casatorie, ca si-a gasit perechea din cei 6,5 miliarde de locuitori ai planetei noastre. Tumultul vietii cotidiene este un factor care influenteaza sufletele nedandu-le sansa la fericire. Si totusi, eu, nu mi-am pierdut speranta si ma rog, zi de zi, pentru implinirea lor. Dumnezeu, stie binele care ii este destinat fiecaruia.
Moi, stiu ca aceste framantari nu ne vor parasi nicicand!
Avem credinta si speranta, din fericire!
Puterea de a ne ruga pentru fericirea copiilor nostri este inepuizabila!
Fie ca aceasta primavara sa aduca lumina vie in sufletul copilului tau. In sufletele tuturor!
Alice, de ce afirmi: ” In stare de veghe … am invatat SA MIMEZ coerent increderea in noi si in mine” ? Increderea nu trebuie mimata, ci simtita si traita cu toata fiinta. In caz contrar, in mod inconstient, ii transmiti celui de langa tine temerile si “amestecul letal”.
Te cred. Dar nu pot face altfel. As vrea sa fiu mai senina si mai sigura pe mine. Dar nu sunt.
Va doresc o primavara frumosa cu zambete pe buze si soare in suflet .
Multumiri pentru revista , poza cu Iza este minunata , sa va traiasca si sa va aduca bucurii alaturi de intreaga familie (copii tai , copii lui ).
Doresc si eu sa raspund Prezent la intilnirile din 5 sau 9 martie .
Referitor la casatorie nu cred ca poate cineva sa stie cum este bine , sau mai bine . Cred insa ca Cununia religioasa este ”O taina ” , nu rochia de mireasa ne face fericite ci hotararea de a ne trai viata in Binecuvantarea primita in casa Domnului .
Am si eu o fiica de 26 ani pentru care sper si ma rog sa fie iubita si fericita .
Va imbratisez ,
Doamna, incercati sa va aduceti aminte de parintii dvs., si chiar poate sa va intrebati mama cum a fost atunci pe vremea lor, ce a simtit dinsa, cum a trecut prin furtunile sau minunile din viata alaturi de sotul dinsei?!!! Incercati sa va amintiti, faceti un exercitiu de imaginatie frumos pentru ca de ea(imaginatie) nu duceti lipsa
Si va rog din sulfet spuneti – ne cind veniti la Ploiesti in aceasata primavara!?!
Alma,
Cu multe alte lucruri te poti trezi “improprietarit” peste noapte dar ca increderea sa se poata cuibari si in starea de veghe, ca orice temelie trainica, cere timp, migala si fapte concrete.Nu te poti culca pe-o ureche, sa-ti bagi capul in nisip ca strutul, abordand politica lui “dolce far niente”, sa-ti ignori temerile si instinctele doar pentru a nu-i trasmite starea ta negativa celui de langa tine.Daca ai ales un om sa stea langa umarul tau, este pentru ca ai credinta in suflet ca el si doar el iti poate alunga zbuciumatele,istovitoarele si nesfarsitele ierni din sufletul tau.
Alice, prin subiectele abordate reusesti sa provoci adevarate sedinte de brainstorming aici, pe blog, in care ne intrecem care mai de care in sfaturi din proprie experienta sau din folclorul popular, din dorinta sincera de a-ti aduce un strop de bine. Ca reusim sau nu, asta e dintr-un alt film, daca tinem cont ca fiecare din noi are propria poveste in spate, mai mult ori mai putin fericita si deseori impartasita, aici.Insa sunt convinsa ca citindu-ne, treci prin prisma/judecata ta toate “creatiile” si iti spui “asta imi vine, asta nu”.Si ce e mai important, desi greul il duci tu si uneori iti place sa mai aluneci in sentimentul deja familiar al singuratatii, simti solidaritatea noastra si stii ca daca ar fi in puterile noastre ti-am si darui ceea ce sincer iti dorim ! Si mai stiu ca nici tu nu ai ezita nici o secunda daca ar sta in puterea ta, sa ne atingi cu bagheta magica ce ne transforma geamatul din strafundul fiintei in zumzait de fericire …
Sa-ti fie bine ! Asta inseamnand ca celor dragi tie, deja le este bine…
Multumesc, Mi, pentru urare. Ti-o intorc cu sinceritate. Doamne ajuta, ca primavara aceasta sa fie implinirea pentru cele pe care le iubim! Alice, ai incredere! Acum, e binele tau si nu poate fi altfel nicicum. Referitor la sosirea in Timisoara, nadajduiesc ca ai sa scrii unde va avea loc lansarea cartii si ora. Nu de alta, da altfel, in ziua de 17, voi umbla bezmetica prin tot orasul sa te intalnesc
).
Layla,
Tocmai despre asta vorbeam. Nu-i util nici “sa mimezi coerent increderea” si nici sa ignori temerile. Trebuie sa le observam, sa le analizam si sa le rezolvam fara a dori sau spera ca “el (celalalt) ne poate alunga zbuciumatele,istovitoarele si nesfarsitele ierni din suflet”. Responsabilitatea nu este a lui, a celui de langa noi, ci a noastra, a fiecaruia dintre noi, pentru ca ne insotim nu din durere, singuratate si inima ranita ci intru implinire, crestere si inaltare catre lumina. Intalnirea autentica nu este intre doua jumatati ciobite, speriate si extenuate de esecuri anterioare, ci intre doua perfectiuni care privesc cu incredere catre un ideal spiritual comun.
