Cel mai mult îmi place sa râd
Vad in jurul meu oameni care devin sclavii simturilor lor. Care beau si spun ca nu se pot lipsi de dulcea uitare pe care o gasesc in sticlele care ascund sub dop licori ametitoare. Care mananca prea mult, dar nu sunt in stare sa renunte sa se imbuibe, desi silueta lor fara contur le-a stricat viata si amorurile. Care dorm fara masura si nu-si pot randui cumsecade programul de fiecare zi din cauza diminetilor lor somnoroase. Sau care sunt dependenti de cucerirea exponentilor sexului opus si insala fara masura pentru ca nu-si pot stavili poftele trupului.
Imi place si mie sa dorm, sa mananc si sa beau, ca oricarui om al lumii noastre. Dar pot sa renunt cu usurinta la oricare dintre aceste placeri, pentru ragazul permis de legile firii, desigur. Indraznesc sa cred ca ma pot tine puternica in fata ispitelor. Nu las sa preia comanda nici burta-mi poftitoare de bunatati, nici trupul meu atat de indreptatit doritor de mangaiere, nici mintea mea care s-ar dedulci, de-as lasa-o, la leneveala si nepasare.
Insa imi recunosc, spasita, o slabiciune de necontrolat. Eu, cea mai nostalgica dintre femeile lumii, eu care m-am hranit o viata din tristete si din aburii plansului, marturisesc ca, cel mai mult pe lume, imi place sa rad. Rad rar si nu cu usurinta. Adesea stramb, sceptica, din nas, la lucruri care altora li se par nespus de amuzante. Insa stiu sa vad lumea in culorile rasului, iar atunci cand se intampla ceva care sa-mi merite cu adevarat hohotul vesel ma luminez, ma inalt, ma strabat de toti fiorii placerii.
Iar asta ma face sa pot fi fericita numai langa un om alaturi de care pot rade. Langa o prietena draga, care vede lumea in felul meu si catre care pot intoarce o privire care sa cuprinda in ea toate nuantele pamantului, si sa radem apoi, amandoua, nestavilit, adanc, ravasitor. Nu pot iubi decat un om care sa rada cu mine ca si cum ne-am iubi, intr-un hohot geaman, intr-un inteles comun, crescator, splendid, inaltator. Iar viata a fost buna cu mine si mi-a dat, in casa si in suflet, sansa la rasul senin si durabil. Prietena mea frumoasa si buna, care se va intoarce la mine. Barbatul meu superb si destept, care va ramane mereu langa noi. Copiii mei curati si generosi, care stiu sa ma faca sa rad, chiar si atunci cand lumea nedreapta imi cerseste plansul.
Tags: Alice Nastase, copii, foto: Paul Buciuta, placeri, plans, ras, simturi
January 21st, 2010 at 10:32 pm
Alice imi place foarteeee mult nuanta cu care esti vopsita. La ce salon te-ai dus? Si eu am fost o perioada dependenta de lucrurile care nu imi faceau bine. Uitam sa ma privesc detasandu-ma…si dupa un timp am devenit ce oglinda incerca sa imi arate in fiecare dimineata: un om sters. Cu timpul am incercat sa ma detasez, sa imi spun NU cu tarie. Acum sunt dependenta…de el…. de persoana care ma iubeste neconditionat, cum nu credeam ca pot fi iubita. Poate, el ma iubeste mai mult decat pot iubi eu. L-am conturat in imaginatie, l-am mazgalit in alb si negru in picturile mele si cand l-am intalnit, din frica, am refuzat sa il cunosc si sa ne dam o sansa. Mi-am spus NU atunci, poate…de fapt sigur DIN LASITATE. Dar iubirea e rabdatoare…si el a avut timpul, vointa, dorinta, iubirea…de a-mi arata ca ma insel. Si in prezent, fericirea e doar un cuvant din dictionar, ce traim e peste limita dintre imaginatie si ireal. Respir in fiecare dimineata impartind acelasi aer, iar inima mea nu inceteaza sa bata. Si rad pentru ca m-a invatat ca rasul e o alta dovada de iubire. Si ma iubesc pentru ca el ma iubeste intr-o viziune pe care nici eu nu o cunosteam…
January 21st, 2010 at 10:51 pm
Asa a fost si cu mine, cu noi. Ne cunosteam, dar iubirea a venit tarziu si iremediabil. Si mi-a adus foarte multa fericire.
In ceea ce priveste parul… M-a amuzat intrebarea ta pentru ca vine intr-un moment ciudat legat de asta.Ma vopsesc la salonul Egoist de pe strada Mihai Eminescu. De multi ani. Sunt niste fete minunate, dragute, amabile, e o placere sa stai printre ele, nu doar sa le lasi sa te ingrijeasca. Insa noaptea trecuta, chiar in noaptea asta, mi-am vopsit singura parul, acasa. Nu pot pleca de acasa pentru ca stau cu fetita, si, cand plec, stau ca pe ghimpi. Tot amanam sa merg la salon sa ma vopsesc, din lipsa de timp. Si, acum cateva zile, in farmacia de unde cumparam unguent pentru funduletul fin al Izei am gasit o vopsea de par care parea sa aiba aceeasi nuanta de la salon. Costa 11 lei. Am cumparat-o, iar azi noapte, azi la ora 2 a.m m-am vopsit singura, dupa 8 ani de mers la salon. A fost Ok. M-am descurcat. Si m-am simtit tanara, tanara, ca-n anii in care eram saraca si nu-mi permiteam niciodata sa merg la coafor. Am bebelus de o luna si ma vopsesc singura in baie. Totul e ca acum 8- 9 ani. Cu diferenta ca acum sunt mult mai fericita. Si, cum spui tu, ma iubesc, pentru ca el ma iubeste…
January 21st, 2010 at 11:08 pm
te astept alice, sa creasca izuta putin, sa vin si sa radem impreuna, pentru ca tu stii… eu rad chiar si cand plang.
si pana atunci, numar din ora care a mai ramas pana sa spunem printesei voastre la multi ani, pentru prima ei luna de viata. o viata pe care i-o dorim inalta si curata.
January 21st, 2010 at 11:42 pm
Pisica mea, cu tine as plange cu aceeasi bucurie pe care o am cand rad. Chiar azi vorbeam cu Paul, ii spuneam ce dor imi e de voi, de tine, de Rosanne, de Cristina, de Monica, de Cora, de lumea noastra pe care o construiseram aici. De voi. De noi. As vrea sa va vad. Si o sa va vad, o sa vin, negresit.
January 22nd, 2010 at 12:01 am
Alice iti multumesc mult pentru raspuns. Si chiar ai reusit ceva foarte frumos, mai ceva ca la salon:) Desi au trecut 8-9 ani si lucrurile sunt diferite in prezent, o parte din trecut se regaseste. O parte frumoasa, vesela, care iti aduce un zambet stinger pe chip. Fetita ta este superba….
January 22nd, 2010 at 12:07 am
Foarte frumoasa, radiezi iubire, draga mea!
La multi ani pentru cea mai iubita Izutza!
January 22nd, 2010 at 12:20 am
Alice, eu nu prea cred ca are de-a face cu parul. E o culoare frumoasa, intr-adevar, dar tu stralucesti de fericire. Si cred ca asta e….
January 22nd, 2010 at 7:29 am
Draga Alice, ii doresc mamei tale “La Multi Ani”, cu sanatate, cu bucurii, cu rasul haios al nepotilor, cu rasul tau fericit. Va trimit un gand bun, cu mare drag.
January 22nd, 2010 at 8:29 am
Alice, nu uit cum imi povesteai ca te trezeai noaptea, sau ramaneai treaza, dupa ce o hraneai si leganai pe Ilonai, ca sa citesti. Te temeai sa nu-ti lasi mintea nehranita.