Nu m-am visat niciodata mireasa, nu stiu sigur daca imi doresc sa fiu mireasa… Dar m-am visat fericita. Si stiu sigur ca asta imi doresc, sa simt din nou fericirea. Nu stiu sa va spun daca cred sau nu in casatorie. Nu cred in declaratii de dragoste facute in public. Cred in ceea ce simt atunci cand stiu sigur ca iubesc. Cred in ceea ce-mi spun ochii iubitului meu atunci cand ma privesc. Am prietene casatorite, fericite, dar cunosc cateva fete casatorite, mai putin fericite. Am prietene necasatorite, care au copilasi impreuna cu iubitul lor si sunt fericite chiar daca nu si-au jurat fericirea in cadru organizat. Cred in iubire mai mult decat cred in casatorie. Cred in suflete pereche…
Asemeni tie, Alice, am temerile mele, nesigurantele mele si mult mai multe intrebari decat raspunsuri…Dorm adesea chinuita de ganduri, pe care, chiar daca reusesc sa le alung in timpul zilei, revin puternic in noapte.
Intalnirea autentica nu este intre doua jumatati ciobite, speriate si extenuate de esecuri anterioare, ci intre doua perfectiuni care privesc cu incredere catre un ideal spiritual comun.
Alma,
O sa zici ca sunt gica contra, dar vezi tu, teoria ta e minunata, e sublima, doar ca in practica, se volatilizeaza cu desavarsire.
Daca te-ai putea ferici singur, ce nevoie ai avea de celalalt? De ce simtim mereu nevoia impetuoasa sa impartasim cu cineva drag un rasarit de soare, o mahnire a sufletului ? Noi oamenii, oricat am parea de altruisti, in esenta suntem niste monstri egoisti.Ii vrem pe cei de langa noi multumiti si fericiti, nadajduind timid si in taina la feed-back, pentru ca de ei depinde propria noastra liniste/fericire.Oferim umarul nostru pentru alinare dar il cautam si noi instinctiv, cand avem nevoie de liniste, de confirmari.
Poti visa cu naivitatea adolescentei la “doua jumatati intregi”, “neciobite” . Dar te izbeste vartos realitatea, cand intamplarile/minunile din viata ta ti-o iau inaintea judecatii. Si ajungi sa-ti doresti , si pentru tine si pentru el, “20 de ani si mintea de acum”. Cum timpul se incapataneaza sa ramana pe fagasul lui, nu-ti ramane decat sa-ti aduni cioburile perfectiunii de altadat’ , cu speranta ca cineva sa le lipeasca la loc, cu migala, cu drag in suflet…
ps.Da-mi voie sa-ti spun ca la faza cu “utilul” m-ai dat pe spate.Sunt curioasa cate din noi, de aici de pe blog, ne ghidam, in simtiri, dupa principiul “util”…
Cristina Socaciu, draga mea,
O sa razi, dar eu chiar te-am visat
Nu ma-ntreba cum arati fizic,erai un abur, o prezenta,stiam cu siguranta ca esti tu.
In visul meu se facea ca locuiai intr-o casa in forma de hexagon, cu ferestre inalte , inconjurata de pajisti domoale, presarate cu floricele albe .Te-am intrebat de ce ai canapele in dreptul fiecarei ferestre-perete a casei si mi-ai spus ca pentru prietenii dragi de aici, de la Alice, in serile in care tafasuiesc pana-n zori, la o cana cu ceai.
Erai frumoasa si buna, exact asa cum te-au descris fetele care te-au cunoscut.
Sa-ti fie noptile senine, ca sufletul!
Eu cred in casatorie . Un cuplu necasatorit e mai fragil decat unul cu acte in regula . Petecul acela de hartie despre care unii spun ca nu e important eu cred ca este , ofera stabilitate intr-un cuplu , e pe undeva dovada suprema ca cel de langa tine te vrea pentru totdeauna , ca te iubeste atat de mult incat sa renunte de bunavoie si nesilit de nimeni la libertate, ca isi asuma responsabilitati . E adevarat ca sunt din ce in ce mai multe divorturi dar sunt mult mai multe rupturi ale cuplurilor necasatorite . N-am intalnit un cuplu care sa se inhame la un credit la banca pentru cumpararea unei locuinte fara ca cei doi sa fie casatoriti.
Frumos / dureros simti si traiesti ;
petale de lotus ptr tine, om mununat
Nu m-am visat niciodata mireasa. Caietele mele nu au avut niciodata pe ultimile pagini desene cu rochii de mireasa sau cu voal asa cum aveau cele ale colegelor mele… nu mi-am dorit niciodata sa fiu mireasa. S-a intimplat pur si simplu. M-am impotrivit rochiei de mireasa alba, clasica si ma tot gindeam cum sa “fentez” traditionalul alb, flori de lamiita.. etc…
am cautat rochii pina m-am plictisit si m-am trezit intr-un magazin pe Calea Victoriei unde vinzatoarele ma ajutau sa ma imbrac intr-o rochie… traditionala … pe care nu stiu cum am cumparat-o… care iar nu stiu cum parea perfecta!