Te regasesc acum, cu Iza, la ore bizare din noapte, vopsindu-ti parul. Esti atat de TU!
January 22nd, 2010 at 10:08 am
Intr-o zi, un baiat care m-a iubit mult, m-a intrebat de ce nu sunt fericita cu el. I-am raspuns rapid: ” pentru ca noi radem foarte rar, pentru ca esti atat de serios…” L-am reintalnit cand eu iubeam pe altcineva, eram cu un grup de prieteni si am observat tarziu ca e si el acolo. S-a apropiat si mi-a spus ca rasul meu din acea seara i-a confirmat ca sunt fericita. Au trecut multe seri de atunci, dar acum stiu cum e sa razi din tot sufletul, din toata iubirea, alaturi de barbatul sufletului tau. Si cand va fi sa se mai intample, voi sti sa-mi recunosc iubirea, voi sti sa rad asa cum radeam candva… Pana atunci mai am de muncit sa-mi recuperez macar zambetul…
Alice, mi-e dor si mie de toate fetele dragi care nu mai scriu aici… Le port in suflet si sper ca intr-o zi sa revina!
January 22nd, 2010 at 11:32 am
http://ioanaspahiu.blogspot.com/2010/01/analize-medicale.html
Orice ajutor material din partea dumneavoastră poate aduce speranţă şi încredere acestui copil şi familiei sale greu încercate.
Donaţiile pot fi făcute pe numele:
Spahiu Laura
Cod IBAN EUR: RO21RNCB05000834973 60002
Cod IBAN RON: RO48RNCB05000834973 60001
Banca Comercială Română – sucursala Sebastian
http://jurnalulanei.blogspot.com/2010/01/despre-ioana.html
MULTUMESC
January 22nd, 2010 at 11:58 am
Astazi este ziua Amaliei dragi si talentate, sa-i spunem La multi ani!
Amalia, azi e si ziua mamei, intr-adevar, si iti multumesc. Si, tot astazi, Iza implineste o luna! Va aniversez pe toate, mama mea, fiica mea, prietena mea, cu dragoste, cu emotie, cu recunostinta.
Anemari, m-a tulburat remarca ta, ai dreptate, sunt eu, ciudata, dar fericita azi.
In urma cu un an scriam “sunt toata o rana, ma mir cum de nu las o urma se sange atunci cand merg”. Iar tu, Anemari, povesteai despre inceputul demersurilor tale de a infia un copil. Cate s-au schimbat de atunci! Nu mi-e dor de tristetea mea, dar imi e dor de sufletele noastre de odinioara. Iana imi scria, cu optimismul ei de neinvins. “Alice, sterge-ti lacrimile, ca vine barbatul vietii tale si te gaseste plansa!”. Si asa a fost, dupa ce mi-am sters lacrimile, a venit. Iar la mijloc au stat rugaciunile Ninei, minunile voastre. As vrea sa pot sa intorc catre oamenii de aici tot binele pe care mi l-au facut…
January 22nd, 2010 at 12:32 pm
La multi ani, Alice, pentru frumoasa ta mama, pentru minunea ta IZA!
La multi ani Amalia!
January 22nd, 2010 at 3:33 pm
Te îmbrăţişez Alice ! Şi mie mi-e dor de noi toate împreună aici în căsuţa asta a ta ,o căsuţă cândva tristă…Acum e atâta fericire şi pace în privirea ta !Noi trebuie să-ţi multumim pentru bucuria de a te cunoaşte pe tine ,de a cunoaşte aici nişte suflete minunate: Monica,Iana,Nina,Catalina,Cristina ,Amalia,Raluca-Delia,Valin,Costi… şi nu numai atâtea…
Aştept veşti de la voi fete frumoase…nu v-am uitat nici o clipă.
Ţie Alice ,fluture alb , micuţilor tăi şi dragului tău vă doresc să râdeţi mereu împreună! Noi îţi vom fi alături mereu,să nu te îndoieşti de asta niciodată!
January 22nd, 2010 at 8:28 pm
Alice, stralucesti! Arati bine, atat de bine, încat nimeni nu ar zice că esti obosita si plina de griji si, daca mai si zambesti, asta sigur e semn bun!
Te imbratisez si te citesc cu drag, chiar daca iti scriu rar!
La multi ani tuturor sufletelor voastre dragi, nascute intr-o zi asa frumoasa!
January 22nd, 2010 at 8:42 pm
Alice, iti spun si eu La Multi Ani pentru toate dragele tale!
Apoi, mie cel mai mult imi place…vinerea. Imi place ziua asta pt ca urmeaza o mica vacanta dupa ea, chiar daca uneori (deseori) trebuie sa muncesc mult in weekend, cel putin stiu ca nu va mai trebui sa indur ceasul care suna apropiat de noapte…De dragul zilei de vineri, cu tot ce inseamna ea, am si botezat un catel cu numele asta.
Apoi, citind ce a scris Cristina Socaciu, mi-am dat seama ca atunci cand ma inamorez de cineva, si ma intreb eu asa in gand, sau vreo amica ma iscodeste intrebandu-ma distant ce imi place la el, primul lucru ce imi vine in minte este faptul ca ma face sa rad…
January 22nd, 2010 at 8:47 pm
Alice, si, referitor la ce ti-ai amintit, ca in urma cu un an scriai “sunt toata o rana, ma mir cum de nu las o urma de sange atunci cand merg”, sa stii ca atunci cand m-a parasit cineva pe care l-am iubit mult mult mult, ma visam des in tricou alb, iar in dreptul inimii era o inima sangerie desenata nu din tricou, ci rasarita asa din inima mea. Nu cred ca visul era influentat de ceea ce ai scris tu, pt ca se petrecuse cu ceva vreme inainte, dar cred ca asta simteam si eu, ca las o dara de sange…
January 22nd, 2010 at 10:29 pm
La multi ani şi multa sanatate sarbatoritelor!Sa fiti fericite şi sa va bucurati de darul divin care v-a fost dat,chiar daca,ın interiorul vostru,sufletul va plange!
Va iubesc!
January 23rd, 2010 at 12:58 am
Cu intarziere, urez si eu LA MULTI ANI!!!!! E frumos cum dupa ce faci bilantul unui an realizezi cat de multe ai castigat si cate rani s-au inchis. Ai sperat, ai plans, ai visat, ai disperat pe moment, ai intrebat “de ce mi se intampla numai mie?”, ai sters cu buretelul ce te ranea, si totusi ai pastrat amintirile urate. Traim in contradictii, dar le iubim in acelasi timp. Avem nevoie de suspans pentru ca adrenalina ne aduce un surplus de fericire. In momentele cand avem curaj sa ne provocam pe sine, ne dam seama k pana la urma viata este frumoasa, DACA AI RABDARE si crezi ca se poate si mai bine. Ma alatur cu sensibilitate, sfiala, noblete si cu speranta ca poate voi face si eu candva parte din grupul vostru. Sunteti niste persoane remarcabile, pe care le descopar din ce in ce mai mult si cu care reusesc sa ma identific. Va multumesc pentru serile nedormite cand va recitesc si imi amintesc de fragmente din viata mea. Va multumesc pentru ca impartasiti experiente, trairi si sufletul vostru.
January 23rd, 2010 at 4:00 am
O iubesc si-o sarut pe Iza dupa ora mea canadiana, pentru prima luna minunata, din nesfirsirea de speranta si fericire ce-i este data.
Alice… te iubesc si mi-e dor. Si vin.
January 23rd, 2010 at 5:36 am
Draga Alice, iti multumesc mult pentru urare, pentru tot!