Sincer, nu vreau sa cred ca statutul de femeie maritata are vreun impact asupra felului in care ma privesc, ma accepta, oamenii cu care intru in contact. Eu vreau sa fiu eu si atit.
La fel, nu cred ca schimbarea numelui si actul de casatorie il fac pe barbatul iubit sa te iubeasca si sa te respecte si mai tare decit deja o face.
Acolo unde exista respect si dragoste si intelegere – actul (hirtia) de casatorie e doar o simpla formalitate.
Cunosc cupluri care sunt impreuna de ani de zile nefiind legate prin actul / hartia oficiala , cunosc cupluri care au cumparat o casa impreuna nefiind casatoriti oficial dar traiesc frumos impreuna, am prietene care nu si-au schimbat numele la casatorie si am prietenii care sunt casatoriti , fericiti, multumiti si se iubesc din liceu.
Cred ca casatoria oficiala era o chestiune de “onare” la generatiile trecute si a parintilor nostrii care acum se mai necajesc cand nepotii lor nu o considera importanta.
Nu cred ca dragostea devine mai putrnica sau mai trainica cand o “legalizam” dar poate asta este doar parerea mea, care sunt casatorita de foarte multi ani. Important este sa simti dragostea in privirea partenerului… in felul in care atunci cand te priveste stii ca numai tu existi pentru el.
Si cu riscul de a ma repeta ceva ce am mai scris pe aici pe blogul Deliei…
Se spune ca a fost o data ca nici o data un print frumos care iubea o printesa.
Intr-o zi el a venit la ea si a intrebat-o:” Vrei sa fii sotia mea?”
Si printesa frumoasa, tanara, si desteapta i-a raspuns: ” Nu”
Si au trait fericiti pana la adanci batraneti…..
Noua cine ne-a tot spus altfel de povesti?
Layla, te imbratisez! Aici am intalnit oameni frumosi, cu adevarat frumosi. Si mi-ar placea ca intr-o zi sa se intample ca in visul tau…sa ne intalnim cu totii, sa stam la taifas, sa ne privim in ochi.
Layla,
“Util” in sensul utilitarismului filosofului britanic John Stuart Mill, care continua ideile lui Jeremy Bentham si face din acest concept un principiu al actiunii ce conduce la fericire.
Credeam ca persoanele care intervin aici sunt ghidate de cautarea fericirii si nu de “corpul durere” atat de bine descris de catre Eckhart Tolle.
Vezi Alma, asta e “defectul” tau: nu vezi padurea din cauza crengilor
O seara frumoasa!
Doresc sa dezvolt doar titlul postarii .
De la bun inceput mentionez ca nu simpatizez nici cu Mircea Geoana , nici cu partidul domniei sale DAR…
cu riscul de a provoca animozitati vreau sa spun ca s-ar putea sa fiu poate unica persoana care a perceput exact contrar sensul declaratiei devenite hilare .
Am inteles strigatul ( intr-adevar spart dar sa nu uitam conjunctura emotionala ) unui barbat care –si consulta sotia in tot ceea ce face, care poate fi chiar usor supus acesteia .Este genul de barbat care aduce flori doamnei din bun simt si din educatie aleasa.
Cei doi sunt un cuplu rezistent , se completeaza ,sunt cultivati si diplomati.Primul lui gand a fost la cea care i-a fost mereu aproape.Am auzit si eu inclusiv pe strada , ca sa nu mai vorbesc la birou , cuvinte zeflemitoare la adresa declaratiei cu pricina.
La polul opus s-a aflat cuplul prezidential , unde Prima noastra Doamna arata ireprosabil si … tace frumos.Nici nu cred ca a fost consultata vreodata de-a lungul lungii sale casnicii .Sotul sau pe care il stim ca un fel de Popeye s–ar putea sa-i aduca flori dar noi am vazut doar cand i le-a smuls din maini pe cele primite de la adversar.Ca sa nu mai vorbim de felul dominator , posesiv de a o conduce ,sustindu-i incheietura bratului ,de la sau spre limuzina…Asa ,voiniceste , marinareste , barbateste ….fara prea multa gentilete.
Evident este o parere strict personala si deci s-ar putea sa ma insel …
Alice, la Cluj vei ajunge in 12 martie?
Cristia Socaciu , pana sa descopar revista Tango si pe extraordinarele femei care sunt in spatele ei , blogurile si pe toti cei ce posteaza aici, am crezut ca sunt o fiinta defecta ratacita intr-o lume normala , gandeam ca ar fi tebuit sa traiesc cel putin in veremea bunicii , pe la inceput de veac XIX , ca sa pot fi fericita si sa ma simt in largul meu . Am descoperit aici insa oameni atat de frumosi cum bine spui ,ca ma rusinez fiindu-mi teama ca nu ma pot ridica nici pe departe la nivelul lor de daruire , de puritate sufleteasca . Ca si tine imi doresc sa ne putem intalni uneori , sa avem o cafenea a noastra – un reala, chiar daca e atat de cald si bine in cafeneaua Alice, un loc al celor care daruim, gandim , iubim la fel .
Alice – cea mai draga, desi nu am trecut niciodata prin ceea ce ti se intampla tie acum – si cred ca e minunat, cu toate intrebarile pe care le ridica fericirea asta – te inteleg, asa cum mi se pare ca simtim la fel de atat de multe ori.
Nu m-am visat niciodata mireasa, si nici nu am vrut sa imi schimb numele…dar atunci cand m-am inamorat besmetic, as fi facut orice ar fi dorit adoratul acela…
Nu imi plac nuntile, adica nu as fi inteles o nunta pt mine, numai ca de dragul lui, nu ar mai fi contat. Pe vremea cand eram nebuna de dragoste – si fericita simplu – apropiatii simteau asta si ma ironizau intelegatori cu fraza “se aud clopote de nunta”…a fost singura data cand nu m-a deranjat ideea nuntii, caci pana atunci, mi se parea ca iubirea se termina o data cu nunta…Acum, ca nu mai sunt decat vag inamorata de omul acela – iar povestea a ramas fara sfarsit – mi se pare la fel, ca legalizarea unei iubiri – nu stiu de ce – aduce si finalul…Dar – vorba unui amic mai intelept, nu am de unde sa stiu…poate ca e doar trecerea la o alta etapa, caci, nu e asa?! – “dragostea e un bonsai”, trebuie sa ii porti mereu de grija, altfel se ofileste si moare…
Iti doresc sa poti sa ai mereu grija de dragostea ta!
5 si 9 la Bucuresti, 12 la Suceava, 14 la Iasi, 15 la Cluj, 17 la Timisoara, 18 la Craiova, 23 la Constanta, 26 la Ploiesti si 27 martie la Brasov.
Maine, la ora 17, lansarea va fi la libraria Kretzulescu. Pe 9, la diverta magheru.
La suceava, pe 12, la Iulius Mall, la Carturesti.
In celelalte orase nu stiu inca exact librariile, dar vor fi preponderent Humanitas, restul Diverta.
La Cluj voi sta mai mult ca sigur pe 15 si 16.
Sunteti binevenite pretutindeni. Cu exceptia Sucevei, unde e o intalnire speciala cu cititorii mei si cu cativa prieteni dragi, in celellate orase vom vorbi in primul rand despre Cartea Dragostei. Avon- este turneul lor de promovare a cartii scrise de mine.
Pana la urma Dumnezeu asa de bine le randuieste pe toate… In aceasta perioada am un examen important, voi pleca in Germania si este si lansarea cartii tale; initial am fost programata pentru examen in perioada cand trebuie sa plec in Germania si, am acceptat cu resemnare si cu bucurie ca macar ajung la Brasov pe 16 martie, sa te vad, sa te imbratisez.. Apoi s-a mutat examenul – pot merge in Germania, iar azi, citind revista, am descoperit cu inima cat pamantul de grea de bucurie ca vii la Brasov pe 27 martie!!! Ma bucur asa de mult; am spus tuturor si sunt asa de incantata!
Ce fetita minunata ai – CHIAR e foarte frumoasa! In fiecare zi ma uit la pozele de pe site-ul revistei. Iti doresc ca bucuria sa-ti devina stare permanenta de spirit!
Alice sper ca intalnirea ta cu Suceava sa fie frumoasa, asa cum iti doresti…sa va intampine soarele si ghiocei
frumos subiect… vin sa spun doar ca vreau ca barbatul iubit sa fie langa mine atat cat sa ma faca sa ma simt vie doar prin simpla lui prezenta langa mine.
acum nu ma doresc mireasa, vreau doar sa stiu ca sunt a cuiva, ca cineva este al meu…ca sunt in zambetul lui, ca ochii lui ma poarta cu el oriunde s-ar duce. ca ma viseaza si ca abia asteapta sa ma aibe in brate cand se trezeste…
eu cred ca iubirea rezista oricum…ca multi fac o greseala uitand adevaratul sens al casatoriei… ca pana la urma este suficient un legamant intre cei doi, un fir de iarba trecut peste degetul ei, promisiunile nespuse in cuvinte, dar facute cu inima…
stiu stiu…sunt intr-o lume de vis, dar de ce sa dam visul la o parte si de ce sa uitam sa ne spunem in fiecare seara dorinta noastra…
nu sunt trista si nici pe langa realitate…poate putin prea visatoare. dar intr-o zi se va implini, nu-i asa?
Alice e minunat tot ce spui…si prin statutul de zeite nu ne cerem decat dreptul nostru de a fi iubite, de a fi nemuritori. pentru ca iubirea nu moare niciodata, nu-i asa?
vin cu Tori Amos, desi e trista melodia, mesajul ei este clar pentru cine ma cunoaste…pana la urma sufletul nostru nu ar avea curcubee daca ochii nostri nu ar plange.
http://www.youtube.com/watch?v=UXsT8uTyt34
Draga Alice,te citesc cu tot sufletul,iubirile mele se aseamana izbitor cu ale tale ,viata mea e un impas continuu si o furtuna de compromisuri si indoieli.Vreau sa fiu si eu in preajma ta cand vii la Suceava.Se poate?
Si ce daca n-a rasarit azi soarele ? O vad pe Alice !
Invidiati-ma, pentru ca in sfarsit, aveti de ce
Cristiiiinaaa Socaciu, se aude pana la tine ?!