January 23rd, 2010 at 5:39 am
Dragele mele, va multumesc mult.
January 23rd, 2010 at 9:56 am
La multi ani, Amalia draga!
La multi ani , Izuta mea scumpa, te port in gandul meu din fiecare seara….asa cum o tin strans la suflet , pe mamica ta…
……
Ce bucurie, sa vad ca sunteti pe aproape Cora, Pisica, Cristina Bizu, Cristina Socaciu, Amalia , Simonici draga si scumpa, pe care sper s-o imbratisez curand….
Simon , asa iti spuneam in visul meu al iernii trecute (daca iti mai amintesti), sa-ti fie intoarcerea cu rost, cu nadejde, si DEFINITIVA !!!!
Sunt fericita, ca ne gasim ragaz de aduceri aminte…. va simt aproape pe toate, Rossane de care mi-e dor, Iana draga, Nina si Catalina, Valin , Raluca , Simona Ioana, Alyce, stiu ca sunteti prin preajma, stiu ca ati ramas ai locului acesta…
Eu n-am plecat si n-am sa plec vreodata, chiar daca drumurile ma vor purta spre alte zari, chiar daca viata gaseste prilej sa dea cu mine de pamant, chiar daca nelinisti adanci ma cuprind, raman legata de locul acesta dintai, de Alice a mea draga si talentata, de copiii ei minunanati si absolut adorabili, pe care-i iubesc cu tot sufletul….
Va port in gand, si-n suflet, chiar daca zilele mele sunt nebune si neblande cu mine.
January 23rd, 2010 at 12:54 pm
Draga Alice, dupa ce o hranesti pe Iza, incearca sa o tii in pozitie verticala, cu capul sprijinit de umarul tau si sa o mangai usor pe spate. Acest masaj bland o va ajuta sa elimine aerul din stomacel. Cand baietii mei erau bebelusi, faceam acest lucru dupa fiecare masa. Cum incepeam sa-i mangai pe spate, incepea imediat si minunatul, amuzantul si binefacatorul “concert” al ragaielilor. Pentru colici mai ajuta si sa o asezi uneori pe Iza culcata pe burtica, in loc sa stea intinsa pe spate. Insa cand sta in aceasta pozitie, trebuie sa o supraveghezi permanent, sa aiba capul intors intr-o parte, ca sa poata respira, fiindca este mica si nu stie inca sa-si ridice singura capul. Unii copii, cand stau in aceasta pozitie, isi rasucesc capul cu fata in jos si se pot asfixia cu fata in perna daca nu sunt supravegheati.
In ciuda orelor de nesomn, stralucesti! Stiu cat este de greu sa cresti copiii fara ajutorul nimanui si sa nu neglijezi nici profesia, am trecut si trec si eu prin asta, este cumplit de greu, dar minunat! Satisfactiile sunt atat de mari, incat, in ciuda extenuarii, ochii ne rad mereu si chipul ni se umple de lumina!
La multi ani mamei tale, Amaliei si Izei(pentru prima luna petrecuta alaturi de cei care o iubesc atat de mult).
Pisica, si eu sunt la fel: obisnuiesc sa rad chiar si atunci cand plang…cred ca noi semanam foarte mult! Poate de aceea ti-am simtit atat de mult lipsa…Imi era dor de tine ca de mine insami!
January 23rd, 2010 at 4:08 pm
Binele tau ma face sa zambesc,sa ma bucur ca sunt oameni frumosi pe lumea asta.ma bucur ca D zeu are unde sa se uite pe Pamant cu incantare.de multe ori citesc ganduri ,povesti triste dar frumoase ,aici la tine .Chiar daca ele ma fac sa plang,sufletul imi zambeste,pentru ca in spatele suferintei multor povesti ,candva era o iubire mare,un sentiment profund,doi oameni ce s-au iubit dincolo de limite…asa simt eu…ca inainte de a fi durere, a fost bucurie,inainte de tristete a fost ras…
tu mai intai ai plans,dar acum razi,iti rade sufletul,iti rad ochii ,iar frumusetea ta e…curata,simpla…
datorita tie si celor care ti-au fost alaturi mereu,inca de la inceput,ma simt mai bogata sufleteste,poeziile voastre mi-au fost cale si lumina catre inainte,catre iertare,catre introspectie…
iubirea despre care v-am vorbit voua, mai demult, a trecut de barierele distantei si a timpului si e mai puternica,chiar daca doare…intr-o zi …Crazy si cu mine vom fi iar impreuna…
mi-e dor de danuta,stie cineva daca ea e bine?
January 23rd, 2010 at 8:28 pm
Buna seara, fete frumoase!
Am vazut astazi filmul Avatar. Si mi-a placut, nu stiu sa va spun ce anume m-a fermecat, poate ideea de relief suspendat, cu siguranta efectele speciale. Acel “I SEE YOU” din final spune atat de multe… “You teach me how to see…”
Avatar Trailer – “I See You” by Leona Lewis
http://www.youtube.com/watch?v=8GMTQBriA3I
January 23rd, 2010 at 10:26 pm
Ce bune sunteti si ce dragi, ce suflete frumoase aveti! Ma intorc la voi in casuta cu senzatia pe care o am cand ma intorc acasa la cei dragi, va iubesc si as vrea sa va tin de mana pe toate, mereu.
Ieri am stat o zi intreaga cu Iza la un pictorial, pictorialul nostru de coperta. A fost prima noastra zi de munca pe teren, in trei. Un tata care, pentru ca avea aparatul de fotografiat in maini, ne saruta fara sa ne imbratiseze, a mai construit o coperta, un vis, o intamplare superba pentru luna februarie. Iar Iza a fost cuminte si buna, nu ne-a incurcat, nu ne-a deranjat, am mutat-o de colo-colo in cosuletul ei, o data cu recuzita…
January 24th, 2010 at 8:53 am
Numai duminica – Luciana Vaughn
Nu stiu de ce, citeodata, duminica
Imi aduc aminte de tine.
Poate pentru ca-i sarbatoare
Iar tu, o sarbatoare ai fost pentru mine.
Uneori amintirile au chiar si umor.
Zimbesc singura la imagini fragile
Si ma bucur de trecut. Apoi meditez
La destinul parca ursit de sibile.
Anii au trecut fara stire de-atunci.
M-am luat cu firescul de fiece zi
Si-am evitat sa-mi marturisesc
Ca in gindul ascuns, imi apartii.
Nu inteleg de ce numai duminica
Imi aduc aminte de tine.
Poate pentru ca-i sarbatoare
Iar tu, o sarbatoare ai fost pentru mine.
January 24th, 2010 at 11:03 am
Buna dimineata. Amalia, cu intarziere iti spun La multi ani! Sa ai parte de tot ce iti doresti.
Alice, La multi ani, mamei tale! La multi ani si Izei celei dulci!
Acum, intr-o seara am rasfoit blogul, inca de la primele pagini, si, sincer, mi s-a facut dor de serile cand din cani nevazute beam impreuna ceai…de fetele care au fost si pe care nu le-am mai citit de prea mult timp…de voi, de noi.
Va imbratisez cu drag. O duminica senina tuturor!
January 24th, 2010 at 1:06 pm
Cristina Socaciu,din nou,parca gasesti poeiile iubirii mele…iti multumesc!
iti doresc sa simti din nou fericirea unei iubiri mari,implinita!
January 24th, 2010 at 1:07 pm
Iti ador blogul … esti pur si simplu minunata. Iti doresc toata fericirea din lume!
January 24th, 2010 at 1:07 pm
poeziile,scuze
January 24th, 2010 at 1:22 pm
Femei frumoase,buna ziua!
).Aşadar,am savurat un tort neterminat:)))
Am vrut sa va scriu de aseara de cand am trecut pe la “cafea” dar ın momentul cand scriam a venit sotul meu şi a trebuit sa ınchid…
İeri a fost o zi speciala pentru mine,am ımplinit 24 de ani şi tot ieri am vrut sa-mi fac şi un tort dar,dupa ce am facut blatul,pana am aşteptat sa se raceasca…Sedat s-a ınfruptat din dansul şi n-am mai facut nimic(
Cred ca a fost cea mai amuzanta zi de naştere pe care mi-am petrecut-o vreodata deoarece nu am invitat pe nimeni…am fost acasa doar cu cei mici care “m-au ajutat” la treburi…am dansat,ne-am jucat şi am mancat “tort”.
Acum va las,dar,desigur,voi reveni.
Va ımbratişez şi va iubesc!Va sarut,dragele mele!
January 24th, 2010 at 2:53 pm
La multi ani si soare, aleyna! Iti doresc ani multi si din ce in ce mai frumosi!
January 24th, 2010 at 6:22 pm
La multi ani ! tuturor ce zilele acestea cu se aniverseaza.
Fiecare clipa laturi de voi e o clipa de tandrete, dragoste , prietenie si nu in ultimul rand de caldura
January 24th, 2010 at 7:35 pm
La multi ani ! Pentru Iza si tuturor sarbatoritelor acestui sfarsit de saptamana. Tie, Alice, un imens multumesc si o imbratisare plina de recunostinta si caldura pentru sinceritatea pe care ne-o daruiesti si cu care ne primesti. Cristina Socaciu, te imbratisez cu emotie pentru versurile aduse aici. E grozav cum le gasesti. Sa va fie bine, tuturor !
January 24th, 2010 at 10:53 pm
Buna seara zeite frumoase!
Alice iti este minunat zambetul, citeam undeva ca atunci cand zambesti unui om zambetul tau il face sa zambeasca si el altuia. Va dati seama ce lume plina de zambete ar fi daca ar zambi mai multa lume.
Cel mai mult ma face sa zambesc cand stiu ca nu sunt singura si parca prietenii mei au un senzor, nu ma lasa niciodata sa fiu trista si imi dau curaj mereu. Imi reamintesc mereu cine sunt prin ei…
Saptamana linistita va doresc!
January 25th, 2010 at 10:26 am
La multi ani!
Am intarziat, dar sper ca urarile mele sa va prinda din urma si sa va da binete!
Iza, ai implinit o luna! Sa fie bine si cald si lumina multa in viata ta! Alice, Paul, sa va traiasca minunile!
Aleyna, noaptea trecuta am visat-o pe fiica mea infruptandu-se dintr-un tort pe care il pregatisem pentru cineva drag, dar necunoscut…
Ce coincidenta!!!!
La multi ani!
Fete frumoase, sa traiti frumos!
January 25th, 2010 at 10:38 am
maia,
, m-am bucurat sa citesc ca nu m-ai uitat. sa citesc ca iubirea ta a trecut toate barierele si ca ai certitudinea ca intr-o zi Crazy al tau va fi doar al tau…iti doresc asa sa fie.
eu sunt bine, va citesc, sunt cu ochii pe voi:)), mi-e dor de serile din vara,cand scriam mult,cand vibram din nou,cand visam naiv.
mi-e dor de ce n-a fost si ar fi putut sa fie. dar…asa cum bine stim toti, ce n-a ramas,inseamna ca nici nu a fost vreodata.
va port in gandurile mele,pt ca am impartit cu voi de atatea ori,mii de doruri…
January 25th, 2010 at 11:22 am
Buna ziua,dragele mele!Va multumesc enorm(tuturor) pentru gandurile curate pe care mi le purtati dar,va asigur ca nici eu nu sunt mai prejos.
Zambetele voastre,ale tuturor,ımi aduc bucurie ın suflet deoarece un zambet poate ınsemna mai mult decat multe alte lucruri.
De vreo doua zile simt o bucurie imensa,ımi vine sa rad şi sa ımbratişez pe oricine ınsa,nu gasesc nici un motiv pentru aceasta stare(daca aş mai fi avut tratament aş fi zis ca am luat-o razna de la medicamente dar aşa…) poate pentru ca ımi zambesc cei mici,ımi vorbesc…cu glascioarele acelea subtiri şi fermecate…Aseara ma uitam la Vedat,cu admiratie de mama iar el ımi spune:”De ce te uiti aşa la mine,mamico?”-ımi venea sa ıl mananc…
Va iubesc,femei frumoase şi ma bucur ca sunteti aici!
Mi,draga mea,niciodata nu este tarziu sa scoti din suflet o urare(chiar daca aniversarea este departe…).
Va sarut şi va ımbratişez,dragele mele!
January 25th, 2010 at 1:27 pm
Offf…Credeam ca v-am “ratacit”.Ramasestem singurica la postul mai vechi.
Bine v-am regasit, deci!Va sarut dulce, pe rand, pe toate!Cu mai mult foc pe toate sarbatoritele, mai mici sau mai mari!Sa fiti senine, sa fiti lumina si sa primiti iubire!Va ador, zeite de departe!
Visez ca va cadea “vraja” prin care EL imi e departe.Imi fac mereu, in fiecare zi, curaj, sa sper ca voi avea puterea sa rostesc descantecul tare, flamand, sa alung norii…si lanturile….
Va doresc o saptamana frumoasa, calda in suflete chiar daca afara e ger.Va doresc soare si inimi frumoase, luminoase alaturi!
January 25th, 2010 at 2:07 pm
Citesc multe bloguri, dar nu am trimis niciun comentariu pana acum…
Am cumparat revista TABU pentru tine, apoi am inceput sa cumpar TANGO… tot pentru tine.
Iti citeam editorialul si nu puteam intelege de ce oamenii minunati au parte de atata tristete! Acum regasec o femeie fericita, implinita si care recunoaste ca ii place sa rada.
Felicitari, esti minunata…!! Poti fi un exemplu pentru multe femei.
January 25th, 2010 at 9:39 pm
La multi ani intarziat dar emotionat Izei.
Alice azi am primit in dar melodia lui Axel Fernando “te amo”, si m-am gandit la tine. tu stii…
http://www.youtube.com/watch?v=mUZoxVrtZGI
Imbratisari cu dor pentru Pisica, Rosanne…si pentru voi toate.
January 26th, 2010 at 6:57 am
multumesc,danuta…
sper sa-ti gasesti linistea!stiu ca meriti! si ramonei îi doresc liniste sufleteasca.
eu stiu cum e sa nu ai liniste in suflet .
acum, când mă obişnuisem cu o căsnicie frântă,soţul meu şi-a adus aminte de NOI.nu pentru că aşa era normal ci pentru că destinul l-a făcut să înţeleagă că e posibil să ne piardă din cauza unei afecţiuni pe care tocmai a descoperit că o are în organism…de acum înainte,totul depinde de echilibrul lui şi de alimentaţie sănătoasă.
cred că Dumnezeu ne-a făcut să înţelegem că drumul nostru a fost deja trasat.depinde de noi cât de mult ne abatem de la el.
a fost un şoc şi l-am simţit ca pe o palmă de acolo de Sus…
sa fiţi iubite curat,frumos,aşa cum meritaţi ,toate!
January 26th, 2010 at 9:30 am
Anemone, multumesc:)..stii tu pt ce.si nu-i asa? ca atata timp cat avem tineretea si curajul de a indrazni in sange, nu o sa fim niciodata niste ”biete”…te imbratisez la fel…
Maia, dzeu ne da, dzeu ne ia. stie el cum,cand si de ce. cel mai important e sa nu iti pierzi credinta pt ca de fapt de acolo vine si linistea cea binecuvantatoare. ai grija de tine. acolo unde a fost odata foc ,ramane intotdeauna o scanteie.