Layla, te rog sa o imbratisezi si din partea mea… Curand o voi intalni si eu.
Cristina Socaciu, deja ma vad stand la rand pentru a doua oara ca piticul mofturos din povestea cu Alba ca Zapada
Eu nu stiu daca ajung azi, programul meu se termina la 6, dar as face o incercare dat fiind ca sunt foarte aproape de locatia unde se va desfasura evenimentul. Alice, pe 9 tot la ora 17 va fi lansarea?
Layla, daca ajung mi-ar placea sa ne cunoastem. Ce zici? Iti las adresa mea de mail, fmacaneata@yahoo.it, daca e ok cu tine.
Felice, o sa pierzi discursul de inceput dar ajungi cu siguranta la “desert”.
M-am uitat pe site-ul librariei si are consemnat evenimentul la 17,30.
De altfel cred ca si eu o sa intarzii un pic, am apucat sa confirm la un alt eveniment, undeva in Pipera-Scoala Americana, dar am de gand s-o sterg englezeste.Sper sa nu ma incurce prea mult traficul, infernal la acele ore.
Sunt convinsa ca si Alice, s-ar bucura sa-i fim cat mai multe pe aproape..
Eu sunt aproape de locatie. Da-mi de stire daca ajungi, si sa ne gasim cumva.
Sunt tare fericita ca am dat de blogul tau. Acum cateva zile reciteam “dincolo de bine, dincoace de rau … despre iubire”. Imi place atat de mult si mai ales ma bucur ca pot regasi si aici creionarea inconfundabila a gandurilor tale.
O primavara plina de iubire si de impliniri alaturi cei dragi sufletului tau!
vreau si eu la Alice….
dar trebuie sa astept cumintica sa vina 23…
Cum a fost la lansare?
Alice, nu am putut sa ajung la librarie azi, dar abia astept sa citesc cartea ta cea noua, si sper sa pot sa am si un autograf! Iti doresc sa ai energie pt toate lansarile din primavara asta, si te imbratisez cu toata dragostea lumii – asa cum de la tine am invatat.
eu cred că femeia modernă este prea dependentă de ideea de iubire şi de căsătorie.
mai degrabă ar accepta să se epileze cu ceară toata viaţa decat să se gândeasca cum că “bărbatul acela nu va veni”.
mie imi place cum scrie alice şi o citesc de secole, imi place că are talent, e o scriitoare mijto, e frumuşică, e stilată şi probabil singurul meu complaint este că scrierile ei sunt prea triste, prea “fără speranţă”.
am 27 de ani şi nu sunt căsătorită:-)
Alice pentru mine libraria Carturesti este cea mai frumoasa din Constanta…ar fi minunat daca ai putea veni acolo.
Acelaşi comentariu l-am postat şi pe blogul Simonei. Iertată-mi fie repetarea pentru cei care frecventează ambele bloguri, dar, după cum am spus, ambele au talentul sculptat în piatră: duios-visător şi voios-vulturesc.
Vă întrebaţi ce înseamnă o viaţă alături, ce înseamnă să-ţi fi consumat menirea de a ridica pruncii pe picioarele lor şi să i te dedici jumătăţii aşa cum o divinizai la începuturi?
Aici este un trucaj, dar de ce n-ar putea fi tradus în realitate, evident, cu ceva mai puţine unduiri?
http://www.youtube.com/watch?v=LetIm6_uq-A
Aseara am revazut filmul “Podurile din Madison County”. Cred ca vor mai trece cativa ani pana voi mai gasi puterea de a-l revedea… Tulburator film…
http://www.youtube.com/watch?v=AaMST_hNUVQ
Alice, numar zilele care au mai ramas pana te voi intalni. Te imbratisez!
Prietene dragi, sa aveti un sfarsit de saptamana cu tot ceea ce va doriti!
Alice, te astept cu mare drag si nerabdare la Iasi. Astept doar sa imi spui doar unde si la ce ora!
Te imbratisez!
PS: Nu este nimeni pe aici care a fost la lasnare ieri ca sa ne spuna si noua cum a fost? :-s Numai asa, putin..
Iti doresc sa fii iubita cat toate femeile din lumea asta
Esti o femeie extraordinara 
BUNA SEARA,
Si eu stimata doamna Alice Nastase si dragi cititori ma opun cat pot casatoriei. Am trecut si scapat ieftin (ca pagube personale si psihomorale) printr un divort amiabil acum aproape doi ani. Au trecut cam repede, wow, dar au trecut.