Alice,numai bine…
January 26th, 2010 at 12:59 pm
Scumpa Alice, fete frumoase si dragi, nu stiu daca va mai aduceti aminte de mine, n-am mai scris de ceva vreme aici. V-am citit mereu, insa n-am mai avut puterea sa scriu. Eu sunt cea care va scria in vara ca ma gasesc intr-o casnicie nefericita, ca nu stiu incotro s-o apuc, ce sa fac cu viata mea. Dupa luni de zbucium sufletesc, dupa ce mi-am dat seama ca orice as face, nu voi fi niciodata fericita in aceasta casnicie, m-am hotarat sa ma separ de sotul meu. Inca nu am facut pasul decisiv, acela de a divorta, nu am adunat inca suficient curaj, dar va veni si momentul acela. Acum sunt mult mai linistita, parca mi s-a luat o piatra de pe inima, insa marturisesc ca ma simt teribil de singura. Am mare nevoie de dragoste, de afectiune, dar stiu ca nu voi mai putea niciodata sa accept o relatie de compromis. Chiar daca imi va fi greu, chiar daca vor fi momente cand voi simti ca ma prabusesc, voi merge mai departe cu speranta in suflet ca voi intalni si eu marea dragoste, care sa ma implineasca, sa ma faca fericita… Pana atunci, mai bine singura, decat intr-o proasta companie. Imi doresc sa intalnesc barbatul potrivit mie, pe care sa-l iubesc asa cum e si care sa ma iubeasca asa cum sunt. Si atunci spun si eu, asa cum superb spunea Daniela Nane, intr-unul din interviurile Tango: “Doamne, daca ai facut femei ca mine, sigur ai facut si barbati pentru ele. Unde sunt, Maestre? Trimite-mi si mie unul!”
Sunteti minunate toate, m-a ajutat enorm sa va citesc, in momentele mele de tristete, de disperare, mi-ati dat curaj.
Alice, am o profunda admiratie pentru tine. Iti doresc din suflet sa fii fericita alaturi de copiii tai minunati si de barbatul tau iubit.
Cristina Socaciu, te citesc mereu cu drag, cu emotie, te tin de mana, te port in gand si sper sa ierti tacerea mea.
Va imbratisez pe toate!
January 26th, 2010 at 3:16 pm
Ioana, te port si eu in gand mereu, mereu…si eu nu am pentru ce sa te iert, am tacut si eu la randul meu de mult prea multe ori ca sa nu pot sa inteleg… Te imbratisez cu drag si promit sa iti scriu!
Azi m-au intrebat colegii mei daca vreau sa merg cu ei la concertul ACDC din 16 mai de la Bucuresti. Desi nu sunt mare fan, m-am gandit sa merg cu ei doar pentru a va putea intalni pe voi, cele care imi sunteti dragi si locuiti acolo. Si vreau sa stiti ca mi-ar face mare, mare placere sa ne vedem. Alice, Felice, Anemone, Je, Ioana, pe voi va stiu ca locuitoare a Bucurestiului…
Maia, Moi poeziile pe care le postez aici mi-s dragi, sunt asa cum sufletul meu simte de ceva vreme. Mi-e drag de voi si va simt aproape. Sa fiti iubite si sa va fie bine!
Alice, un gand bun si o mana intinsa mereu pentru tine…
Cu drag si emotie, va imbratisez pe toate!
January 26th, 2010 at 4:44 pm
Cristina mea scumpa, iti multumesc! Stiam ca o sa intelegi. Numai un suflet nobil si frumos ca al tau poate…
Mi-as dori tare mult sa te intalnesc, cum mi-as dori sa va intalnesc pe toate de aici, din Bucuresti si de pretutindeni.
Pana cand insa acest lucru va fi posibil, va imbratisez cu drag si va trimit gandurile mele cele mai curate.
January 26th, 2010 at 7:37 pm
Ce bine e cand se intorc oameni de care ne-a fost dor! Danuta, imi lipsesti mereu, cu tristetea ta rafinata, navalnica, cu frumusetea ta! Ioana, ai luat decizia buna, o sa fii mai fericita de acum inainte, eu asa cred… Iti tin pumnii.
Mi-e dor de voi si azi sunt trista, mi-a intrat gerul in inima, nu stiu cum, am lasat geamul deschis. Dar am venit acasa si mi-am luat putere de la voi, ca sa merg mai departe.
Eu vreau sa merg negresit la concertul cu ACDC, o sa ne vedem acolo, sau altundeva, neaparat!
http://www.youtube.com/watch?v=zvoeeq-BH4w
January 26th, 2010 at 9:25 pm
Ar fi frumos sa ne intalnim cumva la lansarea cartii tale, Alice, caci ai promis in curand o carte noua, asa e?
January 26th, 2010 at 9:28 pm
Si, referitor la dor, mie mi se face dor de vara – si vara stiu ca vine oricum – dar ce dor mi se face de oameni care simt ca nu mai pot sau nu mai stiu sa vina…Acum simt si eu gerul in inima.
January 26th, 2010 at 10:36 pm
Cristina mea, cu mare drag te astept la concert. Eu am primit deja o invitatie, asa ca voi fi acolo. Mergem impreuna. Hotarati-va repede, sa nu se epuizeze. Si tare mi-ar placea sa ne vedem toate la Bucuresti la o cafea. Ema, ce zici, revii la familie?
January 26th, 2010 at 10:46 pm
Femei frumoase,buna seara!
Chiar daca afara este frig,eu nu ıl simt,nici ın trup şi nici ın suflet.Astazi am vorbit cu persoane dragi mie,ba chiar m-am vazut cu mama(pe internet).Cuvintele sale şi fata-i zambitoare mi-au spulberat toate gandurile negre.Dorul din suflet ramane,dar bucuria de a o fi revazut m-a umplut şi mai mult de putere.
Astazi am vorbit şi cu rudele noastre din Turcia…este posibil sa mergem acolo vreo cateva saptamani.Cand ne ıntoarcem sper sa ımi conving sotul sa mergem şi la mama,poate va ıntelege şi el cat de mult ımi doresc sa o vad şi ce rau ma simt cand rugandu-l sa plecam la ea,ımi arunca o privire ınghetata şi tace.
Nu vreau sa ma mai gandesc la lucruri neplacute acum!
Je,şi mie ımi este dor de vara,dor de soare…
Fetelor,vorbiti de ıntalniri…ce placute sunt ıntalnirile…mai ales cu persoane pe care le apreciezi şi ale caror ganduri ıti sunt ımpartaşite…
Noapte buna,dragele mele,va ımbratişez!
January 27th, 2010 at 6:43 am
aleyna,ce mult imi doresc sa merg si eu intr-o zi in Turcia!
imi doresc sa merg in orasul lui Crazy si sa -l privesc de la distanta…stiu ca ne iubim.as zbura spre el ,daca as putea,cu aripile iubirii noastre!indiferent de ceea ce va fi in viata si in casnicia mea ,iubirea pentru el nu va trece.
imi pare rau sa citesc ca nu esti fericita cu sotul tau.postarile tale sunt mereu pline de esenta ,de frumusete .oare nu-si doreste sa te descopere asa cum esti in interiorul tau?i-ar fi teama sa inteleaga cat esti de frumoasa?
va imbratisez pe toate si va doresc iubire impartasita!