Viata te/ne obliga uneori, mai ales atunci cand nu chibzuiesti suficient!, sa o iei de la capat. Dnei Alice Nastase ii place , in egala masura ca si mie, o piesa a lui PETER GABRIEL, compozitor si aranjor de muzica si activist pentru drepturile omului. O gasiti pe youtube tastand peter gabriel i grieve. Tema si ideea centrala a melodiei este ca viata vindeca prin tavalugul si rostogolirea ei rotunda, ovala sau patrata (sic!) cam toate sau cele mai multe suferinte, provocate de tsunamiuri sau alte cataclisme. E in firea omului sa supravietuiasca sau sa se zbata pentru supravietuire, un instict primar (Basic Instinct) insurubat sau bine nituit* in subconstientul oricarei fiinte umane ! Actrita si poeta Ioana Craciunescu a definit splendid specia carei ii apartin eu, Gabriel: niste copii mari care se joaca cu sabiile de a razboiul, mai mor sau traiesc, si care greu sau aproape deloc se maturizeaza mai ales cand raman fara mame. La mine s-a potrivit ca o manusa “diagnosticul Ioanei. Si nici nu m-a costa decat cam 90 minute petrecute in Clubul Opium , de Sf Valentin al anului 2005. Eram cam casatorit atunci si ea incerca sa ma impace si s-o impace pe fosta mea sotie. Ne a oferit mere si , daca bine imi amintesc chair si o bautura din partea casei/clubului pe care-l manageriza impreuna cu un tanar actor, I.G. acum deja consacrat mai ales in productiile independente (vezi Green Hours, Silver Church).
E cam tarziu si amabila mea gazda care urmareste un meci de fotbal galactic, joaca barca !, m-a rugat sa inchei scrierea de fatza, asa ca pana maine….o noapte buna va doresc.
filipcrisan2005@yahoo.com, Bucuresti
“I carry your heart with me (I carry it in
my heart) I am never without it (anywhere
I go you go, my dear; and whatever is done
by only me is your doing, my darling)
I fear
no fate (for you are my fate, my sweet) I want
no world (for beautiful you are my world, my true)
and it’s you are whatever a moon has always meant
and whatever a sun will always sing is you
here is the deepest secret nobody knows
(here is the root of the root and the bud of the bud
and the sky of the sky of a tree called life; which grows
higher than soul can hope or mind can hide)
and this is the wonder that’s keeping the stars apart
I carry your heart (I carry it in my heart)” (e cummings)
foarte frumos pisica…uite ce raspuns am eu….duminica frumoasa sa aveti.
http://www.youtube.com/watch?v=4Gdm3jlIaNM
Buna ziua,
numele meu este Petcu Daniela, sunt studenta la Comunicare si Relatii Publice in cadrul Universitatii din Bucuresti. Imi fac licenta pe tema “Criza reprezentarii in mass-media romanesti” si folosesc pentru studiul de caz revistele glossy. fac apel la bunavointa dvs. si va rog sa imi trimiteti profilul publicului revistei tango si o definitie generala a revistelor glossy.
va multumesc si sper la un raspuns favorabil!
Pisica, Ramona, am si eu o melodie draga…pe aceeasi tema…
Scorpions – Here In My Heart
http://www.youtube.com/watch?v=ON0qKJVlLZM
Alice, intind mana…
Layla, Moi, Je, Anemone, Felice, Maia, va imbratisez!
Cristina Socaciu, iti trimit din Timisoara ultimile raze de soare ale zilei de azi si toate gandurile mele bune. Iti doresc, din suflet, o primavara cu impliniri si intalniri cat mai placute in casutele dragii noastre gazde. La altfel de intalniri nu pot spera dar nu se stie niciodata
.
La multi ani! De 8 Martie, tie Alice, si felicitari pentru tot ceea ce esti si ai realizat!
La multi ani! Doamnelor si domnisoarelor!
La multi ani! Sa fii fericita alaturi de familia ta minunata, sa fii iubita si mai presus de orice iti doresc liniste sufleteasca si inspiratie
Draga Alice,
Te-ai gandit vreodata ca A Iubi cu adevarat inseamna doar sa daruiesti, fara sa ceri nimic in schimb?
Capitolul II – Vorbeste-ne despre Iubire
Atunci Almitra zise: „Vorbeste-ne despre Iubire.”
Iar el isi inalta capul privind multimea, si o tacere adanca pogori peste toti. Apoi cu o voce mare, incepu:
„Cand Iubirea va face semn, urmati-i indemnul,
Chiar daca drumurile-i sunt grele si prapastioase,
Si cand aripile-i va cuprind, supuneti-va ei,
Chiar daca sabia ascunsa-n penaju-i v-ar putea rani,
Iar cand va vorbeste dati-i crezare,
Chiar daca vocea-i ar putea sa va sfarme visurile, asemenea vantului din miazanoapte care va pustieste gradinile.
Fiindca, precum iubirea va incununa, ea trebuie sa va si crucifice. Precum va face sa cresteti, ea trebuie sa va si reteze uscaciunile.
Precum ea se ridica pana la inaltimea voastra, alintandu-va ramurile cele mai fragede care freamata in lumina soarelui,
Tot la fel va razbate pana in adancul radacinilor voastre, zdruncinand inclestarea lor cu pamantul.
Asemenea snopilor de grau, ea va secera.
Va treiera pentru a va descoji.
Va vantura spre a va curata de pleava.
Va macina pana la albirea fainii.
Va framanta pana ajungeti foarte supusi.
Ca apoi sa va harazeasca focului sau, si sa puteti deveni painea sfanta la ospatul divin.
Toate acestea vi le va da iubirea, pentru ca, astfel, sa va puteti cunoaste tainele inimii, si astfel sa deveniti o parte din inima Vietii.
Dar daca, stapaniti de teama, veti cauta doar tihna si placerea dragostei,
Atunci e mai bine sa va acoperiti goliciunea si sa iesiti din treierisul iubirii,
Spre a va intoarce in lumea fara de anotimpuri, unde veti rade dar nu cu intreaga voastra bucurie si unde veti plange dar nu in toate lacrimile voastre.
Iubirea nu se daruie decat pe sine si nu ia decat de la sine.
Iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita;
Fiindca iubirii ii e de-ajuns iubirea.
Cand iubiti, nu trebuie sa spuneti Creatorul este in inima mea, ci mai degraba eu sunt in inima Creatorului.
Si sa nu credeti ca puteti croi singuri drumul iubirii, fiindca iubirea, daca o meritati, va va arata drumul spre ea insasi.
Iubirea nu are nici o alta dorinta decat aceea de a se implini.
Dar daca iubesti si trebuie sa ai dorinte, fie ca ele acestea sa fie:
Sa te topesti si sa devii izvor ce susurul in noapte-si canta;
Sa cunosti durerea prea marii duiosii;
Sa fii ranit de intelegerea iubirii;
Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te;
Sa te trezesti in zori cu inima intraripata si sa inalti multumire pentru inca o zi de iubire;
Sa te odihnesti la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii;
Sa te intorci impacat acasa la ora amurgului;
Si, apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru cel iubit, iar pe buze un cantec de lauda.”
——————————————————————————–
Gigolo08-30-2004, 11:03 AM
Capitolul III – Dar despre Casatorie, Stapane?
Atunci Almitra vorbi din nou: „Dar despre Casatorie, Stapane?”
Si, drept, raspuns, el zise:
„V-ati nascut impreuna si impreuna veti ramane pentru totdeauna.
Veti ramane impreuna pana ce albele aripi ale mortii va vor imprastia zilele.
Da, veti fi impreuna pana si in tacuta memorie a lui Dumnezeu.
Dar e bine sa existe spatii in acest impreuna al vostru.
Pentru ca vanturile cerurilor sa poata dansa printre voi.
Iubiti-va unul pe altul, dar nu faceti din iubire opreliste.
Fie, mai degraba, o mare valurind intre tarmurile sufletelor voastre.
Umpleti-va, unul altuia, cupa, dar nu beti dintr-o singura cupa.
Impartiti-va painea, dar nu mancati din aceeasi bucata.
Cantati si dansati si veseliti-va laolalta, dar faceti ca fiecare sa ramana singur,
Intocmai cum strunele lautei sunt singure, in timp ce vibreaza in aceeasi armonie.
Daruiti-va inimile, fara a le lasa, insa, una in paza celeilalte.
Pentru ca numai mana vietii va poate cuprinde inimile,
Si tineti-va alaturi, dar nu chiar asa de aproape,
Caci coloanele templului inaltate-s la anume distanta,
Iar stejarul si chiparosul nu cresc unul in umbra celuilalt.”
La multi ani, femei frumoase!
La multi ani pentru toate femeile cu suflet frumos si cu visele vii!
La multi ani FRUMOSI, Alice!
La multi ani FRUMOSI, domnitelor dragi!
O primavara sa va fie sufletul, cald si plin de sperante ce se vor implini mereu. Va imbratisez, cu gand bun!
Draga mea Alice,vineri vei fi la Suceava,la doar 100 de km de mine,as vrea sa plec pe jos sa fiu acolo ,mi-as dori din tot sufletul sa te intalnesc ,sa te imbratisez si sa iti multumesc ca existi,dar din pacate nu pot,nu am cum…dar gandul meu te va insoti cu drag ,iti doresc sa fie un succes lansarea cartii tale,La multi ani pentru azi,sa ai o primavara calda!
Multumesc doamnei Doina pt raspunsul favorabil la gandurile mele postate sambata sau vineri seara , dupa ce am citit editorialul lui Alice.
Mesajul e cu atat mai pretios pt k vine dintr o localitate campioana la fotbal unde oricand doamna D ar putea (si ii urez azi, odata cu un respectuis LMA , ii urez) sa devina o celebritate locala. Pentru ca merita si poate de aceea gandesc ca ar fi pacat sa se dea la o parte si astfel sa faca altcineva treaba aceasta (gloria locala). In definitiv in zonele extra bucurestene exista ad hoc, sper nu si peren o primavara continua pt ghioceo si baroni ridicati dintre fostii oameni ai muncii, activisti de partid, ofiteri de MI sau derbedei cre au sarit la timp din lumea interlopa in aceasta ARCA LUI NOE care a fost Revolutia
Scriind acum, dupa un minunat spectacol aseara la T Nat de opereta cu R & J, (if iar am plans la sfarsit; dar ce park numai eu? si plasatoparele si sunetisitii pana si bodyguarzii! dar la ei e explicabil, si eu unul o pun pe seama lipsei de antrem\nament intelectual ! please no offense)
La multi ani, dragelor ! Sa traim si sa fim iubite !
Abia astept 23 martie.
Va imbratisez pe toate, pe toate !
La multi ani! ,Alice .
La multi ani! pentru toate sufletele triste sau vesele din
casuta Tango , o primavara insorita cu multa dregoste .
Voi fi prezenta la lansarea de maine la Diverta .