January 27th, 2010 at 9:27 am
Alice, zambetul tau se aude in toate lumile. In tot Universul si in toate inimile… Nu inceta nicio secunda sa ne transmiti asta… Sa-ti traiasca ingerasii si sa le oferi zambete impletite din lumina. O zi frumoasa, tuturor!
January 27th, 2010 at 12:29 pm
Felice,
eu am fost in familie tot timpul dar nu m-am ” aratat ” la fata. Sunt topita dupa Iza! Cand obosesc, iau o pauza si ma incarc cu energie din fotografii (de cand s-a nascut Iza, parca mi-as dori un copil si eu)
As vrea sa vin la concert cu voi. O sa ma interesez de bilet si va spun ce am rezolvat. Va imbratisez cu caldura dintr-un oras inghetat bocna, in care a inceput sa ninga…parca gerul nu era destul!!!
Va pup… familia!
January 27th, 2010 at 1:14 pm
si uite cum ai transformat un banal ras intr-un moment intim si extrem de important…
January 27th, 2010 at 1:18 pm
Ioana, te rog lasa-mi adresa ta de e-mail… Se pare ca am ramas cu prea multe sechele de cand cineva mi-a citit si recitit e-mailurile personale, astfel incat acum sterg tot, tot…
Vreau si eu sa ne vedem la o cafea in Bucuresti si ne vom vedea. Stiu si simt asta. Si imi doresc nespus de mult!
Alice, te imbratisez si stiu ca gerul poate fi alungat…
Je, se intampla si minuni, si poate cumva, printr-o minune, cei de care ne este dor vor invata din nou sa vina.
La mine e asa ca in melodia lui Seicaru… ” la mine-n suflet este vifor si vin nebuni sa faca schi”…
January 27th, 2010 at 6:19 pm
Buna ziua,fiinte dragi!
Sunt putin grabita deoarece baietii se cearta cu mine ca le-am invadat teritoriul(se jucau pe calculator).
Maia,draga mea,eu ıncerc sa ımi ınteleg sotul şi am ajuns sa cred ca ma iubeşte ın alt fel decat ımi doresc eu…el are felul lui de a fi,are un trecut destul de traumatizant(aş putea spune) şi de aceea prefera sa pastreze distanta fata de oricine şi de orice.Daca nu reuşeam sa ıl cunosc atat de bine probabil aş fi fost foarte nefericita.Dar ıl cunosc…aşa este el…niciodata nu şi-a aratat afectiunea fata de nimeni,nici de parintii sai,nici de fratii sai pe care nu i-a mai vazut de mai bine de trei ani.El ışi ascunde sentimentele prin amuzament sau tacere…este mai ciudat,da,dar…este tatal copiilor mei şi,cred,ca ınca ıl mai iubesc.Uneori ıl invidiez pentru aceasta atitudine pe care eu nu o pot avea fata de nimeni,alteori ımi vine sa-l strang de gat dar,ın cele din urma ajung sa ıi ıntorc spatele şi sa ma axez pe alte lucruri(ın general pe scris sau pe joaca,cu cei mici)…….
Va las,femei frumoase,baietii nu-mi dau pace!
Va ımbratişez şi va sarut!
(pe mai tarziu)
January 27th, 2010 at 6:36 pm
Imi face bine sa va citesc, sa va simt asa, aproape de inima mea.Sa ascult povestile voastre, sa-mi trag din ele seva pentru toate povestile ce vor veni in viata mea.Pentru ca vor veni, negresit vor veni.Cu freamat de gene, cu zumzet de sarutari, cu tremur de inimi.Si-am sa le astept mereu.Si-am sa le traiesc frumos, de fiecare data.Si-am sa le savurez dulce, incet, fatis sau tainuit.Vor veni negresit.Pentru fiecare dintre noi….
January 27th, 2010 at 11:45 pm
İrina,fi sigura ca vor veni…ıntotdeauna vin,trebuie doar rabdare pentru a putea aştepta!
Noapte buna,femei frumoase!
January 28th, 2010 at 9:55 am
Buna ziua
Nici nu stiu daca scriu bine si daca veti reusi sa cititi aceste randuri..
Trebuie sa va spun ca va caut de ceva vreme pe un numar de telefon ..dar din pacate nu reusesc sa va prind.Nu VReau nici sa par o “disperata”. Doresc doar sa va spun atat.. Acum 2 ani am inceput o campanie pentru “Oamenii Deltei”.Campanie care v-a continua si anul acesta … In speranta ca va intereseaza subiectul va pot povesti cum a inceput si care este scopul ei de anul acesta .. ce am facut anul trecut ..ce vom face anul acesta.. etc..etc .
In speranta unui raspuns favoarabil va rog sa primiti expresia deplinei mele consideratii …
January 28th, 2010 at 7:31 pm
Alice,
Sa-ti fie iubirea eterna. Dupa ce am aflat de la Simona ca ai pasit cu incredere din taramul lacrimilor in cel al iubirii autentice, am parcurs intr-o saptamana tot continutul blogului tau, pe care-l abandonasem in urma cu mai bine de un an. M-am bucurat de noile tale trairi si de fotografiile minunate ale sufletului tau drag.
La un moment dat, in interviul oferit revistei Tango, doamna Liiceanu a adus vorba despre anafectivitate. Este o tema care ma intereseaza din punct de vedere teoretic. Crezi ca dansa mi-ar putea confirma legatura dintre droguri, distrugerea neurotransmitatorilor (dopamina si acidul glutamic), anafectivitate si schizofrenie ? Exista o bibliografie pe care ar putea sa mi-o sugereze pentru anafectivitate?
Multumesc.
January 28th, 2010 at 7:44 pm
nu stiu ce dor m-a adus azi in casuta…dor de ceai, de prajituri, de povesti…mi-a tresaltat inima de bucurie cand v-am vazut numele scrise cu draga…alyce si cora si ema si felice..va port pe drumurile mele, prin vai si prin munti, printre brazii inzapeziti si raurile limpezi…de la inceputul anului am un zambet intiparit pe fata, un zambet de dragoste…
Alice…cel mai mult imi place sa rad…
January 28th, 2010 at 8:39 pm
Alice, eu cred ca este numai o impresie …Nu, nu te-a atins gerul! Tu ai in suflet ai iubire, in casa, iubire, in ochi, fericire…
Poti deschide ferestrele …nu ajung la tine coltii lui!
O imbratisam pe Iza! Strangem in brate fratiorul si surioara ei!
January 28th, 2010 at 9:09 pm
Nu m-am gândit nicicând că paradisul
Ar fi un loc prin care să mă pierd
M-am mulţumit cu noaptea şi cu visul
Când lunecând să pară că alerg
Nici mierea n-ar fi dulce fără tine
Parfumul meu nu ar mai fi nimic
Nici cerul n-ar mai şti să mai suspine
Şi-n mijloc de furtuni ar fi smerit
Te strâng în gândul meu, atât se pare
Mai pot să fac, deşi mi-e tare greu
Fără căldura ta ce pot fi oare
Un val pierdut de mult de malul său
———————————————–
Vă sărut, dragele mele! După atâta timp în care mi-a fost dor de voi. Tare dor!
E minunat să râzi. E minunat să-ţi placă să râzi, să-ţi doreşti să râzi.
Râsul te ajută, te eliberează, te destresează, la urma urmei.
Dar putem râde în atâtea feluri!
Putem râde împreună cu copiii noştri, şi atunci ne simţim împlinite.
Putem râde cu părinţii noştri, şi atunci ne simţim desăvârşite.
Putem râde cu iubitul sau soţul, şi atunci lumea capătă alte nuanţe pentru sufletul nostru.
Eu, mai ştiu să râd doar într-un singur fel!