Pentru ca faci parte dintre cele care insenineaza zilele barbatilor – desi ei se plang dar numai pentru ca asa s-au obisnuit – pentru ca esti dintre cele care suflati dragoste peste orice faceti voi si familia voastra, pentru ca esti dintre cele care numai cand priviti catre copiii vostri, dati lumii mai multa frumusete, pentru ca esti dintre cele care gasesc in fiecare zi timp pentru orice problema si orice nevoie a celor dragi, pentru ca, desi te mai plangi cateodata, o iei de la capat in fiecare zi, mai puternica si mai hotarata, pentru ca sufletul tau stie ce e iubirea, cum se daruieste si cum se primeste ea… si pentru tot ceea ce reprezinti… pentru tine timpul se opreste putin in loc la fiecare inceput de Primavara, sa iti aduca un omagiu…
La multi ani!
La multi ani femei cu inima frumoasa!
La multi ani! Sa fiti vesele si stralucitoare!
Si eu voi fi maine la lansarea de la Diverta.
La multi ani plini de iubire tuturor!
Draga Constantina, l-am descoperit pe Kahlil Gibran citiva ani in urma, la un training cind fiecare dintre participanti trebuia sa vina cu un text si sa-l prezinte colegilor. Trainer-ul a venit cu o cartulie prafuita, veche, cumparata de la un anticariat…. Ne citea din carte ……
Fara dulcegarii, fara reguli, fara povesti de urmat, fara retete si sabloane de iubit, de trait, fara comparatii, fara durere……
Multumesc ca mi-ai reamintit acest text inaltator. Astazi chiar aveam nevoie de el pentru ca ma pierdusem iarasi si uitasem esentialul….
La multi ani, femei frumoase!
La multi ani ,Alice !La multi ani ,dragele mele!Sa fiti iubite si apreciate dupa cum bine meritam toate!
Va imbratisez cu drag !
La multi ani zeitelor !Si tie Alice , regina noastra ! Iubire , flori si primavara in sufletele tuturor !
Fie ca ziua de 8 Martie sa va aduca toata lumea la picioare, zambetul pe buze si toata fericirea de pe pamant.
La multi ani!
Ce ziceti de coperta “Tango” pe martie ! Fler, intuitie, coincidenta, nici nu mai conteaza ! Important e ca Paula Seling e castigatoare si e pe coperta care trebuie !
Felicitari pentru alegerea facuta !
La multi ani, mamicilor de pretutindeni!!!
http://www.youtube.com/watch?v=RffUqjOY9Ec
Corina Chiriac – Mama
Multumesc frumos, Moi! Trimit si eu spre tine gandurile mele bune si speranta ca intr-o zi ne vom intalni…
La multi ani!
FEMEI, MAME, FIIICE, SA FITI SENINE SI IMPLINITE!
Alice, te-am zarit pret de cateva secunde, la TV.
Esti neschimbata: frumoasa si senina. Si mi-a fost dor. Si-mi va mai fi!
“Privesti o stea pentru ca e luminoasa si pentru ca e de nepatruns. Dar langa tine se afla o stralucire mai dulce si o taina mai mare: femeia.” (Victor Hugo)
De-a lungul anilor, artistii au contemplat si au iubit, cu patims, cu dor si cu drag, femeia. Astazi, barbatii de pretutindeni ii recunosc cu mandrie rolul în viata lor si le ofera, in dar, o zi a lor, la fiecare început sfios de primavara!
Va doresc o primavara frumoasa, plina de iubire si de frumusete, de raze de lumina si de pace, si sa nu uitati nicicand că sunteti femei!
La mulţi ani, Alice! La multi ani, cu bucurie!
Alexandra
Mi se pare tare, tare, trist, ca Romania este inca o tara in care declaratiile de dragoste ale unui barbat catre sotia lui sunt considerate cabotine.
Ce ati zice daca ati afla ca “Mihaela, dragostea mea” a fost singurul lucru adevarat pe care l-a spus Geoana in campanie?!?!
Vine o virsta la care dragostea nu mai inseamna (numai) fluturi in stomac, nopti nedormite (in stress sau pasiune exprimata), ci se refera la siguranta pe care ti-o da partenerul tau…
Revedeti secventele confruntarii – “MIhaela, dragostea mea” e un apelativ pe care Geoana il foloseste INAINTE de orice rezultat, in confruntarea televizata cu partenerii lui.
I s-a spus ca Basescu nu are cum s-o numeasca pe dna Maria “dragostea mea”.
Ce pacat! – pentru amindoi!
Alice este cea mai frumoasa, cea mai fericita mamica si sotie din lume! Am vazut-o, i-am admirat cu totii lumina din ochi, totul in jur disparea parca! Emana bucurie si fericire. La lansare la “Diverta” era insotita de doua dintre iubirile ei- sa nu uitam de Ilona si Victoras!- Izuta ( o minune de nici 3 luni care a stat atat de cuminte, desi toata lumea o privea si o admira) si taticul ei. Pot sa va spun ca se sorbeau din priviri, isi zambeau si se pupau atat de tandru! “Love is in the air!”. Le doresc din suflet sa le fie mereu ca acum, sa ramana permanent fericiti si indragostiti!
Alice, iti multumesc pentru clipele minunate pe care ni le-ai daruit si azi! Esti cu adevarat minunata!