Fiica mea mă ajută… E un râs sublim, adevărat, curat…
Despre celălalt, mi-l amintesc ca pe un tremurat de aripă, ca pe o vibraţie suavă a sufletului, ca pe o culoare strălucitoare a ochilor…, râsul împlinit al iubirii…
La asta m-am dus cu gândul!
Cred că e important, foarte important, să ne dorim să-l păstrăm, cât timp avem cu cine să-l împărţim.
ALICE, eşti o mămică minunată!
Să fii fericită alături de copii şi de iubitul tău, şi să nu-ţi pierzi niciodată zâmbetul.
Vă îmbrăţişez, fete dragi, cunoscute sau nu…
January 28th, 2010 at 9:10 pm
STELE SI CEARA – Valentin Zaraf
Iubito de taina, iubito de soapte,
Pastreaza-ti esecu-ntr-un raft asta-noapte,
Inchide-l afara si vino aproape,
Departe de iarna ce gheturi ne-mparte.
Tu vino aproape sa-mi tii de urat,
Sa nu-ntrebi de ce stam, pana cand si nici cat;
Sa tinem tot frigul inchis, zavorat,
Sa ne fie doar bine, doar bine si-atat.
Dezlegati de-ale lumii orori, nebunii
Sa pierdem cu voia si nervi si furii,
Sa luam doar castigul de lungi reverii:
Doi oameni. Doi singuri si-n rest doar copii.
Sa facem din noi un jalnic poem,
Sa facem sa cante si podul de lemn,
Sa cante si raul si marea-n tandem
De stele si ceara; Nici zvon de blestem.
Iubito de taina, iubito de soapte,
Pastreaza-ma-n ochi si in vis asta noapte;
Pastreaza-ma-n plans si vino aproape,
Departe de iarna ce gheturi ne-mparte.
Aproape sa radem si doar intr-o doara
Sa spunem c-avem ceva sa ne doara,
S-aducem sfidarea iernii de afara:
Un glas de copil, un foc si-o vioara!
January 28th, 2010 at 10:52 pm
Zambesc citind numele voastre, nume de fete dragi. Se pare ca gerul de afara v-a facut sa cautati un loc cald. Poate o mana intinsa. Poate o cana de ceai.
Imi place sa rad alaturi de voi.
January 29th, 2010 at 1:27 am
Buna seara tuturor. As vrea sa impart cu voi poezia mea preferata…. se numeste “Dreptul la timp” de Nichita Stanescu.
Dreptul la timp
Tu ai un fel de paradis al tău
în care nu se spun cuvinte.
Uneori se mişcă dintr-un braţ
şi câteva frunze îţi cad inainte.
Cu ovalul feţei se stă înclinat
spre o lumină venind dintr-o parte
cu mult galben în ea şi multă lene,
cu trambuline pentru săritorii în moarte.
Tu ai un fel al tău senin
De-a ridica oraşele ca norii,
şi de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud a orei,
când aerul devine mov şi rece
şi harta serii fără margini,
şi-abia mai pot rămâne-n viaţă
mai respirând, cu ochii lungi, imagini.
January 29th, 2010 at 8:31 am
Buna dimineata!
ALICE, am o mare rugaminte la tine.
Te rog, daca nu ai nimic in potriva, imi poti trimite si mie adresa ta de e-mail.
As vrea sa-ti trimit un text.
Iti multumesc!
Te rog sa-mi ierti indrazneala!
Adresa mea: 5atena.sg@gmail.com
January 29th, 2010 at 4:39 pm
Draga Alice,
Mie imi place sa rad chiar si atunci cand altii si-ar dori sa plang…Si cand uneori se mai intampla sa ma copleseasca tristetea, baietii mei, Victor si Radu, au grija sa-mi reaminteasca sa zambesc…Radu imi spunea aseara sa vad in jurul meu numai ceea ce este frumos si bun, iar ce este rau sa ignor! Intelept sfat, de la un baietel de numai 9 ani! Asa ca uita gerul, hai sa vedem numai soarele! Am vrut sa-ti trimit niste fotografii hazlii cu baietii mei, ca sa-ti readuc zambetul pe buze si sa izgonim gerul, dar nu stiu pe ce adresa sa ti le trimit.
Iti doresc numai zile senine, luminate de zambet!
January 29th, 2010 at 4:43 pm
Multumim, Cristina Socaciu, pentru versuri.Ca de obicei, esti minunata!
Sper sa nu te superi ca am imprumutat trairile “culese de tine”…..
Mi-as dori uneori ca ceea ce scriu eu sa aiba aceeasi forta.Ma tem ca nu-mi reuseste cum as vrea.Insa nimic nu ma poate opri sa incerc, sa invat, sa cresc….nu?
January 29th, 2010 at 7:54 pm
Cristina Socaciu, da-mi voie sa-ti daruiesc o scurta poezie, dintr-o antologie de poezie si proza suedeza :
Astazi, in zori, cand m-am trezit
toata-ncaperea se-negrise de mine.
Eu sunt cenusa de sub jarul
a carui lumina tu insati ai fost.
Tommy Olofsson
January 29th, 2010 at 8:17 pm
Moi, ce mult imi place poezia, cat de bine inteleg, dar mai ales simt… Mi-e dor de lumina mea, de acea lumina! Iti multumesc si te imbratisez cu drag!
Irina, nu am nici un merit, atunci cand nu gasesc cuvinte pentru a exprima ceea ce simt, caut o poezie…
Alice, asa ca a plecat departe gerul din inima ta?
January 29th, 2010 at 8:51 pm
Cristina Socaciu, te imbratisez si eu cu mult drag. Alice, mereu in gandul meu, binecuvantarea este ceea ce alatur numelui tau. Pentru ceea ce esti si pentru fiintele deosebite pe care le-am cunoscut aici. Va urez sa aveti un sfarsit de saptamana asa cum vi-l doriti, cu Soare de zapada
.
January 29th, 2010 at 10:19 pm
VITRALIU
Nina Cassian
Am venit aici sa stau cu tine
in cristalul iernii- ca-n vitralii
vechi perechi de regi langa regine
Numarat-am arborii, egalii,
pan’la casa ta…Era zapada
falnica, vrajita, ca-n balada.
Si-am batut in poarta. Lemnul – rece.
Peste tot, Absenta, ca o noua
si totala iarna. Mandrul rege-
nicaieri… Cu mainile-amandoua,
am luat zapada si-am baut
locul alb pe unde n-ai trecut.
January 29th, 2010 at 10:41 pm
Alice, multumesc.
Eu nu stiu cit de optimista sint. Stiu insa ca plinsul mi-a fost bun doar pentru un singur lucru: descarcare! atit si nimic mai mult. nu zic ca e putin lucru sa te “descarci” de tot ce te apasa, de tot ce te necajeste.
Cu cit am prelungit mai mult perioadele de plins si vaitat si suspinat cu atit am lasat sa treaca pe linga mine schimbari in bine. zic eu ca nu ai cum sa vezi lumea din jurul tau sau oportunitatile unei schimbari daca stai si plingi. si apoi, cine sa se apropie de tine asa plinsa si sughitzata cind nici macar tu nu te mai recunosti cind te uiti in oglinda?
January 29th, 2010 at 10:48 pm
Vin la voi “spasita” sa continui povestea ingerului meu, cui a citit-o…
Sunt obosita tare, dar trebuie s-o spun…se face ca ingerul meu s-a transformat intr-un vis urat…si e bine sa stiti ca ceea ce nu vine de la inceput la noi sau pe cai firesti nu a fost al nostru de la inceput…el n-a vrut sa ma caute si sa fie al meu, mi-a dat doar niste mici frimituri pe care le-a ornat mai tarziu cu niste minciuni sfruntate…pentru ca apoi sa fiu in stare sa accept adevarul in fata: n-a vrut sa fie al meu si gata.
Niciodata oamenii care tin la noi nu ne vor rani intentionat sau se vor ascunde de noi. E trist sa vad cum imaginea frumoasa de la inceput se sparge in bucatele mici.
Si ca sa intelegeti povestea mincinosilor, ea este cam asa “eu sunt altfel”, ” nu stiu ce vreau”, ” imi place de tine dar…” cuvintele lor nu se vor lega niciodata si vor fi apoape inexistente, lor le place sa minta prin absenta, prin omitere, prin inducerea in eroare (sau oroare…)…
Imi amintesc de un episod din Totul despre sex unde Carrie consulta un psiholog si acolo se intalneste cu un barbat (Bon Jovi cui isi aduce aminte) si se intreba ce problema poate avea o persoana ca el. Cei doi ajung in pat si el o intreaba ce problema ti-a spus ca ai? “Ma indragostesc de persoanele nepotrivite. Dar tu?” ” Nu rezist sa am o legatura intima cu cineva decat o data.” Comparatia este usor fortata cu mine, dar recunosc am un talent sa ma indragostesc de cine nu trebuie. Pentru ca imi plac sentimentele intense si iubirea mai nebuna… sau poate nu stiu ce problema am…cert e ca nu-mi pot comanda sa ma indragostesc de baietii de treaba, nu stiu ce am.
Am vazut desenele animate Printesa si broscoiul si atunci cand ea il saruta se transforma in broscuta si ea… e trist sa ne lsam duse de aceste persoane care nu sunt in stare sa ne vada asa cum suntem, deci nu se pot indragosti si nu ne pot iubi…
O alta dezamagire, o alta lectie, stiu povestea asta a mai fost scrisa, difera doar in amanunte. Va sarut, revin maine putin mai vesela, promit.
January 29th, 2010 at 11:16 pm
Ramona, povestea ta o stiu asa de bine, incat imi permit sa spun ca te cunosc. E dureros de adevarata si trista pana la Dumnezeu
(. Acum ceva haios sa-ti spun, legat de filmul de desene animate Printesa si broscoiul. In America s-a produs o isterie generala astfel ca s-a ajuns ca prin diferite mijloace mass media sa se transmita parintilor ca sa-si supravegheze fetitele. Acestea, in joaca lor, ar putea gasi broaste raioase si, fermecate de poveste, sa le sarute si astfel sa se infecteze. Din nefericire, mari devenind, fetitele ajung sa sarute printi care, de fapt, sunt broscoi. Iti doresc zile optimiste 
.
January 29th, 2010 at 11:42 pm
Ramona si eu stiu povestea ta asa de bine incit mi-as permite sa spun ca il cunosc foarte bine. Iti doresc sa te feresti de acum inainte… cum poti, cum stii…
January 29th, 2010 at 11:46 pm
Ramona, sa nu plingi, da? promiti?
si ai grija, in caz ca vei cauta alinare si uitare, inghetata se maninca din pahar la masa, nu direct din cute in timp ce vizionezi “Sex and the City”.
January 29th, 2010 at 11:47 pm
cute=cutie, din cauza de viteza.
January 30th, 2010 at 8:07 am
Draga Ramona, as fi dat orice sa n-am habar ce spui, sa nu te inteleg, sa nu-mi pese de ce tot soptesti acolo, sa consider ca te alinti ca o adolescenta. As da orice sa nu pricep si sa nu stiu si sa mi se para straine si dezlinate vorbele tale.
Dar, din nefericire, te cred si inteleg totul atit de bine, incit ma inspaiminta aceasta limpezime, acest realism perfect. As fi dat orice, orice sa nu stiu despre ce vorbesti si ce vrei sa spui. Dar stiu. Si e un status nemilos. Ceva cumplit.
Intr-o zi, va trece – si asta stiu. Dar pina atunci, colica acestei revelatii isi face de cap, e atroce.
January 30th, 2010 at 9:53 am
Buna dimineata. Plang si rad in acelasi timp citindu-va si stiu ca ati fost acolo. E crunt ca intelegem atat de multe si n-o sa inteleg niciodata cum putem iubi oamenii lasi si falsi…se pare ca Cupidon e un personaj care fie nu vede bine, fie bea cam mult.
Va multumesc pentru cuvinte, cu fiecare asemenea personaj ma doare mai putin sufletul…dar totusi mi se pare incredibil ca ei sa existe si sa palpite undeva langa mine cand ar trebui sa simta si sa fuga, sa se ascunda intr-o lume cu oameni ca ei.
Week-end frumos, nu-i asa ca vrem sa vina primavara asta odata?!
January 30th, 2010 at 10:24 am
Ramona, uff, stiu ce spui, si eu ma indragostesc tot numai de barbatul nepotrivit…ar fi fost prielnic sa fiu originala, si sa iti spun altceva, dar pe unul cumsecade abia daca il observ…poate sa fie vreun cumsecade cel mai bun colaborator, sa ii pot recita toate calitatile, nu, eu nu pot vibra decat inaintea vreunui nemernic care ma minte si care pozeaza intr-un neinteles si intr-un “altfel”. Asa ca te inteleg, cum dupa cum vezi, te intelegem mai toate de pe aici, toate care ne recunoastem aceasta vulnerabilitate. Caci, stiu bine pe cineva, careia tot inaintea vreunui nemernic i se dilata sufletul de dorinta, dar nu ar recunoaste in ruptul capului asta…Isi alege iubiti cerebrali, buni de prezentat parintilor, dar viseaza cand e sincera cu ea, ca nu i-ar fi cunoscut niciodata…
O sa iti treaca suferinta dupa cel de dorul si de dragul cui lacrimezi acum…stii ca toate trec, numai ca s-ar putea sa te inamorezi de un altul fix la fel. Mie, cel putin, numai asa mi se intampla. Dar iti doresc curaj si cat de cat umor incat sa poti sa treci si peste asta.
January 30th, 2010 at 7:40 pm
Ramona, fata draga si scumpa, zambeste si bucura-te de seara asta, dar mai ales de ziua de maine, cand implinesti o frumoasa varsta!
Eu iti zambesc, te imbratisez si iti urez multi ani! Iti zambim toate, te imbratisam si iti cantam, in cor : “Multi ani traiasca!”
January 30th, 2010 at 9:25 pm
La multi ani, Ramona!Cel care trebuie sa fie al tau, cel care a fost mereu al tau va veni, intr-o zi.Vei vedea!
January 31st, 2010 at 12:27 am
La multi ani,Ramona!Viata este o ıntortochere de drumuri pline de obstacole iar iubirea este mult mai complicata,de aceea trebuie sa avem grija ce şi cum(inimii nu ıi poti porunci,ştiu,aşa este dar…trebuie sa mai gandim şi cu altceva decat cu inima daca vrem sa fim fericite).Sunt sigura ca ıntr-o zi vei reveni aici şi ne vei spune ce vis frumos ti-a fost dat sa traieşti.
Noapte buna,femei frumoase,sa aveti somnul lin şi pufos!
Cu mult drag,
Aleyna
January 31st, 2010 at 2:57 pm
Zeite dragi, iar e duminica. Iar mi-e dor….Si nu mai vine primavara asta odata.Desi, la cum ma stiu, daca ma apuca dorul de duca de primavara….Off, ce complicate sunt femeile astea cateodata!
Voi ce faceti?Cam tacute azi…
Maine incepe o luna noua.Plina de aniversari pe la mine….ziua mea, 5 ani de relatie, cele 2 zile “indragostite”….